1.1 C
Chișinău
miercuri, 1 decembrie, 2021

Valeriu Canțer: Fără investiții, cercetarea de la noi este sortită dispariției

Must read

Comentarii recente

658x0_8canterÎn cadrul celei de-a XVII-a sesiune a Asambleei Academiei de Științe din Republica Moldova, au ținut discursuri și candidații la funcția de președinte al AȘM. Academicianul Valeriu Canțer a venit cu serie de propuneri, care ar schimba starea de lucruri de la Academia de Științe. Vă propunem în continuare discursul integral al lui Valeriu Canțer, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Apreciez că Președintele interimar acad. I.Tighineanu și-a început raportul cu unele aspecte din politica științei în China, care este un exemplu concludent pentru noi în selectarea traseelor de dezvoltare. În contextul dat ași vrea să completez câteva aspecte ,care sunt foarte actuale și pentru noi și unele propuneri ar fi necesare pentru Hotărîrea sesiunii Asambleei de azi.

În primul rând ași vrea să atrag atenția membrilor Asambleei asupra investițiilor enorme, pe care le-a făcut și le face China în infrastructură, inclusiv în cea a cercetării și educației. China investește doar în jur de 20% în sfera socială , iar restul în dezvoltare. Ce avem noi la capitolul investiții în fondurile fixe din AȘM? Ceva peste 7 mln lei din toate resursele, și doar în jur de 1,5 lei din cele bugetare. Sunt niște investiții infime.

Dar fără investiții cercetarea de la noi mai ales pe aria ingineriei, științelor naturii și a materialelor este sortită dispariției. Sigur apare întrebarea: De unde banii? Sigur că o sursă importantă sunt banii de la buget. Și pe linia dată îmi pun întrebarea. Conform unui raport recent prezentat de renumitul economist polonez Balțerovici, R Moldova a adus PIB-ul la cota de aproape 75% din valoarea lui în anul 1989. În context Estonia a realizat cota de 190 %. Atunci veneau în cercetare de la buget peste 1,3 % din PIB, azi sub 0,4%. De ce nu se ajunge măcar la o jumătate din ce era atunci 0,65%? O să vină replica că multe resurse veneau în cercetarea de la noi pe alte capitole. Bine, dar hai să corelăm cu aceste resurse extrabugetare antrenate. Secția noastră de științe inginerești și tehnologii a avut în 2013 peste 40% de resurse extrabugetare. De ce nu s-a suplimentat de către guvern finanțarea bugetară măcar pe această linie și cu adresă concretă ca investiții în echipamente și instalații, de care Secția are atât de mult nevoie.

O altă problemă. Cadrele, inclusiv doctoratul. Nu v-a pus în gardă datele din raportul dlui vicepreședinte m.c.I.Guceac referitor la vârsta medie a doctorilor de 52 de ani și acelor habilitați de 65 ani? Suplimentar la ce s-a prezentat în raportul dlui Tighineanu avem pregătite un șir de slide-uri referitor la doctorat. În primul rând suntem printre doar câteva țări din Europa, în care numărul de doctoranzi a scăzut în ultimii 6-7 ani. Alt aspect ține de disproporționalități. Suprapunerea sectorului cercetărilor de doctorat pe domenii cu cercetarea în ansamblu pe domenii este de undeva 25%. Astfel și în anul 2013 peste 70 % din tezele susținute în țară țin de domeniile pedagogiei,dreptului ,economiei și medicinei. Apropo de China. În aproximativ 15-20 ani numărul doctorilor în inginerie a sporit de peste 100 ori. Cum schimbăm situația la noi? Anumite speranțe ne punem pe școlilele doctorale. Dar probabil aș lua cunoștință cu proiectul regulamentului privind studiile de doctorat. Acolo se stipulează posibilitatea înființării de minișcoli doctorale. Mai înainte noi am argumentat că R. Moldova are nevoie de școli doctorale naționale consolidate ,formate prin consorțiumuri dintre Universități și Institute cu masă critică de măcar 150-200 doctoranzi. Astfel cei 1500 de doctoranzi pe care îi avem azi îi putem distribui maximul în 8-10 școli doctorale și nu 50 – câte Instituții organizatoare de doctorat avem azi.

Este absolut necesară promovarea proiectelor de cercetare de doctorat măcar la specialitățile și domeniile deficitare..

S-a vorbit aici, inclusiv acad.S.Moscalenco despre necesitatea trecerii studiilor de licență la științele naturii și exacte de la 3 la 4 ani,cum se face în inginerie. Poate că e rațional și doctoratul în aceste domenii să fie la fel de 4 ani.

Alt aspect ține de activitatea Asambleei. Zece ani în urmă eu am lansat această propunere și mă bucur că ea s-a implementat. Prin doctorii habilitați institutele și universitățile sunt reprezentate în Asamblee ca for suprem al Academiei la rând cu membrii AȘM. Dar trebuie de făcut următorii pași. Este necesară structurarea Asambleei pe Comisii sau comitete, cum ar fi economico-financiară, patrimoniu și infrastructură, politica științifică. În scopul separării puterilor în sistemul de conducere al AȘM este oportun ca Președintele Asambleei să fie un alt membru al AȘM decât Președintele AȘM. Sigur președintele AȘM este obligat să conlucreze cu toate organismele de conducere. Deciziile Asambleei sunt lege pentru Președinte,iar aceasă afirmație o puteți înterpreta ca o completare la replica dlui Președinte Gh.Duca în luarea lui de cuvânt.

Și ultimul aspect. În timpul cel mai apropiat Institutele,Universitățile vor purcede la formatarea tematicilor instituționale. Eu consider că este oportun să renunțăm la practica de proiecte instituționale și să promovăm cadrul cercetării pentru următoarea perioadă de 4 ani în conformitate cu Codul pe Programe instituționale, cu proiecte dacă vreți în interior, în funcție de mărimea institutului. Iar coordonarea și monitorizarea acestei activități să revină Secțiilor. Sub aspectul dat este oportun, cred eu, să renunțăm și la practica expertizei,care pentru proiectele Instituționale are doar un caracter formal, întrucât majoritatea Instituțiilor din țară au aria proprie a cercetărilor și care nu se supune unor suprapuneri. Am putea păstra concursul și expertiza pentru deschiderea unor laboratoare și secții noi. În schimb să facem mult mai exigentă expertiza în cadrul proiectelor de concurs.

 

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

4 COMENTARII

  1. Ar fi foarte rațional ca doctoratul în domeniile precum Stiintele Exacte să fie de 4 ani, e absurd sa faci o cercetare de doctor si sa obtii experienta cuvenita in 3 ani…

  2. De acord, noi Va sustinem. De asemenea, consideram oportuna crearea unui mecanism care ar stabili clar prioritățile cercetarilor fundamentale,cu conditia de a se tine cont de avantajele competitive ale domeniilor de cercetare și obiectivele de dezvoltare socio-economică a republicii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri