10.8 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 23, 2021

Republica Moldova – ultima şansă; Povestea horror de la Chişinău // INTERVIU

Must read

Comentarii recente

andrei nastaseCriza din R. Moldova se adânceşte pentru că situaţia guvernării este critică, nu are soluţii şi nici suport internaţional. Nu există alta soluţie democratică în afară de alegeri parlamentare anticipate.

Riscul ca acestea să fie câştigate de partidele proruseşti este un şantaj al forţelor politice compromise, afirmă Andrei Năstase, avocat, unul dintre liderii Platformei Civice Demnitate şi Adevăr care organizează mitingul maraton din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

Într-un interviu pentru Ziare.com, Andrei Năstase a arătat că R. Moldova a involuat dramatic de la o poveste de succes la un horror story, cu un stat capturat şi jefuit de clanurile politice autointitulate proeuropene. El îi acuză pe cei care blochează lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei că fac jocul Rusiei.

În opinia lui Andrei Năstase, „unirea se poate face doar în context european şi euro-atlantic, întrucât Romania este ţară membră UE şi NATO. Romania (…) nu se poate uni cu un stat care nu-şi controlează 500 de km de hotar şi are o baza militară rusească pe Nistru”.

Pe 4 octombrie, Platforma Civică Demnitate şi Adevăr organizează la Chişinău un mare miting împotriva corupţiei şi pentru parcursul european al R. Moldova.

Cum s-a născut această manifestaţie, care-s obiectivele, cine sunt oamenii din Piaţa Marii Adunări Naţionale?

Mişcarea de protest a fost răspunsul societăţii la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar. Autorităţile au reacţionat dur împotriva primilor manifestanţi, care au ieşit la proteste improvizate în ianuarie. Pentru a-i apăra pe acei tineri, dar şi iniţiativa lor de a protesta organizat faţă de „jaful secolului”, am bătut la uşa unor persoane cunoscute în spaţiul public din Republica Moldova pentru a le îndemna să se implice.

Am decis de comun acord să stabilim o structură informală, pe care am numit-o Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, iar scopurile acesteia au fost făcut publice într-un Manifest, lansat la 24 februarie.

Obiectivele noastre sunt investigarea „jafului secolului” şi pedepsirea vinovaţilor; depolitizarea instituţiilor statului şi asigurarea condiţiilor minime pentru o luptă eficientă împotriva corupţiei şi de-oligarhizarea puterii publice; asigurarea continuităţii integrării europene prin readucerea situaţiei social-economice şi politice la normalitate, astfel încât să fie posibilă implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE.

Cum a ajuns Moldova din premianta clasei Parteneriatului Estic în „oaia neagră” a acestuia, fără acorduri de finanţare, cu reformele blocate, cu o imagine externă foarte proastă, cu o populaţie dezamăgită în care numărul celor care vor aderarea la UE a scăzut dramatic?

Protestatarii, care deja de o jumătate de an participă la mitinguri în număr crescând, cu zecile de mii, sunt în cea mai mare parte foşti votanţi ai partidelor aşa-zise proeuropene, care au participat la „jaful secolului”. Aceşti oameni şi-au văzut aspiraţiile proeuropene profanate de clanurile oligarhice.

Convingerea noastră este că involuţia dramatică de la „povestea de succes” la „horror story”, cu un stat capturat şi jefuit de clanurile politice autointitulate proeuropene, este consecinţa politizării prin acorduri secrete a instituţiilor statului care ar fi trebuit să asigure respectarea normelor democratice, dar care astfel au ajuns la cheremul politicienilor veniţi din business. Aceştia au transformat politica în cel mai profitabil business.

În acest mod s-a instaurat oligarhia. „Jaful secolului” s-a produs sub monitorizarea minuţioasă a Băncii Naţionale, a Centrului National Anticorupţie, a Serviciului de Informaţii şi Securitate, care nu au îndrăznit să întrerupă jaful, ci doar au informat premierul, şeful statului şi clasa politica despre jaful în derulare.

Şefii acestor instituţii au aşteptat manifestarea voinţei politice a guvernanţilor pentru stoparea „jafului secolului”. De vreme ce această voinţă politică nu s-a manifestat, ei s-au ferit să intervină în stoparea furtului, pentru a nu-i supăra pe cei care i-au numit în funcţii.

Sunt voci şi la Chişinău, şi la Bucureşti care vă acuză că vreţi alegeri anticipate pe care să le câştige Dodon şi Usatîi, care ar întoarce Moldova la sânul Rusiei?

Acuzaţiile împotriva noastră că am face jocul Rusiei sunt absolut nefondate. Dimpotrivă, jocul Rusiei îl fac cei care blochează lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei, împiedică integrarea europeană prin capturarea instituţiilor statului de către partidele politice şi vor să acopere urmele participării lor la „jaful secolului”.

Sau îşi imaginează cineva că cei care au realizat involuţia de la „povestea de succes” la statul capturat de oligarhi şi au comis „jaful secolului” pot satisface criteriilor de la Copenhaga pentru aderarea la UE? Nimic mai fals!

În privinţa alegerilor anticipate, vreau să se înţeleagă că această cerere a fost formulată abia la cel de-al patrulea miting de protest, după ce revendicările mitingurilor iniţiale au fost ignorate de autorităţi.

La primele trei mitinguri, cererile au vizat identificarea şi pedepsirea celor care au furat miliardul, împiedicarea transferării miliardului furat la datoria de stat, care apasă pe umerii noştri, a simplilor cetăţeni, anularea creşterilor de preţuri la energie şi alimente de primă necesitate ca urmare a devalorizării valutei naţionale cu 30% – urmare a „jafului secolului”, depolitizarea instituţiilor statului.

Abia după ce la 10 august, „The New York Times” a publicat articolul Secretarului Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, care a afirmat că Republica Moldova este un stat capturat de oligarhi, îndemnând cetăţenii să-şi salveze tara de pe marginea prăpastiei, noi am ajuns la concluzia că şi imaginea internaţională a ţării este distrusă iremediabil.

Deci, nu există o altă soluţie democratică de a repara această situaţie în afară de alegeri parlamentare anticipate. Cât despre victoria partidelor proruseşti la alegerile parlamentare anticipate, credem că este un mit şi un şantaj al forţelor politice compromise, care mai că nu spun: am furat şi vom continua să furăm şi nu aveţi ce să ne faceţi, altminteri vor veni la guvernare forţele proruseşti.

În primul rând, dacă partidele zise proeuropene au reuşit să transforme în ultimii cinci ani o „poveste de succes” într-o istorie horror, la ce ne putem aştepta de la ele în următorii trei ani?

În al doilea rând, involuţia a avut loc în condiţiile suportului masiv din partea UE şi SUA pentru guvernele succesive de la Chişinău. Ce mai pot face aceste partide în condiţiile pierderii încrederii partenerilor?

În al treilea rând, oare nu este un pericol mai mare să lăsăm nişte partide corupte să guverneze încă trei ani de zile, până ce partidele proruseşti vor creşte de la o eventuală majoritate simplă, la una constituţională, aşa cum s-a întâmplat în februarie 2001, când PCRM condus de Voronin a obţinut o victorie zdrobitoare?

În sfârşit, eventualele alegeri anticipate, provocate de valul protestatar proeuropean pot readuce la vot imensul segment al absenteiştilor dezamăgiţi de guvernarea „proeuropeana” coruptă, oligarhizată, reanimând speranţele veritabil proeuropene ale populaţiei.

Cum vă raportaţi la mişcarea unionistă?

În privinţa unioniştilor, nu există nici o reţinere pentru a avea şi menţine un dialog constructiv. Pentru asta este necesară înţelegerea câtorva lucruri. În primul rând, mişcarea unionistă reprezintă un curent politic destul de influent, dar care, cel puţin deocamdată, trezeşte temeri pentru o parte a societăţii.

În al doilea rând, practic unirea se poate face doar în context european şi euroatlantic, întrucât România este ţară membră UE şi NATO. România a asimilat deja acquis-ul comunitar, în plus ca ţară membră NATO, nu se poate uni cu un stat care nu-şi controlează 500 km de hotar şi are o bază militară rusească pe Nistru.

Deci, sunt probleme de altă natură, care depăşesc obiectivele Platformei Civice DA, care şi-a propus doar combaterea eficientă a corupţiei, reformarea justiţiei şi scoaterea statului de sub controlul oligarhiei rapace.

Lângă corturile dvs. din Piaţa Marii Adunări Naţionale, a fost organizată o tabără a socialiştilor, condusă de Dodon şi Usatîi, foarte activi pe reţelele de socializare. Practic, Platforma DA este între ciocan şi nicovală, între o guvernare proeuropeană coruptă, oligarhizată, şi opoziţia socialiştilor proruşi. Nu veţi fi striviţi între aceste două blocuri politice?

Nu ne temem. Suntem siguri că adevărul şi dreptatea sunt de partea noastră. În acest sens, nu este întâmplător că partidele proruseşti care s-au lansat recent în proteste au preluat mot-a-mot lozincile, revendicările şi tacticile Platformei Civice DA.

Acest plagiat ne demonstrează că tot ce am făcut până acum a fost absolut corect din toate punctele de vedere. Noi înţelegem că scopul partidelor proruseşti este de a prelua iniţiativa şi de a confisca protestele. Totuşi, mitingurile Platformei sunt mai mari.

Ce aşteptări aveţi de la manifestaţia de duminica, 4 octombrie şi ce veţi face după, pentru că vremea se răceşte, vine iarna, oamenii nu pot să rămână la nesfârşit în corturi.

Pentru noi este important să demonstrăm că mişcarea protestatară nu este doar un fenomen constant, ci unul în creştere şi extindere. O participare cât mai mare a cetăţenilor, asta aşteptăm de la mitingul din 4 octombrie.

Sigur, suntem conştienţi şi de fenomenul oboselii, dar criza se adânceşte pentru că situaţia guvernării este tot mai critică, ea nu are soluţii şi nici suport internaţional. De aceea, suntem convinşi că dubla presiune asupra guvernării corupte, din partea cetăţenilor şi din partea partenerilor externi, va determina adoptarea unor decizii democratice pentru ieşirea din impas. Alte soluţii nu există, pur şi simplu.

Mişcarea Civică va genera un partid politic. Care vor fi raporturile dintre partid şi Platforma Civică DA, care rămâne tot în zona societăţii civile?

Noi nu ne-am dorit ca Platforma Civică DA să se transforme în partid sau să genereze un partid politic. Scopul a fost ca Platforma să rămână un instrument de exercitare a presiunii asupra oricăror guvernări, pentru a nu mai permite politizarea excesivă, nepotismul, oligarhizarea, corupţia.

În 2014, am avut un fenomen extraordinar pe scena politica moldoveneasca. În doar patru luni, Partidul Comuniştilor, cu un rating de 45%, a pierdut 2/3 din susţinătorii săi în favoarea unui partid minor, de doar 0,5% şi a unui partid nou creat.

Deci, un anumit context politic intern şi regional, legat de anexarea Crimeii şi de războiul din Donbas a scos din cărţi un partid care a dominat scena politică moldovenească timp de 20 de ani. Un fenomen similar se poate produce şi pe segmentul de centru-dreapta al spectrului politic.

Valul protestelor poate fi convertit în suport pentru o entitate politică proeuropeană nouă, credibilă. Problema de baza este cum se va face acest lucru. Această forţă politică este cerută de zecile de mii de participanţi la mitingurile de protest. Iar Platforma DA va rămâne o entitate civică, care va fi la fel de exigentă şi faţă de viitoarele guvernări, la fel cum este faţă de cea existentă.

Sursa: ziare.com

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri