11.9 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 16, 2021

„PD şi PLDM au devenit clanuri oligarhice conduse de Plahotniuc şi Filat, care au interesul de a ţine presa în captivitate”

Must read

Comentarii recente

nastase audiovizualPD şi PLDM au devenit două clanuri oligarhice conduse de Plahotniuc şi Filat, care au interes de a ţine presa în captivitate, de a stoarce zeci de milioane de lei din publicitatea de la posturile pe care le controlează, circa zece la număr, de a beneficia de presă ca de mijloace de propagandă de partid şi, evident, pentru a promova politica Kremlinului în spaţiul informaţional ocupat al Republicii Moldova, politică potrivită cu starea de captivitate a statului.

De această părere este preşedintele Asociaţiei pentru drepturile de autor si conexe „Apollo”, Vasile Năstase, care vorbeşte într-un interviu despre proiectul de modificare a Codului Audiovizualului elaborat oamenii oligarhului Plahotniuc.

La una dintre şedinţele Comisiei Mass-media, deputatul democrat Dumitru Diacov a insistat ca proiectul privind modificarea Codului Audiovizualului să fie inclus pe ordinea de zi a Comisiei, să fie realizat raportul Comisiei şi în decurs de două zile să fie votat în Parlament. După ce proiectul a fost publicat şi criticat de jurnalişti, autorii proiectului au făcut un pas în urmă. Care sunt efectele nefaste ale proiectului de amendare a Codului Audiovizualului? 

Este vorba despre aşa-numitul proiect Ţuţu – Streleţ, cel mai nociv act „legislativ” elaborat vreodată în domeniul mass-media în general şi al audiovizualului în special. Acesta are două componente distincte – pe de o parte, propunerea de interzicere a televiziunilor ruseşti, deşi nu sunt numite în mod expres, pe de alta, strangularea presei libere prin introducerea cenzurii, a intruziunii impertinente şi nepermise în bucătăria jurnalistică, a reintroducerii pedepsei penale pentru angajaţii din mass-media, etc.

Pentru că societatea civilă, instituţiile internaţionale, partenerii noştri de dezvoltare au făcut praf scriitura revanşardă a lui Ţuţu şi Streleţ – a se citi Filat şi Plahotniuc, PD şi PLDM au fost obligate să-şi retragă actul nociv, chipurile, pentru a-l dezbate cu societatea civilă. Nici acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că adevărata intenţie a celor doi tâlhari de lux care stau în spatele proiectului a fost legiferarea prezenţei posturilor de televiziune propagandistice din Federaţia Rusă! Or, dacă aserţiunea noastră nu ar fi valabilă, aceştia au avut posibilitatea să adopte prevederea ce ţine de securizarea spaţiului informaţional, renunţând necondiţionat la normele abuzive de încarcerare a presei libere!

În condiţiile în care proiectul asupra căruia au lucrat deputaţii PLDM şi PDM limitează libertatea de exprimare, credeţi că deputaţii ar accepta să colaboreze cu societatea civilă pentru a elabora un Cod al Audiovizualului calitativ? 

Răspunsul este negativ. Când spunem PD-PLDM nu ne putem gândi la două formaţiuni politice democratice, ci la două clanuri oligarhice conduse de Filat şi Plahotniuc. Interesul acestora este unul personal şi anume de a ţine presa în captivitate, de a stoarce zeci de milioane de lei din publicitatea de la posturile pe care le controlează, circa 10 la număr, de a beneficia de presă ca de mijloace de propagandă de partid şi, evident, pentru a promova politica Kremlinului în spaţiul informaţional ocupat al Republicii Moldova, politică potrivită cu starea de captivitate a statului.

Referitor la noul Cod al Audiovizualului, trebuie să spunem că societatea civilă a elaborat un asemenea act legislativ încă în 2010, document care are girul Uniunii Europene, al Consiliului Europei, al OSCE şi al societăţii civile din Republica Moldova. Cu toate acestea, guvernanţii antieuropeni de soiul lui Filat, Voronin şi Plahotniuc nici măcar nu l-au înregistrat  la secretariatul Parlamentului pentru a intra în procedura de adoptare.

Mai mult, în cadrul unei conferinţe de presă, Platforma civică Demnitate şi Adevăr a elaborat un proiect de lege privind ameliorarea actualului Cod al Audiovizualului în care s-a propus:

1.Obligarea radiodifuzorilor să facă public numele proprietarilor – persoane fizice – ale posturilor TV, indiferent de numărul de acţiuni deţinut, şi introducerea interdicţiei de a deţine mai multe licenţe de către unul şi acelaşi proprietar. Interzicerea categorică a înregistrării posturilor de radio şi televiziune în zone off-shore. Normele actuale nu interzic clar deţinerea mai multor radiodifuzori de către unul şi acelaşi proprietar, ceea ce încurajează lipsa transparenţei privind numele proprietarilor (persoane fizice) şi implementarea schemelor de model off-shore în mascarea acestora. Dreptul aceluiaşi proprietar de a deţine mai multe posturi TV duce la dictarea preţurilor de publicitate pe piaţă şi monopolizarea domeniului audiovizualului.

2. Introducerea sancţiunilor pentru difuzarea operelor cinematografice, în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii drepturilor de autor sau fără a deţine o licenţă valabilă care i-ar acorda dreptul de a o difuza. Introducerea în articolul 38 al Codului prevederea explicită a sancţiunii pentru nerespectarea drepturilor de autor şi conexe.

De facto, cadrul legal existent conferă autorităţii statale CCA toate pârghiile necesare pentru a depista, documenta şi sancţiona actele de violare a drepturilor de autor şi conexe de către radiodifuzori, lucru consfinţit şi de decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din iunie 2012, neexecutată de către CCA. Totuşi, CCA nu uzează de dreptul său de a sancţiona nerespectarea drepturilor de autor şi conexe, motivând prin mai multe neclarităţi în lege la acest capitol.

3. Introducerea unui articol nou prin care desemnarea operatorului de măsurare a cotelor de audienţă se va face în exclusivitate prin licitaţie publică şi în conformitate cu termeni limitaţi de activitate.

Măsurarea cotelor de audienţă la momentul actual sunt efectuate de companii  desemnate arbitrar, care activează în afara cadrului legal, fără a fi monitorizate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului care, în spiritul legii, reprezintă garantul interesului public şi este unica autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului.

4.Actualizarea normelor care prevăd dezvoltarea producţiei autohtone. A obliga radiodifuzorii din Republica Moldova să difuzeze minim 40 la sută produs autohton.

Eludarea normelor de trecere etapizată la o cotă parte mai mare a produsului autohton până în 2010, prevăzute de Codul Audiovizual, denotă iresponsabilitatea CCA, dar şi necesitatea de a actualiza prevederile legale, impunând adoptarea unei politici coerente din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în acest sens. Aşa cum stau lucrurile acum, securitatea informaţională şi interesul cultural-naţional al RM sunt grav afectate, fiind încurajat produsul rusesc retransmis masiv pe teritoriul RM.

5. Introducerea unor norme clare privind prevalarea în proporţie de 80 la sută a posturilor TV, care emit în limba de stat, în pachetele de canale propuse spre difuzare de către distribuitorii de servicii din RM. Reglementarea, în vederea echilibrării, a numărului de canale din Federaţia Rusă, Ucraina, Bulgaria, Turcia, distribuite pe teritoriul Republicii Moldova, conform procentajului etnic predominant, posturile româneşti fiind incluse în categoria celor care emit în limba de stat.

Portofoliul actual al distribuitorilor de servicii conţine circa 90 la sută posturi ce emit în limba rusă, fapt ce discriminează radiodifuzorii autohtoni, atentează la securitatea informaţională a Republicii Moldova, afectează grav patrimoniul lingvistic şi cultural-naţional al ţării. În acest sens, legislaţia trebuie să echilibreze numărul posturilor care pot fi introduse în portofoliul distribuitorilor de servicii. De asemenea, trebuie reglementat şi echilibrat, conform procentajului etnic minoritar (aproape total neglijat, în favoarea minorităţii ruse) numărul de canale din Ucraina, Bulgaria, Turcia.

6. Reglementarea distribuirii posturilor TV şi Radio din Federaţia Rusă, care difuzează emisiuni manipulatoare şi lansează dezinformare crasă, încălcând principiile de comunicare audiovizuală, prevăzute în Codul Audiovizualului. Pachetele propuse de distribuitorii de servicii vor exclude programele identificate de CCA ca unele ce atentează la securitatea statului. În schimb, vor putea fi difuzate servicii de programe de sport, divertisment, numărul acestora fiind limitat în funcţie de procentajul etnic local.

Pe adresa parlamentului a fost expediat un Proiect de lege privind amendamentele de mai sus, însă, evident, până la ora actuală nu există nicio reacţie din partea finului de cununie al lui Plahotniuc, Andrian Candu,  sau a naşei acestuia, Raisa Apolschii!

Cât priveşte difuzarea produsului autohton în orele de prime time, un jurnalist spunea în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV că deputaţii nu au dreptul să dicteze programul instituţiilor de presă, întrucât financiar este dificil să poţi difuza cel puţin 30% de produs autohton. Cum credeţi, exercită oare politicul vreun rol în ceea ce priveşte produsul autohton? 

Produsul autohton nu are şi nici nu trebuie să fie o ambiţie politică a cuiva. Produsul autohton face parte indispensabilă din activitatea profesională a instituţiilor media. Dacă analizăm procentajul produsului autohton din statele Uniunii Europene, observăm că acesta este de circa 80 la sută, excepţie făcând operele cinematografice şi filmele documentare. În Republica Moldova lucrurile au luat o întorsătură periculoasă după ce instituţia de reglementare, CCA nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu, a permis în mod excesiv retransmiterea posturilor de televiziune străine, în special ruseşti, care au distrus în proporţie de 90 la sută produsul local, autohton!

O asemenea stare de lucruri este inadmisibilă, deoarece spaţiul nostru informaţional a fost oferit pe tavă propagandei nesăbuite a Federaţiei Ruse, înăbuşind în acelaşi timp limba română în proporţie de 90 la sută de la posturile de radio şi televiziune. Şi asta în condiţiile în care Codul în vigoare prevede  ca 80 la sută din spaţiul de emisie să fie în limba de stat, procentajul emisiunilor autohtone având acelaşi cuantum!

Articolul nou (61) „Protecţia demnităţii umane şi a drepturilor fundamentale ale omului”, pe care partidele guvernante vor să-l introducă în Codul Audiovizualului aparent, vine să combată propaganda rusească prin intermediul posturilor de radio şi TV din Rusia care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova. În realitate, acesta loveşte dur asupra libertăţii de exprimare. În acest context, cum ar putea fi securizat spaţiul informaţional din Republica Moldova? 

Este foarte simplu – să fie interzise televiziunile străine care atentează la securitatea informaţională a Republicii Moldova prin adoptarea unui singur articol de lege, renunţându-se la poftele oligarhice de strangulare a libertăţii de exprimare. Să ştiţi că CCA are la ora actuală toate pârghiile legale pentru a rezolva această situaţie, aşa cum a procedat în cazul Rossia 24, este adevărat ca o jumătate de măsură!

De mai bine de un an jurnaliştii nu au acces în sala de şedinţe a Parlamentului. Numeroasele demersuri şi proteste ale societăţii civile nu au reuşit să schimbe atitudinea politicienilor. Ce acţiuni ar putea facilita accesul presei în sala de şedinţe a legislativului? 

Bineînţeles, este o sfidare a legislaţiei şi a bunului simţ! Este de fapt reacţia nervoasă şi bolnăvicioasă a puterii antieuropene faţă de presa liberă, pentru că prezenţa instituţiilor controlate de moguli nici nu este obligatorie, acestea nici nu au măcar interesul de a asista la şedinţele legislativului sau ale guvernului, ocupaţia lor de bază fiind propaganda de partid şi retransmiterea posturilor ruseşti.

În România, investigaţiile jurnalistice în care au fost vizaţi funcţionari publici au reprezentat un punct de pornire pentru dosarele de rezonanţă. În urma dezvăluirilor făcute în presă au fost demişi şi arestaţi mulţi oficiali. La noi starea de lucruri este alta. Autorităţile de multe ori se eschivează să ofere detalii în cazurile de interes public. Ce comportament ar trebui să adopte jurnaliştii pentru a ameliora relaţia presă-funcţionari publici? 

La ora actuală presa liberă din Republica Moldova reprezintă 10-15 la sută din piaţa media. Este o presă profesionistă, serioasă care are rezultate excepţionale în domeniul investigaţiilor. Rise Moldova, Jurnal TV, Ziarul de Gardă, unele site-uri electronice  au pus pe tapet materiale suficiente pentru ca instituţiile de drept să intenteze sute de dosare penale. Nu s-a întâmplat pentru că respectivele structuri sunt captive şi nu sunt în serviciul statului de drept , ci al oligarhiei criminale. Să vă dau un exemplu. Acum doi ani portalul glasul.md a solicitat în baza legii cu privire la accesul la informaţii date despre societăţile comerciale care intră în aşa – zisul coridor verde, adică nu sunt verificate de către Serviciul Vamal. Răspunsul a fost unul obraznic şi cinic – că numele acestor societăţi nu pot fi făcute publice deoarece ar constitui… secret comercial.

Era, în fond, o aberaţie şi alde Baliţchi şi compania cunoşteau foarte bine acest lucru. Mai mult, este vorba despre un abuz de serviciu care se pedepseşte penal! A trebuit să acţionăm în judecată Serviciul Vamal al lui Filat şi abia peste aproape doi ani să obţinem o hotărâre irevocabilă care, iată, nu este executată de verzii de la vamă! Dacă în următoarele două zile lista firmelor scutite de controlul vamal nu vor ajunge pe adresa redacţiei, aşa cum au promis funcţionarii de acolo, declarând că au trimis informaţia prin intermediul poştei, vom apela la executorul judecătoresc pentru îndeplinirea silită a hotărârii instanţei de judecată. Ce concluzie putem trage de aici? Că presa nu doar şi-a îndeplinit misiunea investigativă, la baza căreia stă suspiciunea că firmele respective sunt afiliate PLDM-ului, ci a dat dovadă de conştiinţă civică şi a apelat la o instanţă de judecată pentru a demonstra complicitatea vămii verzi la un act ilegal, acela de a ascunde informaţii de interes major pentru societate.

Republica Moldova şi-a asumat angajamentul în faţa structurilor europene că va trece din iunie 2015 la televiziune digitală. A mai rămas foarte puţin până atunci. Anterior, experţii media au susţinut că procesul de digitalizare se tergiversează din cauza intereselor oligarhilor. În opinia dvs., vor fi puse în funcţiune acele multiplexuri? 

Am tras în repetate rânduri semnale de alarmă privind tergiversarea trecerii în termen la televiziunea digitală. Deşi au rămas săptămâni numărate, mogulii nu catadicsesc să opereze modificările necesare în Codul Audiovizualului, astfel încât e posibil ca obligaţia statului în faţa partenerilor de dezvoltare să fie compromisă.

De ce se întâmplă acest lucru? Simplu, pentru că actuala stare de lucruri convine de minune oligarhului de prea joasă speţă Plahotniuc, care controlează piaţa media, cea de publicitate, operatorul de măsurare a audienţei, organul de reglementare, numit, impropriu, CCA, Consiliul Concurenţei şi sistemul judecătoresc.

Acum două luni parlamentarii au votat în prima lectură proiectul de lege care prevede că instituţiile mass-media vor fi obligate să dezvăluie numele proprietarilor reali. PLDM, PDM şi PCRM, însă, nu vor ca în Codul Audiovizualului să fie indicat expres că întreprinderile înregistrate în zonele off-shore nu pot fi proprietari de instituţii de presă. Care va fi soarta acestui proiect de lege până la urmă? 

Proiectul în cauză a fost elaborat de societatea civilă de specialitate, şi, la insistenţa partenerilor noştri de dezvoltare, a ajuns în procedură legislativă. Aici, însă, surpriză! Articolul ce prevedea interzicerea înregistrării posturilor de radio şi televiziune în off-shore a fost ostracizat de către sculele Păpuşarului, în complicitate cu cele ale Contrabandistului. Astfel, amendamentul operat la Codul Audiovizualului este lipsit de substanţă. Putem susţine că după adoptarea lui mogulii şi-au asigurat anonimatul şi au barat orice posibilitate de a fi deconspiraţi de instituţiile captive ale statului.

O asemenea impertinenţă şi sfidare a instituţiilor internaţionale a fost manifestată şi în cazul adoptării „Legii” cu privire la finanţarea partidelor politice, în cadrul căreia bandiţii politici au legiferat practicile nocive de utilizare în campania electorală a banilor de provenienţă îndoielnică, a celor proveniţi din furturile din cadrul atacurilor raider, spălărilor de miliarde de dolari, jafului de la bănci şi din rezervele valutare ale Băncii Naţionale, guvernate de nesimţitul Drăguţanu, scula mafiei criminale moldoveneşti. În plus, şi-au asigurat şi o finanţare din banii noştri, ai contribuabililor! Un asemenea cinism şi batjocură la adresa partenerilor europeni e greu de găsit!

Putem vorbi în Republica Moldova despre o concurenţă loială, toţi actorii de pe piaţa audiovizuală respectă regulile jocului? 

Din păcate, trebuie să constat, în calitate de preşedinte al Asociaţiei pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe APOLLO că  în Republica Moldova piaţa audiovizuală este o junglă sălbatică în care oligarhul Plahotniuc şi unii mai mici ca el nu respectă nicio regulă, legea este sfidată şi călcată în picioare, Consiliul Concurenţei şi CCA sunt în serviciul personal al acestui mogul cu  tentaţii penale. Totul, dar absolut totul este controlat de Păpuşar – posturile cu acoperire naţională, inclusiv Moldova 1, agenţia monopolistă de publicitate Casa Media, operatorul de măsurare a audienţei AGB, Consiliul Concurenţei, instanţele de judecată, procuratura şi o bună parte a înalţilor funcţionari de la Ministerul de Interne. Mai mult, pirateria televizată este în floare, produsul autohton o himeră, propaganda de partid o obişnuinţă.

În aceste condiţii pot spune cu certitudine că instituţiile media independente, practic nu pot rezista în faţa acestui dezmăţ fără precedent al oligarhului urmărit de Interpol, iar soluţia ar fi debarcarea acestuia din viaţa publică, scoaterea instituţiilor statului din captivitate, reinstaurarea democraţiei şi a statului de drept!

 Vă mulţumim!

Sursa:jurnal.md

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri