14.8 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 23, 2021

„Voi fi alături de orice demersuri care promovează păstrarea identității naționale!”

Must read

Comentarii recente

Bogdan StanoeviciInterviu realizat cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici
Un mesaj limpede și coerent, o preocupare intensă față de problemele românilor de pretutindeni și o notă de pragmatism ce străbate fiecare discuție și întrevedere cu românii din afara granițelor României, acestea sunt ingredientele unei activități dedicate de ministrul Bogdan Stanoevici celor care fie trăiesc în comunități istorice românești, unde se luptă cu nerespectarea drepturilor fundamentale, ori formează comunități vaste în diaspora, în oricare dintre aceste situații românii neprecupețind nici un efort pentru a-și conserva identitatea, cultura și tradițiile neamului lor bimilenar. „Ce pot eu spune, însă, oricăror români, de oriunde, este faptul că soarta lor ca români depinde în primul rând de ei şi că eu voi fi alături de orice demersuri care promovează păstrarea identității naționale, lingvistice şi culturale românești”, spune ministrul românilor de pretutindeni.

Reporter: Domnule ministru, călătoriți foarte mult și aproape că nu există zonă locuită de români în care să nu fi fost, de la preluarea mandatului. Ce vă spun românii, ce așteaptă ei de la statul român?
Bogdan Stanoevici: Românii din afara granițelor trăiesc cu dorința de a fi mereu legați de țara mamă, de România, de a-și păstra identitatea și de a-și vedea respectate drepturile individuale. Problemele lor diferă de la țară la țară și chiar de la o comunitate la alta – de aceea și cererile și așteptările lor sunt diferite – răspunsul nostru este adecvat și el de la o situație la alta – acest lucru este vizibil în tot ce face statul român pentru românii de pretutindeni – sunt implicate instituții diverse cu vocații diferite – diplomație, educație, cultură, culte, informare, dezvoltare regională și așa mai departe.
Reporter: Surprinzător pentru obiceiurile balcanice ale ultimilor două decenii, ați vizitat multe zone locuite de români care nu votează. Este și acesta un mod de a transmite preocuparea reală față de românii de pretutindeni?
Bogdan Stanoevici: Pentru actualul Guvern al României, pentru Cabinetul Victor Ponta, românii de pretutindeni sunt o parte integrantă, organică a poporului român – în această definiție sunt incluși toți cei aproape 9 milioane de români care locuiesc în afara granițelor țării, atât cei care au cetățenia română – și în baza drepturilor ce decurg din această calitate pot participa la alegerile organizate în România, cât și cei care nu au cetățenia română. Ori cea mai mare parte a românilor trăitori în comunitățile istorice – rețineți, vă rog, vorbesc de români care locuiesc în vetrele în care strămoșii lor și strămoșii noștri au locuit de sute de ani, de la nașterea poporului român, nu au cetățenia română – este cazul românilor din Valea Timocului și restul Serbiei, este cazul românilor din Bulgaria, al celor din Basarabia de Sud și Bucovina de Nord în Ucraina, este cazul românilor din Ungaria și nu în ultimul rând, este cazul celor mai mulți români din Republica Moldova, vorbim despre aproape 4 milioane de români – care se luptă să își păstreze identitatea și de care noi trebuie să fim alături.
Reporter: Ați promovat o inițiativă pe care unele publicații au criticat-o, dar care poate fi eficientă, iar aici mă refer la preoții care trebuie să facă un fel de recensământ al românilor din afara granițelor. Cum a venit această idee?
Bogdan Stanoevici: În toate întâlnirile pe care le-am avut cu românii de pretutindeni – fie că a fost vorba de comunități create prin mobilitate sau de comunități istorice, am observat următorul lucru – repetat mereu și mereu: faptul că românii sunt strâns legați de credința lor, sunt apropiați de preoții lor, iar biserica este pentru ei mai mult decât un lăcaș de cult. Nu trebuie să ne mire, în multe cazuri practicarea cultului după tradițiile bisericilor românești și în limba română ține de păstrarea și conservarea identității românești, dincolo de libertatea religioasă. In toate comunitățile, preoții fac pentru comunitate mai mult decât să asigure serviciul religios, ei îi adună pe români în jurul bisericii, îi fac să vină alături, să nu se piardă printre străini, ei sunt inima comunității – și asta se întâmplă și în cazul românilor din Valea Timocului, și a celor din Strasbourg și a celor din Saskatchewan (Canada). Biserica este în multe cazuri unul dintre locurile unde românii se întâlnesc pentru a vorbi românește, dincolo de spațiul familiei proprii, cu alți membrii ai comunități, ea este, de asemenea, un centru al comunității unde cei mici vin să deprindă limba română și elementele de bază ale civilizației și culturii românești, in timp ce adulții sunt implicați în numeroase activități culturale și sociale, care au ca scop consolidarea aspectului identitar și comunitar. Aceasta face ca bisericile, cultele românești să fie parteneri importanți ai noștri, ca elemente de bază ale societății civile a românilor de pretutindeni.
Reporter: Odiseea Congresului Românilor de Pretutindeni a fost pentru dumneavoastră o experiență inedită. Ce așteptări ați avut de la parlamentarii din comisiile de specialitate și în rezolvarea acestui tip de probleme majore, unde credeți că ar trebui să se oprească politicianismul și de unde ar trebui să înceapă luciditatea și responsabilitatea?
Bogdan Stanoevici: Aș vrea să se înțeleagă faptul că acest Congres al Românilor de Pretutindeni este un proiect pentru România și pentru poporul român – un proiect care va servi intereselor țării și națiunii noastre peste ani și ani. Aceasta înseamnă o dovada de luciditate și responsabilitate. În tot ce ne privește ca instituție, suntem pregătiți si am comunicat, în acest sens, corect și la timp. Pentru mine asta e ceea ce contează.
Reporter: I-ați văzut, în perioada de când sunteți ministrul lor, pe românii din diaspora, dar și pe cei din zonele cu comunități istorice. Care dintre ei au mai mare nevoie de ajutor, domnule ministru?
Bogdan Stanoevici: Un părinte își iubește la fel copiii – nu putem face astfel de deosebiri în mod principial. Pe de altă parte, nici din punct de vedere practic nu ar fi eficient – chiar și în cadrul aceleiași comunități istorice se pot regăsi situații foarte diferite. Noi analizăm fiecare situație în parte si ii răspundem corespunzător cu urgenta sau complexitatea ei.
Reporter: În ceea ce privește chestiunea alegerilor pentru consiliile naționale ale minorităților naționale din Serbia din data de 26 octombrie 2014, cum evaluați atât acest proces, cât şi tensiunile care se presupune că există în această comunitate?
Bogdan Stanoevici: Colaborarea cu asociațiile născute în comunitățile istorice are drept scop facilitarea interacțiunii cu aceste comunități, alături de alte demersuri pe lângă forurile internaționale, dialogul bilateral, acordarea de burse, de locuri în tabere, de organizare de conferințe, simpozioane etc. Asociațiile reprezintă un mijloc, alături de multe altele, de a atinge un anumit scop, care este păstrarea identității naționale. Există asociații care funcționează ca un liant, ca o interfață cu comunitatea. Pe acestea noi le sprijinim și le încurajăm. Mesajul meu, în calitate de reprezentant al Guvernului României, este ca liderii asociațiilor să facă eforturi pentru depășirea oricăror disensiuni existente. Numai o minoritate națională unită va putea, prin acțiunile ei, să conducă la păstrarea limbii române, promovarea culturii şi comunicării în limba maternă, precum şi afirmarea Bisericii Ortodoxe Române în Serbia.
În Serbia trăiesc aproximativ 300.000 de etnici români. Cei mai mulți dintre aceștia locuiesc în Valea Timocului și Voivodina. Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de o serie de drepturi privind păstrarea identității, cei din Valea Timocului nu se bucură de toate drepturile cuvenite unei minorități naționale. Sistemul de organizare a minorităților naționale, prevăzut de legislația sârbă, îl reprezintă așa-numitele consilii naționale ale minorităților, care sunt structuri ale statului sârb, finanțate de către acesta. Prin înființarea a două consilii, unul al minorității române, iar celălalt al minorității vlahe, românii au fost, o dată în plus, împărțiți, în mod artificial, în două comunități etnice distincte. Din păcate, la fel ca in Ungaria, modul în care a fost conceput acest sistem permite si chiar favorizează etnobusiness-ul, respectiv posibilitatea ca un non etnic român să poată controla și beneficia de fondurile destinate acestei minorități prin lege. Această gravă lacună a condus la diminuarea legitimității celor două foruri în fața comunității românești, atât în Timoc, cât şi în Voievodina, din care cauză s-au înregistrat permanent reacții de contestare fie a sistemului de vot, fie a rezultatelor finale. Fiind vorba de un proces electoral al statului sârb, însă, numai cetățenii sârbi, respectiv românii cetățeni ai Serbiei, pot decide asupra felului în care aleg să se poziționeze față de acest proces. La fel de adevărat este că, în relația noastră cu aceste instituții ale statului vecin, şi noi putem aprecia gradul real al fiecăreia de legitimitate şi reprezentativitate în relația cu comunitatea românească pe care o reprezintă. Ce pot eu spune, însă, oricăror români, de oriunde, este faptul că soarta lor ca români depinde în primul rând de ei şi că eu voi fi alături de orice demersuri care promovează păstrarea identității naționale, lingvistice şi culturale românești.
Reporter: Dacă ar fi să ne mutăm puțin mai la est, în Republica Moldova, acolo urmează un alt tip de alegeri, mult mai serioase și mai decisive, alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Nu vă cer un pronostic, ar fi complicat, dar ce credeți despre destinul acestor frați ai noștri, va fi el unul european sau dimpotrivă?
Bogdan Stanoevici: Sunt ferm convins că nimic nu poate opri drumul Republicii Moldova spre Europa și Uniunea Europeană. Este o decizie susținută de poporul acestei țări și asumată de toate forțele politice responsabile și cu adevărat patriotice.
Reporter: Ce vă mulțumește și, dimpotrivă, ce vă nemulțumește, acum, domnule ministru, în activitatea dedicată românilor de pretutindeni?
Bogdan Stanoevici: Ceea ce mă nemulțumește este că ziua nu are mai mult de 24 de ore, că timpul este scurt şi problemele românilor de pretutindeni sunt multe, complexe şi – deseori – vechi şi dureroase. Aș vrea să putem să facem mai multe lucruri bune pentru românii de peste hotare şi să le facem mai repede, însă resursele de tot felul sunt limitate.
Ceea ce mă bucură este faptul că, în acest timp limitat şi cu aceste resurse, am reușit să rezolvăm o serie de probleme care preocupau comunitățile românești de peste hotare. Şi mă refer aici la recentele decizii ale actualului guvern, decizii la care am contribuit în sens pozitiv, cu privire la anularea a două taxe consulare importante valoric şi la deschiderea accesului la programul „Prima Casă” pentru românii care locuiesc în străinătate. Urmează şi altele, cum ar fi finanțările care vor fi disponibile prin intermediul fondurilor europene, şi acesta este un alt lucru care mă bucură – perspectiva unei vieţii mai bune pentru comunitățile românești din întreaga lume.

Romeo Dorian Crîșmaru

Sursa: jurnalul românesc

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri