Oligarhismul mediatic și gândirea economică, de Gheorghe COSTANDACHI

Nașterea oligarhismului mediatic moldovenesc

Conform organizaţiei neguvernamentale din SUA ”Freedom House” presa moldovenească se clasează pe locul 112 din 197 de ţări după criteriul de libertate. Acest loc este păstrat de presa moldovenească câțiva ani la rând și îl împarte cu așa țări precum sunt Liban și Tunisia.

Pe parcursul efectuării studiului am concluzionat că pluralismul de opinie în majoritatea cazurilor este mimat la noi în țară.

O altă concluzie este faptul că mass-media moldovenească, în mare parte, este docilă guvernării (mai accentuat începând cu anul 2005), fapt ce artificial induce opinia publică.

În rezultat, societatea este manipulată și deconectată de la participare în procesele de  dezvoltare a democrației, astfel formând o opinie greșită, dar și periculoasă.

Conform raportului Barometrul de Opinie Publică, prezentat de către Institutul de Politici Publice în luna aprilie 2014, populația se informează mai mult din canalele de televiziune și internet. Astfel, 66% din populație se informează în primul rând de la canalele  TV și 20% din internet.

Aceasta înseamnă că aceste două surse de informare reprezintă factorii decisivi în procesul de formare a opiniei publice.

Scopul fiecărui oligarh moldovean de la guvernare și înafara ei, este de a-și justifica averile sale, pe orice cale, fie prin corupere sau manipulare a opiniei. În acest sens, oligarhii întreprind orice fel de măsuri legate de concentrarea mass-mediei, acapararea prin diferite scheme, inclusiv utilizarea mijloacelor mass-media de stat.

În timp, ce în Uniunea Europeană, desconcentrarea proprietăţii mass-media este o preocupare de prioritate a comunității în întregime, în ultimii ani în Moldova se observa tendinţa agresivă de concentrare a acesteia. Au apărut mai multe monopoluri, chiar dacă principiile europene presupun un proces invers de desconcentrare a mass-media.

Deci, la noi în țară acestea au ajuns să manipuleze opinia publică, „slujind”, de obicei, unui sau altui partid, demnitar sau oligarh. Aceasta se observă liber, reieșind  din politica editorială a instituţiilor mass-media, fiindcă transparenţa proprietăţii mass-media rămâne o lecţie închisă în Moldova.

Majoritatea „holdingurilor” mediatico-oligarhice au fost create pe principii de deposedare, influență politică, inegalitate şi netransparenţă. Aceste procese continuă să monopolizeze piața mediatică, se întăresc și mai mult datorită corupției, sprijinului politic și punere în slujba politică a instituțiilor statului. În prezent nici nu se pune problema adoptării unei legislaţii antimonopol față de piața mediatică, cum se procedează în majoritatea țărilor din UE.

Pentru exemplu, peste 50% din spațiul informațional televizat ar aparține prim-vicepreședintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc (Ulinici). Se spune că acesta controlează ca proprietar așa canale ca Publika TV, TV2+, Canal TV 3, Prime TV, iar alte câteva posturi TV și Radio ar fi controlate indirect de el.

Se spune că multe din talkshow-urile de la canalele controlate și necontrolate de PD, cum ar fi ”Fabrica”, ”Politika” și alte emisiuni sunt influențate de către Plahotniuc.

În așa fel, la ordinul lui, sunt invitați la emisiuni, talkshow-uri și platforme de discuții numai adepții lor așa numiți experți și comentatori politici. Din când în când la acestea se mai precipită câte unul străin, astfel ca și când apare pluralismul de opinie, mimând opinia publică că să demonstreze precum că și ei sunt transparenți și cu acces deschis pentru toți.

Cu cât mai puțin sunt informați cetățenii, cu atât mai bine pentru oligarhi.

Puterea oligarhică este obsedată de protecția averilor sale. Astfel, acest studiu a demonstrat că accesul restricționat la informațiile cu caracter economic dizolvă dorința de a iniția afaceri, iar cei care se simt azi stăpâni ai cetățenilor, întreprind orice pentru ca populația să nu fie informată corect.

Cu regret pe parcursul efectuării studiului a fost imposibil de constatat cu precizie dacă accesul la informație este sau nu restricționat intenționat de către puterea oligarhică.

Din studiu s-a constatat că în prezent:

În Moldova, nu există un mecanism eficient de informare și mediatizare a fenomenelor, proceselor și reformelor economice (fiscal, investițional, import-export, etc.), care ar asigura o legătura calitativă a verigei  instituțiile de stat – mediul de afaceri – populație.

Nu există canale TV, radio, platforme publice specializate de dezbateri, care ar avea drept activitate de bază mediatizarea politicilor și domeniilor economice, mediului de afaceri, funcționarea cadrului instituțional de reglementare, monitorizare și supraveghere a proceselor economice, explicarea actelor legislative și normative cu caracter economico-financiar, fiscal și impozitar, evenimentele și fenomenele economice, care se petrec în structurile publice și private de interes major pentru stat, populație și mediul de afaceri.

În majoritatea cazurilor subiectele de natură economică, a evenimentelor cu caracter infracțional-economic, fenomenelor cu ecou major în societate (atacuri raider, deposedări de avere, acte de protecționism, furturi în mărimi enorme a banilor publici, etc.) discutate pe platformele de discuții televizate și de talkshow-urile de la canalele care aparțin oligarhilor de la putere, poartă un caracterformal, iar ca ”experți” în majoritatea cazurilor sunt invitate persoane întâmplătoare, neprofesioniste, loiale stăpânilor televiziunilor, necompetenți și informați ce idee să promoveze.

Informația economică are o pondere mult mai mică decât cea politică sau mondenă, ceea ce pe de o parte denotă un trend obiectiv, iar pe de altă parte demonstrează că interesul scăzut față de domeniul economic se datorează reflectării neatractive și/sau neînțelese a acestuia.

Cadrul instituțional al mass-media din Moldova este foarte polarizat pe diferite criterii de apartenență politică, interese economice, parțialitate geopolitică, iar majoritatea cadrelor profesionale ale jurnalismului se împart după aceleași criterii.

În concluzie putem afirma că din cauza aceasta suferă calitatea produselor mediatice cu caracter economic sau lipsesc cu totul, fapt, ce nu asigură cetățenilor de rând o înțelegere corectă și profundă a tuturor fenomenelor și evenimentelor economico-financiare din Moldova sau profunzimea unor fenomene cu caracter criminal.

Calitatea informațiilor economice, furnizate de mass-media din Moldova, suferă din lipsa de informații și din cauza informațiilor incorecte și incomplete. Aceasta face ca societatea să înțeleagă și să perceapă incorect hoțiile, furturile, delapidările, crimele economice, procesele economice din țară, iar ca rezultat conduce la luarea unor decizii greșite de către guvern, mediul de afaceri și cetățeni.

Rămâne numai să visăm la o informare eficientă a populației despre reformele economice, impactul acestora asupra economiei țării în general, a mediului de afaceri și a cetățenilor în particular.

Portretul mass-mediei oligarhice

–        Astăzi pe piața mediatică există puține publicații/produse din domeniul economiei, majoritatea produselor mediatice și a publicațiilor nu reflectă îndeajuns fenomenele, evenimentele și informațiile economice, conțin greșeli a esenței materiei economice publicate, date statistice eronate și interpretări incorecte, poartă caracter de critică neconstructivă, iar majoritatea din ele sunt imparțiale.

–        Publicațiile și produsele mediatice reflectă integral cuvintele unor demnitari-oligarhi, conținutul comunicatelor de presă ale mișcărilor politice și a organelor și instituțiilor de stat și private, inclusiv ale altor entități, fără a le tălmăciri și explica. Poate le interzice stăpânul?

–        Cei mai vizibili factori sunt dependență economică și politică a mass-media, gradul redus de independență și calitatea reflectării informațiilor de către aceasta, gradul de libertate a presei de factorul politic și influența asupra ei a oamenilor de afaceri, funcționarilor publici, bandiților, etc.

–        Cele mai mari dificultăți cu care se confruntă jurnaliștii în procesul de publicare a temelor economico-financiare sunt neînțelegerea esenței aspectelor economice, terminologia și datele statistice.

–        La ordinul demnitarilor instituțiile de stat sunt închise față de mass-media.

–        Se simte lipsa voinței cadrelor specializate din mass-media (în general așa cadre lipsesc), care ar avea capacități de a opune rezistență dependenței oligarhice, inclusiv și profesionale în domeniul economiei, finanțelor, macroeconomiei, comerț, industrie, servicii, fiscalitate, etc.

–        Informația legată de problemele economice este impusă jurnaliștilor, nu este corect căutată, analizată, clarificată și publicată pe înțelesul publicului larg indiferent de nivelul de educație sau statut social. În majoritatea cazurilor informația se publică la comanda stăpânului din umbră.

În sensul celor expuse mai sus, mass-media din Republica trebuie să implementeze și să se conducă în activitatea sa după Modelul: O informare pro-activă și pe înțelesul tuturor.

Majoritatea populației este afectată de ambianţa economică, care depinde exclusiv de felul cum este formată. Iar ambianța socială contemporană depinde de comportamentul mijloacelor de informare în masă, felul cum se face aceasta, sensul obiectiv, transparent și imparțial, nivelul de înțelegere a actorilor mass-media a ceea ce furnizează ei înșiși.

Mijloacele mass-media trebuie să prevadă ghidarea de valori gândite cu grijă, selectate şi introiectate pentru ca societatea să-și formeze corect imaginea datorită opţiunilor făcute anterior, fără ca evenimentele să-i contrarieze sau lezeze drepturile și libertățile. Asta înseamnă că informația trebuie analizată, procesată și prezentată în mod liber, transparent, ci nu dictată de oligarhi, pentru ca să prezinte interes larg.

Va sosi și timpul când se va forma valorile jurnalistice bazate pe profesionalism, imparțialitate și obiectivism. Cetățenii trebuie să manifeste interes față de procesele economice, iar consumarea informațiilor trebuie să reprezinte și un scop utilitar pentru ei.  Astfel s-ar putea ca societatea să influențeze oligarhii ci nu invers.

sursa: www.costandachi.eu

(181 accesari)