15 C
Chișinău
luni, septembrie 27, 2021

Dosarul privatizărilor strategice. Codruț Sereș și Zsolt Nagy, condamnați la închisoare cu executare

Must read

Comentarii recente

ACADEMIA TEHNICA MILITARA - DESCHIDERE - AN UNIVERSITARFoștii miniștri Codruș Sereș și Zsolt Nagy au fost condamnați marți, de Instanța Supremă, la 6 și, respectiv, 5 ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice. Seres a fost găsit vinovat chiar de trădare.

Judecătorii i-au pedepsit și pe ceilalți 8 suspecți din dosar.

Fostul ministru al Economiei și Comerțului Ioan Codruț Sereș a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional și șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivit deciziei instanței supreme.

Judecătorii au comasat pedepsele și au dispus ca Seres să o execute pe cea mai grea, de șase ani de închisoare.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional, pedeapsă cu executare.

Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanța a comasat pedepsele și a dispus ca Flore să execute nouă ani și șase luni de închisoare.

Decizia instanței supreme nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea și Donciu au fost trimiși în judecată în 18 aprilie 2007, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și spionaj, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete.

În același timp, s-a dispus judecarea separată a părții din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don. Anterior emiterii actului de sesizare a instanței de judecată, prin ordonanța din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Seres și Nagy și formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniștri.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obținerii de informații secrete din domeniul energetic, al economiei naționale a României, informații care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracțional cu caracter transnațional și spionaj economic, alături de consultantul internațional Stamen Stanchev și de foștii funcționari ministeriali Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu. Procurorii consideră că Benyatov ar fi valorificat informațiile obținute de la ceilalți membri ai grupului infracțional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât și în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum și cu foștii miniștri Zsolt Nagy și Codruț Seres. Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat extern (organizație) format din Stamen Stanchev și la care au aderat și Susak Michal și Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor, grupul – concentrat pe obținerea de date și informații secrete referitoare la privatizarea unor societăți strategice românești din domeniu energetic și de comunicații – ar fi fost sprijinit de Mucea și Donciu. În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată și pe Ioan Codruț Seres, fost ministru al Economiei și Comerțului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez, Michal Susak, cetățean ceh și Mustafa Oral, cetățean turc. Procesul acestora începe în 11 mai 2009, la instanța supremă.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codrut Seres este acuzat și de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj. Concret, în sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătura cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați în același dosar, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Seres și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.

sursa: mediafax.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri