13.3 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 16, 2021

Moment istoric pentru România, după 25 de ani. Ion Iliescu, tras la răspundere pentru Mineriadă

Must read

Comentarii recente

iliescu mineriadaMoment istoric pentru România. După 25 de ani, Ion Iliescu este tras la răspundere pentru cel mai dureros moment al anilor de libertate – Mineriada. Acuzaţia: infracţiuni contra umanităţii. Oficial, până acum – 4 crime, neoficial – aproape 100.

Tineri sau bătrâni deopotrivă au fost bătuţi cu bâte, târnocoape şi topoare pentru că au ieşit în stradă să-şi susţină idealul anticomunist.

Supravieţuitorii vorbesc despre femei violate şi bărbaţi desfiguraţi. La finalul celor trei zile de violenţe, Ion Iliescu le-a mulţumit minerilor pentru „conştiinţa civică şi patriotică”. Acum, după un sfert de secol, fostul preşedinte al României timp de 10 ani, Ion Iliescu, este învinuit.

Procurorii au deschis lista învinuirilor în dosarul mineriadei din iunie 1990 – fostul preşedinte Ion Iliescu şi şeful de atunci al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, au fost puşi sub acuzare, pentru infracţiuni contra umanităţii. Pentru fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu, Parchetul cere aviz preşedintelui Klaus Iohannis ca să poată începe urmărirea penală.

Cei doi au aflat acuzaţiile după ce au trecut prin faţa anchetatorilor de la Parchetul General, cei care au deschis în martie dosarul evenimentelor sângeroase din 1990.
Potrivit datelor oficiale, la mineriada din iunie 1990 au murit cel puţin patru oameni, iar alţi peste o mie au fost răniţi în luptele de stradă dintre oponeţii regiumului Iliescu şi minerii chemaţi să facă ordine.
Ora 9.50. Ion Iliescu, fostul preşedinte al României timp de 10 ani, ajunge la Parchetul General.
Nu a vrut să facă nicio declaraţie cu privire la vizita sa. A folosit intrarea din spatele clădirii, locul pe unde intră toţi suspecţii audiaţi în dosare.

Ion Iliescu a fost chemat să dea explicaţii pentru mineriada din 13-15 iunie 1990. Reprimarea protestelor din Piaţa Universităţii cu ajutorul minerilor s-a soldat oficial cu patru morţi. Procurorii Parchetului General au redeschis urmărirea penală încă din luna martie.
„Procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990″, se arată într-un comunicat emis astăzi de Parchetul General.
Dan Voinea, fost procuror al Parchetului Militar: „Putem vorbi de o tergiversare pentru că asta a constatat-o şi CEDO, pentru că victimele de la mineriadă s-au adresat CEDO tocmai pentru că nu a fost soluţionat acest dosar cu celeritate. După câte ştiu eu victimelor li s-a dat dreptate şi în urma demersurilor făcute la CEDO s-au reluat toate aceste cercetări în dosarul Mineriadei care era închis la un moment dat”.

Ion Iliescu a stat o oră în sediul Parchetului şi a aflat că a fost pus oficial sub învinuire pentru infracţiuni contra umanităţii.
Pe lista suspecţilor se află şi Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Romând de informaţii. După întâlnirea cu procurorii a precizat că va mai reveni la audieri.

La parchet a fost chemat şi fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu. Pentru a putea fi anchetat, procurorii vor cere avizul preşedintelui Klaus Iohannis, aşa cum cere Legea răspunderii ministeriale.
În 2009, Parchetul General i-a scos de sub urmarire penala pe toţi suspecţii din dosarul Mineriadei, inclusiv pe Ion Iliescu şi pe Virgil Măgureanu. Procurorii au spus atunci sec: faptele nu există.

Acum 25 de ani, autorităţile române se străduiau să convingă mediile diplomatice că atrocităţile ce avuseseră loc la Bucureşti pe 13, 14 si 15 iunie nu s-au petrecut prin complicitatea sau la ordinul unor înalţi oficiali. Cu toate acestea, Marea Mineriadă a rămas până astăzi un puzzle din care lipsesc piese esenţiale. Filmări, fotografii şi mărturii ale martorilor contrazic atât acuzaţiile aduse manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii, cât şi ideea că minerii au năvălit din proprie iniţiativă la Bucureşti. Cea mai gravă problemă priveşte numărul victimelor. Oficial, au murit doar şase oameni. Neoficial, peste 100. Oameni înjunghiaţi, împuşcaţi, bătuţi crunt, mulţi dintre ei îngropaţi pe ascuns.

Marea Mineriadă. Asalt asupra Opoziției

Dar calvarul Bucureştiului e abia la început. Au loc arestări şi în cartiere, de pe stradă sau de la adrese exacte. Petre Mihai Băcanu a scăpat pentru că nu era în ţară.

„Băiatu’ meu a ieşit în balcon să se uite după nişte colegi prin faţa blocului. Şi atunci a observat la colţul blocului basculanta cu mineri. Şi-a dat seama că nu au unde să vină decât acasă la noi. Tot ce a avut timp să facă a fost să se îmbrace repede şi să urce sus, la o vecină. Au venit minerii au bătut la uşă gata să spargă uşa. A ieşit o vecină, culmea era şi fesenistă, au îmbrâncit-o, ea spunând că nu e nimeni acasă, au smotocit-o niţel şi până la urmă au plecat”, povestește Petre Mihai Băcanu.

Petre Mihai Băcanu a aflat că minerii fuseseră conduşi spre locuinţa sa de un fost ofiţer de Securitate, Nicolae Cămărăşanu. Premierul de atunci, dar alţi oficiali, admit că agresorii au avut tot timpul îndrumători din servicii:
„Acolo a început unul dintre cele mai urâte episoade, care putea fi evitat cu condiţia să nu fi fost instigările şi atâţările şi provocările care au fost. Sunt destule mărturii care arată că minerii au fost conduşi de oameni din fosta Securitate, care erau integraţi în noul SRI, din Poliţie, or, asta este deja o chestiune o chestiune extrem de gravă”, afirmă Petre Roman.

Totuşi, primul-ministru, ca şi preşedintele, sunt permanent informaţi despre ce se întâmpla în oraş.
Ministrul de Interne, generalul Mihai Chiţac, fusese demis pentru violenţele din 13 iunie, şi înlocuit de fostul judecător Doru Viorel Ursu. Spre deosebire de ceilalţi oficiali, Doru Viorel Ursu spune că statutul de martor în dosarul Mineriadei îl împiedică să facă declaraţii publice. Stoparea violenţelor era însă de competenţa Ministerului de Interne.

În 14 iunie, secretarul lui Corneliu Coposu, Ionuţ Gherasim, se îndrepta în maşina oficială spre casa liderului ţărănist, trecând pe lângă sediul partidului, ca în fiecare dimineaţă:
„A venit maşina, o Dacie neagră, şi şoferul, care precis era angajat al Securităţii, nu a spus nimic că veniseră minerii. Că nu erau televiziuni ca acum să te trezeşti să dai drumul la televizor şi să vezi ce se întâmplă. Trebuia să trecem prin Piaţa Rosetti. Acolo o grămadă de lămpaşi. L-am rugat să oprească maşina lângă sediul PNȚ şi dintr-o dată unul dintre ei a spus: ia uite-l pe secretarul lui Coposu, hai să-l căsăpim. Am intrat în maşină şi i-am spusdu-te la domnul preşedinte, uşa era spartă, se auzea un vuet puternic: Moarte lui Coposu!, Moarte lui Coposu!”, povestește Ionuț Gherasim.

Din fericire, Corneliu Coposu primise înaintea lui Ionuţ Gherasim informaţia că vin minerii. La insistenţele apropiaţilor, se pusese la adăpost. Minerii l-au găsit însă acasă pe Ion Raţiu. Se pare că el a fost salvat de la bătaie în ultimul moment de o intervenţie din sediul Guvernului.

Atacul asupra presei libere

La redacţia „României Libere”, principalul cotidian independent, minerii ajung la în jur de ora 9 dimineaţa.
„Nu era decât secretara, au bătut-o bine. Foarte ciudat că un coleg pe care nu îl prindeam niciodată de dimineaţa, de data aia a fost la 9.30. Au spart să îşi lase semnătura. După care s-a spus ziarul nu mai apare: „S-a terminat cu mizeria asta!” Şi ziarul nu a mai apărut”, povestește jurnalista Tia Șerbănescu.

„Aveam şi noi o brumă de aparatură, nişte xeroxuri. Tot ce au întâlnit au distrus cu bâtele. În biroul meu, care era cu o masă cu cristal, cineva a adus un dolar atât de mare, unde în efigie era portretul lui Ion Iliescu. Şi era acolo de mult timp. Minerii au găsit dolarul şi au ieşit în balcon şi au început să îl fluture. Acelaşi text cu ce au găsit la partide, droguri, seringi, maşină de făcut bani, prostioarele alea care au fost ei învăţaţi să le spună. Dezamăgirea mea cea mai mare a fost că colegii de la Adevărul i-au aplaudat pe mineri”, spune Petre Mihai Băcanu, fost director al cotidianului România Liberă.

Pe mineri îi aplaudau şi alţi bucureşteni. Dar atacul asupra presei independente nu s-a rezumat la distrugeri. Redactorilor României Libere li s-a transmis că ziarul poate fi retipărit numai dacă acceptă să fie conduşi de un şef de la Adevărul. Redactorii au respins prin vot categoric ideea, deşi mulţi primeau şi telefoane de ameninţare.
Tia Şerbănescu: „Acasă toată noaptea a sunat telefonul că venim şi îţi dăm foc. Până am închis telefonul. Toată lumea a primit ameninţări. Culmea e că mi se părea cunoscută vocea. (Reporter: Nu v-a fost frică?) Unde să ne ducem? Am stat pregătiţi toată noaptea ca în caz că vin să dea foc să fim pregătiţi. Era o acţiune nervoasă, de băgat spaima în oase”.
Minerii au fost lăsaţi pe străzile Bucureştiului până în data de 15.

Deznodământ

„Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conştiinţă civică. Deci, vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat şi în aceste zile: că sunteţi o forţă puternică, cu o înaltă disciplina civică, muncitorească, oameni de nădejde şi la bine, dar mai ales la greu”, le spunea minerilor președintele Ion Iliescu.
Petru Braiţ, lider sindical, relatează un alt aspect al trecerii minerilor prin București: „Acolo tot veneau: bă, trebuie să faci liste cu asta! Le explicam: Când participi la un astfel de eveniment nu e bine să faci dovada că omu’ a fost la eveniment… Nu! Că ştim noi că o să ne dea Iliescu primă! Cine le-o fi băgat în cap asta… Şi şuturile plătite, şi absenţele motivate. Nu eu le-am întocmit, ci reprezentanţii pe sectoare. Dar eu a trebuit să le adun, că o să vină minerache şi o să-mi dea în cap! După două săptămâni încă mai veneau: Hai, băi, trece-l şi pe cumnată-miu. Am închis listele într-un seif şi au dispărut”.

Gelu Voican Voiculescu își amintește și el deznodământul: „Şi a urmat ce a urmat. Venind minerii, am reuşit cu chiu cu vai, am reuşit să îi facem să plece prin discursul de mulţumire a lui Iliescu la Romexpo unde auzind că va vorbi el, au venit toţi şi de acolo le-am mulţumit şi i-am îmbarcat prin gara regală de la Mogoşoaia şi au plecat acasă.
Atunci când grosul minerilor a părăsit Capitala, circa 1500 de bucureşteni, adunaţi de mineri şi ofiţeri de informaţii, se aflau sub aşa-zise anchete la unităţile militare Măgurele şi Băneasa. În lipsa unui adevărat sistem de justiţie, plângerile şi mărturiile s-au strâns mai întâi în presă, nu la autorităţi.

Tia Şerbănescu: „Au fost schinghiuţi şi mutilaţi zile întregi. Nici nu vreau să îmi aduc aminte şi să reproduc ce se întâmpla. Nu aveau de unde să bea apă, să îşi facă necesităţile, bătuţi, au fost fete violate”.
Plângeri au făcut în schimb instituţiile: Universitatea, Institutul de Arhitectură, PNŢ-cd şi PNL şi redacţiile devastate. Se părea că atacul viza anihilarea oricărei urme de pluralism în România. Mai ales că în Bucureşti, autorităţile păstraseră o mie de mineri pentru orice eventualitate.

„Rămânând cu o mie de mineri care nu au plecat şi pe care i-am atras prin diverse mijloace să intre într-o unitate militară. Au fost echipaţi, le-am dat periuţe de dinţi şi pastă, bocanci ca să nu mai facă diverse tulburări pe stradă şi să violenteze cetăţenii. Şi ăştia au stat în unitatea aia până au plecat şi ei. S-a spus aaaa, i-aţi chemat ca să organizaţi nu ştiu ce poliţie politică cu ei. Aşa ceva e aberant. A fost o formă disperată de a scăpa de ei ca să nu mai facă dezordini pe străzi”, explică Gelu Voican Voiculescu.

Reacţia absolut vehementă a presei internaţionale şi mesajele ambasadelor au determinat Guvernul să dea explicaţii. Toţi membrii intervievaţi ai executivului de atunci, ca şi directorul SRI şi preşedintele televiziunii, spun că vina aparţine unor foşti ofiţeri de Securitate. După 25 de ani, Ion Iliescu nu mai admite că a chemat minerii, cum le spunea din balconul Palatului Victoria la 14 iunie. Dar primul-ministru recunoaşte că neanchetarea Marii Mineriade arată că respectivii sunt încă foarte puternici în România.

Sursa:digi24.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri