11 C
Chișinău
vineri, octombrie 22, 2021

Vladimir Socor: „Democraţia aritmetică nu este întotdeauna cea mai bună soluţie pentru construirea şi modernizarea unui stat”

Must read

Comentarii recente

vladimir-socorO discuție a Valentinei Ursu cu analistul politic Vladimir Socor despre perspectiva alegerilor și necesitatea orientării Moldovei spre UE.
Europa Liberă: Tot mai mult se vorbeşte despre miza acestor alegeri. Unii spun că ar fi chiar cruciale pentru Republica Moldova, pentru viitorul ţării. Credeţi că acum e pus în joc acest vot geopolitic, geostrategic al cetăţeanului?

Vladimir Socor: „Este o alegere decisivă pentru viitorul Republicii Moldova, acest fapt nu poate fi pus la îndoială. Pentru prima dată în cei 23 de ani de independenţă, Republica Moldova are posibilitatea să se desprindă în mod definitiv de Rusia şi să se îndrepte cu paşi hotărâţi şi ireversibili spre Occident.”
Europa Liberă: Aproape 50% dintre cetăţeni doresc ca Moldova să se apropie de Federaţia Rusă, aceasta arată sondajele.

Vladimir Socor: „Şi anume acest fapt demonstrează că democraţia aritmetică nu este întotdeauna cea mai bună soluţie pentru construirea şi modernizarea unui stat. Republica Moldova este angajată într-un proiect de construire a unui stat modern. Clasa guvernantă a Republicii Moldova şi-a asumat această responsabilitate. O bună parte a alegătorilor din Republica Moldova, cum bine aţi spus, are alte idei, alte dorinţe, alte viziuni.
Această realitate se datorează inclusiv slăbiciunii statului R. Moldova, care a tolerat în toţi aceşti ani ca Republica Moldova să rămână în spaţiul informaţional al Rusiei prin intermediul televiziunii. Această situaţie îl induce pe cetăţeanul moldovean, pe alegătorul din Republica Moldova în eroare.
Alegerile au rolul de a confirma mandatul proeuropean al guvernării. În cazul în care acest mandat nu este confirmat de către alegători, atunci toate opţiunile vor trebui să fie revizuite, dar nu cred că se va întâmpla aşa. Cred că electoratul care va vota în favoarea unor partide cu viziuni pro-ruseşti este totuşi un electorat minoritar. Previziunea mea este că se va forma un guvern majoritar pro-european, dar partidele de altă orientare vor avea o reprezentare destul de mare în Parlament.”

Europa Liberă: Sunt voci numeroase care spun că politicienii moldoveni antrenaţi în această cursă electorală ar trebui să discute mai mult cu cetăţenii, ei făcând acest lucru preponderent în campanii. De ce este pronunţată această ruptură între cei de sus şi cei de jos?

Vladimir Socor: „Nu văd o mare ruptură între cei de sus şi cei de jos în chestiunea integrării europene.”

Europa Liberă: Campania electorală înseamnă promisiuni care vin să spună că se va lupta cu sărăcia, că se vor da pensii mai mari, salarii majorate, bunăstarea va fi asigurată, lupta cu corupţia se va duce mai concret şi nu aşa cum s-a mimat.
Vladimir Socor: „Deocamdată guvernarea comunică destul de eficient cu alegătorii moldoveni, arătând beneficiile integrării europene, din Uniunea Europeană au venit în Moldova fonduri foarte mari. Numai săptămâna trecută Uniunea Europeană a promis încă 400 de milioane de euro pentru modernizarea Republicii Moldova. Este numai adaosul cel mai recent la sumele donate anterior.
Uniunea Europeană nu are niciun fel de obligaţii faţă de Republica Moldova. I se oferă acest cadou în interesul propriu al Republicii Moldova. Există un deficit de comunicare între guvernare şi alegător, dar nu pe planul integrării europene.
Unde guvernarea nu a reuşit să fie convingătoare este în combaterea corupţiei…
Mesajul acesta, cred eu, este transmis convingător. Acolo unde guvernarea nu a reuşit să fie convingătoare este în combaterea corupţiei, inclusiv în interiorul guvernării şi în ceea ce priveşte certurile neîntrerupte care au avut loc între partidele din coaliţia guvernamentală.”

Europa Liberă: Anumite forţe politice de la Chişinău vorbesc că după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie ar putea să izbucnească un Maidan moldovenesc. Cine şi de ce ar putea provoca instabilitate?

Vladimir Socor: „Singura putere care are interesul de destabilizare a Republicii Moldova este, bineînţeles, Rusia. Interesele Rusiei ar fi servite de un pseudo-Maidan moldovenesc. Eu am fost întotdeauna de părere că evenimentele de tip revoluţionar, răsturnări, schimbări de regim prin forţă, evenimente de tip Maidan sunt destructive, nu conduc în niciun caz la reformarea statului, ci conduc numai la violenţă şi la continuarea debandadei şi a haosului în stat.”
Europa Liberă: Bine, dar protestele din 2009 au răsturnat puterea în Moldova.

Vladimir Socor: „Eu am criticat protestele din 2009. Aceasta este istoria. Să nu ne lăsăm antrenaţi într-o dezbatere istorică ce nu ar putea decât să divizeze spiritele, în loc să le unească. Nu văd nicio posibilitate legitimă pentru un aşa-numit Maidan în Chişinău.
A propos, ideea de a porni o nouă revoluţie de catifea sau de Maidan a fost reactualizată de către Partidul Comuniştilor prin gruparea din partid condusă de Mark Tkaciuk în perioada 2011-2013. Dânşii voiau atunci, anume această grupare comunistă condusă de Mark Tkaciuk, preconiza o nouă revoltă populară, o revoluţie de catifea care poate n-ar fi fost de catifea până la urmă, ar fi început ca una de catifea, dar ar fi degenerat în violenţe. Dar vedem că însuşi preşedintele Partidului Comuniştilor, fostul şef al statului, domnul Vladimir Voronin, a exclus această grupare din Partidul Comuniştilor. Fracţiunea revoluţionară a pierdut influenţa în Partidul Comuniştilor. Nu am niciun motiv să anticipez un aşa-zis Maidan la Chişinău.”

Europa Liberă: Domnule Socor, sondajele de opinie, cele mai recente, arată că 30% dintre cei intervievaţi nu ar dori să participe la acest scrutin parlamentar. Absenteismul e mare sau cel puţin poate fi unul mare. Ce înseamnă să nu te prezinţi la vot în ziua alegerilor?

Vladimir Socor: „Motivele acestei atitudini îmi par evidente și nu numai în Republica Moldova, dar şi în alte ţări odinioară din fosta Uniune Sovietică. Şi anume dezamăgire în modul în care funcţionează democraţia sau în ceea ce este prezentat ca fiind democraţie. Dezamăgirea a devenit atât de mare şi nu numai în Republica Moldova, încât uneori chiar cuvântul democraţie trezeşte iritare sau nedumerire. Însăşi noţiunea riscă să fie discreditată prin aplicarea ei incorectă, aşa încât nu mă surprinde această apatie. Pe de altă parte, cetăţeanul, cred eu, trebuie să fie conştient de miza geopolitică, în primul rând, pe care şi dumneavoastră aţi menţionat-o la începutul discuţiei noastre.
Pentru moment nu e vorba atât de corectarea şi însănătoşirea sistemului politic, cât de scăparea din orbita Rusiei. Aceasta este miza geopolitică, în mod foarte evident. Uniunea Europeană are pârghii de a câştiga în competiţia împotriva Rusiei în Republica Moldova. Rusia nu este vecină cu Republica Moldova, Uniunea Europeană este vecină. Cu toată criza economică din Uniunea Europeană, aceasta dispune de fonduri de asistenţă foarte însemnate, cum a şi demonstrat. Deci, Uniunea Europeană are toate atuurile să câştige nu ca în cazul Ucrainei, nu ca în cazul Georgiei, unde Rusia a folosit cel mai important atu, atuul militar, datorită vecinătăţii geografice nemijlocite cu ţările respective. Deci, Republica Moldova este la adăpost. Şi această situaţie mă face să fiu optimist în ceea ce priveşte un verdict proeuropean la alegerile care se apropie.
Dar trebuie să ne gândim deja la situaţia postelectorală, cum se va reconfigura noul guvern. Un guvern din care ar face parte în continuare cercurile din jurul domnului Plahotniuc nu s-ar bucura de încrederea electoratului. Ar fi, încă o dată, un pas înapoi şi o confirmare a temerilor, poate temeri subiective, neîntemeiate, dar reale din partea alegătorilor, că nu s-ar schimbat nimic în cazul în care politicieni cunoscuţi ca fiind corupţi ar reintra în guvern. Sau în cazul în care partidele ar negocia între ele, la întuneric, împărţirea posturilor în guvern, aşa cum s-a întâmplat în decembrie 2010, după alegeri şi cu alte ocazii. De aceea, cred eu, situaţia postelectorală trebuie pregătită încă de pe acum cu multă grijă.”

Europa Liberă: De ce rezolvarea problemei transnistrene nu se regăseşte printre priorităţile, promisiunile concurenţilor electorali, printre principalele priorităţi?
Vladimir Socor: „Cred că din mai multe motive destul de întemeiate. Din punctul de vedere strict electoral, politic, aritmetic pe scurtă durată, problema Transnistriei nu reprezintă o prioritate pentru alegătorul mediu din Republica Moldova. Sigur, toată lumea doreşte reîntregirea ţării, dar problema aceasta nu este la vârful priorităţilor alegătorilor, este undeva destul de jos. De aceea, orice partid politic participând într-o competiţie electorală aritmetică şi nu de alt mod trebuie să ţină seama de acest lucru şi să pună la vârful priorităţilor acele probleme care îl interesează în primul rând pe alegător.
Al doilea motiv este acela că accentuarea problemei Transnistriei într-o campanie electorală ar putea să conducă la deprofesionalizarea procesului de negocieri. Acest proces de negocieri trebuie ţinut la adăpost de oscilaţiile politice interne şi chiar la adăpost de emoţiile eventuale ale publicului, ale alegătorilor.
Şi al treilea motiv este faptul că Rusia este atât de puternic înrădăcinată în Transnistria, încât în perioada actuală nu se pot prevedea negocieri cu succes. Negocierile acestea pot fi reluate, chiar trebuie să fie reluate, după sfârşitul campaniei electorale, după formarea noului guvern şi cu o participare mai activă din partea Uniunii Europene. Avansul Republicii Moldova pe calea integrării europene va conduce la asumarea unui rol mai activ de către Uniunea Europeană în negocierile asupra Transnistriei. Dar trebuie să aşteptăm formarea noului guvern postelectoral.”

Sursa: europalibera.org

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri