11.1 C
Chișinău
marți, septembrie 21, 2021

Oligarhii, posibila armă anti-Putin, de Gabriela ANGHEL

Must read

Comentarii recente

344869-crizaGarry Kasparov (foto), disident şi critic al lui Putin, preşedinte al Fundaţiei drepturilor omului din New York, consideră că sancţionarea oligarhilor ruşi i-ar determina pe aceştia să îl abandoneze pe Putin dacă nu le mai poate proteja activele lor din străinătate. Criza ucraineană afectează negativ afacerile influenţilor oligarhi ruşi. Şi ucraineni.

În contextul crizei ucrainene, Kasparov arată că trebuie ţintite activele oligarhilor ruşi în străinătate, reşedinţele, acţiunile la Bursa din Londra, iahturile. El precizează că pentru a doua oară în şase ani, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să traverseze o frontieră internaţională recunoscută pentru a ocupa teritoriul. Trebuie spus clar acest lucru înainte de orice discuţie asupra motivelor şi a consecinţelor. Trupele ruseşti au ¬ocupat Crimeea şi nu au plecat, în pofida protestelor autorităţilor ucrainene. La o distanţă de cinci sute de kilometri în sud, soldaţii ruşi ocupă şi astăzi părţi din Georgia – Ossetia de Sud şi Abhazia – unde se află din 2008, când a avut loc invazia lui Putin şi anexarea de facto.

Potrivit lui Kasparov, Putin aparţine unui club exclusiv, cu Saddam Hussein şi Slobodan Miloşevici, ca unul din rarii lideri care au invadat o ţară vecină în era nucleară. Această brutală agresiune expansionistă a fost la modă după epoca lui Adolf Hitler, care a eşuat în final, şi a lui Iosif Stalin, care a reuşit. Armata Roşie a lui Stalin a avut partea ei de glorie pe câmpul de luptă, dar adevăratul triumf a venit la conferinţa de la Ialta, în februarie 1945, trei luni înaintea sfârşitului războiului în Europa. Stalin i-a intimidat pe Franklin Roosevelt şi pe Winston Churchill, a redesenat frontierele Poloniei şi alegerile din Polonia, ştiind că guvernul comunist instalat de sovietici era acolo pentru a rămâne.

Ca o coincidenţă vizibilă, Ialta se află în Crimeea. Tacticile lui Putin seamănă cu precizie cu cele naziste – de anschluss a Austriei şi de ocupare şi anexare a Sudeţilor în Cehoslovacia în 1938. Acelaşi discurs privind protejarea populaţiei ameninţate, aceeaşi propagandă plină de minciuni, justificări şi acuzaţii. Putin urmează acelaşi model ca şi Stalin asupra Poloniei la Ialta – întâi invazia, apoi negocierea. Crimeea va fi obligată să facă un referendum privind aderarea la Rusia în numai câteva zile, un vot în condiţiile privilegiate de Kremlin, sub ameninţarea armelor.

Pierderea marionetelor de la Kiev

Mişcarea lui Putin în Crimeea a intervenit la câteva ore după ce fostul preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, a perturbat lanţul marionetelor de la Kiev din mâna stăpânului său din Rusia. A lăsat în urmă mii de articole şi câteva palate, dovada corupţiei sale personale la scară mare. Alungarea sa, obţinută cu sânge de poporul curajos al Ucrainei, a fost văzută de Putin ca un semn de slăbiciune. Ca orice şef de mafie, el a găsit imediat un mijloc de atenţionare şi peninsula Crimeea, pivot istoric, cu impostanta sa populaţie rusofonă şi vulnerabilitatea geografică (şi o bază navală rusă), era alegerea evidentă.

Kasparov arată că este o pierdere de timp încercarea de a discerne strategia profundă în acţiunile lui Putin. Nu există interese naţionale complexe în calculele unui dictator. Nu există decât interese personale, interesele apropiaţilor săi care îl menţin la putere. Fără veritabile alegeri sau o presă liberă, singurul mod al unui dictator pentru a comunica cu supuşii săi este prin propagandă şi singurul mod prin care îşi validează puterea este cu spectacole regulate de forţă. În interiorul Rusiei, prin represiunea disidenţei şi contra drepturilor civile, accelerate în cursul JO de la Soci. În străinătate, sub forma unei acţiuni militare, sancţiuni comerciale sau şantajul gazului natural, aplicate de fiecare dată când Putin credea că se poate impune prin acest mod.

Luni, pieţele s-au prăbuşit ca răspuns la vestea că Rusia a invadat o naţiune europeană. Câteva zile mai târziu, declaraţiile prudente emanate de Casa Albă şi Uniunea Europeană a determinat revenirea pieţelor. Aflat la discreţia liberului acces pe pieţele occidentale, Putin şi clica sa au exploatat angajamentul occidental faţă de Rusia într-un mod la care liderii Uniunii Sovietice nici nu au încercat să viseze vreodată. Dar asta înseamnă că sunt vulnerabili într-un mod în care sovieticii nu erau. Dacă Occidentul îl pedepseşte pe Putin cu sancţiuni şi un război comercial, care pot fi eficiente în final, ar fi crud pentru cele 140 milioane de ruşi care trăiesc în regimul lui Putin. În loc de asta, sancţionarea celor 140 de oligarhi care îl protejează pe Putin ar însemna aruncarea lui la coş mâine dacă nu mai poate să le protejeze activele în stăinătate. Ţintirea vizelor lor, a reşedinţelor, a activelor din Bursa londoneză, iahturile şi conturile bancare din Elveţia. Joia trecută, SUA au anunţat astfel de sancţiuni, dar ele trebuie urmate de UE pentru a fi cu adevărat eficiente. Altfel, pierderea Wall Street-ului va fi câştigul Londrei şi tactica lui Putin de a diviza pentru a domni va funcţiona din nou.

sursa: romanialibera.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri