2.7 C
Chișinău
miercuri, 1 decembrie, 2021

Duca, Culiuc, Canțer și Pasat. De ce își doresc președinția AȘM.

Must read

Comentarii recente

academia_stiinteZiua când va fi ales un nou președinte al Academiei de Științe este tot mai aproape. Glasul.md a reușit să vorbească cu toți cei patru candidați înscriși în cursa pentru fotoliul AȘM: Academicienii Leonid Culiuc, Valeriu Canțer, Valeriu Pasat și Gheorghe Duca. 

Ce intenționați să schimbați la Academia de Științe?

22307Leonid Culiuc: Academia de Științe este o organizație, care actualmente, conform legislației în vigoare, este responsabilă de cercetarea științifică în Republica Moldova. După anul 2004, cînd a fost adoptat Codul cu privire la Știință și Inovare, evenimentele s-au desfășurat, de fapt, pozitiv, însă în ultimii ani, sfera de cercetare-dezvoltare a deviat de la magistrala optimă. Pentru a anihila această situație, trebuie revăzută structura acestui domeniu, de schimbat accentele, de asigurat transparența procesului de finanțare a proiectelor. De a face tot posibilul ca expertiza proiectelor științifice să fie obiectivă. Un imperativ este intercalarea reciprocă a cercetării științifice din instituțiile Academiei de Științe și celei din laboratoarele afiliate universităților din republică, cel puțin acelor universități care au istorie și sunt bine poziționate, cum ar fi Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină, Universitatea Agrară, ș.a. Este cert că la moment interacțiunea dintre Academie și universități este nesatisfăcătoare. Pentru a atinge aceste obiective, este necesar de modificat esențial legislația, astfel încît să nu existe conflicte între ceea ce stipulează Codul pentru Educație și Codul cu privire la Știință și Inovare. Acesta din urmă ar trebui revăzut radical. Este actuală și modificarea structurii secțiilor Academiei de Științe, apoi reducerea esențială a aparatului administrativ, care este exagerat de mare. Totodată, neapărat trebuie continuată dezvoltarea cooperării internaționale. Însă obiectivul principal este acordarea suportului sporit anume cercetării științifice și nu doar procesului de administrare, direcționat uneori spre o publicitate superficială a unor performanțe nerelevante. Alocațiile financiare pentru știință, bugetare sau extrabugetare, trebuie să meargă la maximum către unitățile de cercetare, către personalul științific implicat în sfera de cercetare-inovare.

imagesValeriu Canțer: În concepția proiectului meu, un cuvînt-cheie este continuitatea. Structura academică s-a format pe parcursul a mai multor ani și cele mai bune elemente trebuie păstrate. Unul dintre obiective ţine de integrarea durabilă a ştiinţei în aria europeană de cercetare. Menționez că țara are nevoie de cercetare, iar Academia de Științe este un nucleu în acest sens, pe care trebuie să-l păstrăm, întrucîtconstituie factorul de dezvoltare a țării sub diferite aspecte. Prima arie de activitate a AȘM vizează un set de cercetări fundamentale, acel capital științific cu care noi venim în comunitatea europeană. Trebuie să folosim instrumentarul  de cercetare care este în lume. Activitatea noastră este monitorizată pe ani de comunitatea internațională și trebuie să urmărim indicatorii respectivi, ca să cunoaştem evoluția. Istoria și filologia, dar şi alte ştiinţe socio-umane, trebuie abordate prin alți indicatori, cei de nivel regional, ca să vedem cum este apreciată activitatea noastră în spațiul românesc. Planificarea cercetărilor necesită o altă abordare. Institutul de cercetare trebuie să-și formateze planul său, fără a afecta anumite proiecte. Instituția să fie analizată după niște indici, care să evalueze obiectiv activitățile de cercetare. Un punct nevralgic pentru Academie este ceea ce ține de cercetările aplicative și aspectele inovaționale. La nivel local e necesar de schimbat optica de interacțiune cu sectorul privat. Propun formatarea comenzilor de la sectorul privat privind solicitările lor. Momentan ne mișcăm într-o singură direcție – de la cercetare spre practică. Trebuie să creăm un parteneriat cu sectorul privat și un accesmai mare pentru el  la infrastructura de cercetare tehnologică. La nivel internațional, este necesară promovarea aspectelor  inovaționale, cum ar fi, de exemplu, Acordul de asociere la UE. Să căutăm să prindem componentele cercetării şi inovării în acest Acord. Avem nevoie ca prin acesta să avem deschideri la capacitățile de cercetare. Să intrăm pe  piața economico-științifică din Vest pentru a realiza componente mici din sectoarele cercetării,în care noi suntem versați.

Academia trebuie să consolideze colaborarea cu universitățile din țară, nu doar în domeniul cercetării, ci și în pregătirea cadrelor prin magistratură și doctorantură, formând şcoli doctorale naţionale. Ar fi bine ca masteranzii să-și realizeze teza în cadrul Academiei. Trebuie să introducem sistemul de proiecte științifice doctorale. Un student la doctorat să nu beneficieze doar de bursă, ci să aibă posibilitatea realizării proiectelor proprii, Academia fiind primul umăr de sprijin al acestor candidați la doctorat. În cercetare nu trebuie tolerat stilul de management piramidal, ci trebuie structurat nivelul de decizie în funcție de responsabilități, de misiuni, de laborator, de institut, de secții. Un alt aspect ţine deasigurarea transparenței față de comunitatea ştiinţifică şi societate. Trebuie schimbat stilul de lucru și în structurile care sunt în Academie. Asambleea AŞM – Senatul academice necesar destructurat pe comisii în diferite domenii de activitate, care să fie funcționale, iar preşedintele Asambleei săfieun alt membru al Academiei,nu Preşedintele AŞM, ca în prezent. Academia trebuie să devină forul de expertiză și suport pentru factorii decizionalide diferite nivele. Astfel,ar crește gradul de credibilitate și transparență în comunitatea ştiinţifică şi  societate. Bineînțeles, avem nevoie de transparență absolută sub aspect financiar. Să fie clar cîți bani sunt alocați pentru fiece  proiect şi pentru ce au fost cheltuiţi în realitate. Sper că va veni timpul,cîndR. Moldova va primi acele fonduri structurale ale UE, cu ajutorul cărora vom putea schimba nivelul nostru de înzestrare științifico-tehnologic. În proiectul „Orizont 2020”, să optăm pe anumite preferințe și să stabilim clar că ne dorim să dezvoltăm baza științifico-tehnologică a societății și să avem acces la baza cercetare din Vest, să ne bucurăm de sprijin în aplicarea proiectelorștiințifice. Cît privește asigurarea financiară, există anumite portițe,inclusiv şi la nivel internațional. Colaborarea cu sectorul privat, corporativ ar putea aduce beneficii în acest sens.

pasat-v-1-webValeriu Pasat: Trebuie să vă spun că Academia de Științe trebuie reformată. O să încep de la dezvoltarea capacităților umane, instituționale și de infrastructură. Capitalul uman este principala forță de dezvoltare, de aceea trebuie investit în instruirea continuă a persoanelor capabile să genereze idei, să creeze, iar guvernarea trebuie să genereze coeziunea dintre educație și cercetare. Trebuie să existe o conlucrare mai strînsă cu universitățile din țară, încît tinerii să fie atrași la studii, apoi să activeze în cadrul Academiei. Trebuie definitivate prioritățile și managementul de cercetare pentru o perioadă mai mare de 5 ani, pentru a forma capacități necesare de dezvoltare. Să se creeze un dialog contructiv între societate și știință ca să se promoveze principiul cercetării și a inovării rezonabile. Să se pună accent pe transparență, reducerea birocrației, să se excludă interesul personal în detrimentul celui profesional și depolitizarea insituției. O atenție sporită se va acorda stimulării și promovării cadrelor și a tinerilor talentați în administrarea proiectelor științifice, în organele de conducere și susținerea socială a acestora. Totodată, prin crearea facilităților publice focalizate în sectorul privat , investiția publică în cercetare va contribui la creșterea numărului de cercetători în mediul de afaceri. Este necesară simplificarea accesului la finanțare pentru dezvoltarea inovațională , atît prin intermediul fondurilor venture, cît și al programelor de finanțare a inovării. Aceste finanțări vor fi orientare către dezvoltarea afacerilor inovaționale cu capacitate de export. De asemenea parcurile științifico – tehnologice trebuie să reprezinte locurile de concentrare a resurselor de creație. Institutele de cercetare, precum și universitățile să fie principalii jucători în promovarea cercetărilor. Mediul cercetării trebuie integrat în mediul de afaceri. În același timp trebuie dezvoltată cultura de a inova pentru ca firmele să fie capabile să absoarbă rapid tehnologiile noi și să lanseze producerea serviciilor noi. Prin intermediul relațiilor tradiționale cu alte Academii de Științe să internaționalizăm cercetările, inovațiile AȘM. Prin participări la foruri științifice, concursuri internaționale, expoziții, se vor face cunoscute rezultatele valoroase ale cercetătorilor noștri.

gheorghe-duca-ducaGheorghe Duca: În primul rînd vreau să promovez  cercetarea, să contribui la consolidarea rolului multifuncțional al științei pe plan cultural, educațional și economic. Să promovez o nouă paradigmă a dezvoltării nu numai pentru comunitatea științifică, dar și pentru țară –  crearea unei societăți bazate pe cunoaștere. De asemenea să contribui la intensificarea rolului Academiei în societate în baza Codului Știnței și Inovării. Să susțin și să mizez pe experiența membrilor Academiei pentru creșterea noilor generații. În aceeași ordine de idei, menționez un alt punct, de a contribui la consolidarea comunității științifice, pentru a crea capacități de participare la proiecte naționale și internaționale. Precizez că în condițiile în care noi nu vom avea oameni talentați, inteligenți, n-o să fim în stare să cîștigăm  proiecte europene. Mi-am mai propus să creez condiții adecvate pentru cercetători, ceea ce-ar presupune salarii mai mari. Mărimea acestora ar veni în dependență de aportul pe care-l aduc în dezvoltare. Cînd spun condiții bune mă refer și la echipament necesar, case de locuit.

Voi continua ceea ce am început pînă acum. Totodată, îmi propun să diversific sursele de finanțare, pentru ca certătătorii singuri să-și poată vinde ideile. Astfel vor avea o remunerare pe măsură și se vor putea manifesta. Altceva ar fi crearea posibilităților pentru a atrage tinerii în cercetare prin oferirea condițiilor la care m-am referit mai devreme, oportunitatea de a colabora cu instituțiile de învățămînt superior, cu cercetătorii  din exterior și de a putea lucra în echipe comune cu cercetători străini. În lista priorităților mele se găsește și implicarea buisnessului în inovare. Asta ar presupune colaborarea antreprenorilor cu cercetătorii, punerea în funcțiune a inovațiilor, din urma cărora să aibă de cîștigat  ambele părți. Intenționez să creez capacități instituționale și de infrastructură, laboratoare noi. Cele neeficiente de lichidat sau de comasat. Ne vom consulta cu asambleea. Fără infrastructură nu vom putea dezvolta potențialul științific. Scopul meu este ca lumea să înțeleagă că cea mai bună paradigmă pentru Republica Moldova este dezvoltarea societății noastre bazată pe cunoaștere, ceea ce însemnă investiții în educație și  cercetare.

Ce părere aveți despre concurenții dvs?

Leonid Culiuc: Suntem patru candidați la acest concurs. Domnul academician, Gheorghe Duca a condus timp de două mandate Academia, la început eficient, mai tîrziu nu prea. Dînsul pretinde la al treilea termen, ceea ce nu consider că este corect. Academicianul, Valeriu Canțer, care a fost concurentul domnului Duca în 2005, sigur că dînsul este demn pentru a ocupa acest post. Domnul academician Valeriu Pasat vine din domeniul umanisticii. Trebuie să menționez că primul președinte al Academiei de Științe a fost tot din domeniul istoriei. Toți pretendenții la această funcție sunt foarte buni.

Valeriu Canțer: Eu totdeauna am optat pentru competiţie  academică sănătoasă şi în anul 2004, anul alegerilor preşedintelui AŞM, am perseverat mult ca să se introducă această practică la Academie. Ar fi normal să facem pasul următorul – să intrăm în albia a cel mult două mandate. Salut participarea colegilor mei, care sunt persoane cu nume şi renume în ştiinţă, având şi experienţa managerială pe potrivă.

Referitor la frica de competiţie. Cînd înaintezi în vîrstă, emoţiile sunt de altă natură, nu de ordin concurențial. Dacă mi-ar fi fost frică de concurenți, nu mă avîntam în această competiţie.Împreună cu actualul preşedinte Gh.Duca am  mai participat o dată,în 2004,la acest concurs și am pierdut.  Şi acum n-o să-mi pun cenușă pe cap, dacă va cîștiga altcineva. O să mă bucur totuşi, dacă va urma  schimbarea aşteptată şi cel care va învinge în competițiesă implementeze ceva şi din proiectul meu

Valeriu Pasat: Este o onoare pentru mine să concurez alături de Valeriu Canțer și Leonid Culiuc. În condițiile în care altcineva va cîștiga această competiție, voi oferi sprijinul meu, voi colabora pentru a schimba imaginea Academiei. Cît despre Gheorghe Duca, nu consider că este legitim ca acesta să candideze, luînd în calcul partea etică. Legea clar stipulează că o persoană poate ocupa funcția de președinte al Academiei de Științe timp de două mandate. Dumnealui abuzează.

Dle Duca, deși ați fost criticat pentru că optați să ocupați încă cinci ani fotoliul președintelui Academiei de Științe, dvs totuși nu v-ați retras dosarul. De ce insistați să candidați?

Gheorhe Duca: Dacă se discută atît de mult candidatura mea, înseamnă că prezint interes. Chiar și criticile nu mi se par atît de dure și mă bucură. Sunt convins că și de această dată comunitatea științifică o să mă susțină. Eu absolut deloc nu lupt pentru acest scaun. Funcția de președinte al Academiei de Științe este una de sacrificiu, iar acest fotoliu nu-mi oferă multă plăcere. Eu lucrez non stop nu numai în administrare, dar și în cercetare. Personal am publicate 1500 de articole, peste 70 de cărți, peste 150 de brevete. Eu am construit uzine pilot, am creat tehnologii. Întîmplarea a făcut să fiu șef de catedră, decan, președintele comisiei parlamentare, ministru și deci viața mi-a dat aceste  aptitudini de manager, pe care vreau să continui să le implimentez în Academia de Științe. Aș vrea să creez mai departe oportunități, astfel încît comunitatea științifică  să poată să-și valorifice potențialul intelectual. Nu lupt pentru că n-aș avea ce face în cazul în care pierd această competiție, dar lupt deoarece consider că am capacități, pe care aș vrea să le valorific în acest mandat.

Eu consider că îmi depun candidatura în mod legal. La fel susțin și colegii mei juriști, pentru că în primul mandat am activat în baza legii Academiei de Științe, iar acest mandat este în baza Codului Științei și Inovării. Potrivit ultimei legi am dreptul să candidez încă o dată. Comisia de organizare alegerilor  s-a adresat în Parlament. Comisia juridică și de specialitate au oferit un răspuns și în baza concluziei acestora, am considerat că este legal să candidez. Dacă ar fi ilegal, nu aș fi participat. Eu doar nu vin aici să fiu de onoare, nu mă aleg pe mine, nu mă numesc pe mine, ci vreau să vin împreună cu contracandidații în fața asambleei, să-mi expun programul. Mi se pare că în acest caz nu trebuie de luptat cu mine, dar  fiecare să lupte pentru sine, să lupte pentru  ideile și programul care le are pentru a dezvolta Academia, știința din țara noastră.

Pe această cale, spuneți-ne, vă rog, societatea noastră are nevoie de instaurarea unui monument al limbii române?

Leonid Culiuc: Mie-mi părea că o limbă care este vie nu necesită monument, însă odată fiind luată hotărârea, cu atît mai mult că a fost susținută de Congresul Eminescologilor, monumentul are tot dreptul la existență. Proiectul acesta ar putea fi foarte costisitor, se gîndește ca să fie din bronz sau cupru. Pe de altă parte este una din acțiunile pe care academicianul Duca le-a înaintat spre a-și amplifica importanța și vizibilitatea-n societate. Așa ceva se numește “utilizare a resurselor administrative” – nu-i nimic original. Sunt și alte mișcari ale Dumnealui, care au absolut același scop, dar fiecare-și folosește potențialul așa cum crede că este mai bine.

Valeriu Canțer: Astfel de monumente sunt și în unele țări baltice, dacă nu greșesc, în Slovenia. Salut ideea, dar să fie făcut calitativ, fiind și o operă de artă, care va rămâne pentru posterioritate. N-aș dori ca acesta să apară ca un măr al discordiei, cu atît mai mult că societatea noastră este puțin scindată de aspectul limbii de stat. Academicienii au propus, însă societatea trebuie convinsă de necesitatea unui asemenea monument. Trebuie să se gîndească bine și în privința amplasării monumentului ca să fie un loc de proteste. Trebuia gîndit nu numai în contextul acesta. Iată avem Aleea Scriitorilor, de ce n-am avea și o alee a oamenilor iluștri? Totuși, dacă proiectul privind instaurarea monumentului limbii române a răbdat pînă acum, putea să mai rabde, nu neapărat să fie realizat într-un an electoral politic.

Valeriu Pasat: Nu sunt împotriva unui monument al limbii române, dar aș opta ca AȘM să-și aducă aportul practic la îmbogățirea limbii române. Această idee a domnului Duca este în ajun de alegerile Academiei, ca și multe alte acțiuni care se fac urgent în această perioadă. Ar fi fost bine ca cel care a propus instaurarea unui asemenea monument, să țină cont de un posibil conflict interetnic în tendința de a demola monumentul care astăzi este în fața Academiei. Se acționează în grabă și pare a fi un show înainte de alegeri. Era mai indicat să se consulte inițial cu societatea, cu Ministerul Culturii.

Gheorghe Duca: Am înțeles acum că ceilalți candidați au început să speculeze cu acest monument împotriva mea. Noi, Academia de Științe suntem categoric împotriva tensionării situației din Republicii Moldova. Noi vrem să trăim în pace și armonie. Vrem ca fiecare cetățean al țării să comunice în limba de stat. Nu s-a hotărît definitiv, vor mai fi discuții. Pînă la urmă vom avea un monument, dar vedem ce vor spune specialiștii. Aceste învinuiri speculative sunt nefondate și nu au dreptul etic să mă acuze că aș face show.

Acest monument are o importanță foarte mare pentru țara noastră. Doar limba întruchipează cunoașterea, știința și cartea. Este un instrument care ne ajută să descoperim lumea. De aceea a fost ales monumentul unei cărți deschise. Există probabilitatea ca acesta să fie denumit monumentul cunoașterii și al limbii. Și-apoi nu AȘM decide în final. A fost o idee discutată de o comisie de specialiști. A fost selectată această carte deschisă. În ultimă instanță, Guvernul își va spune cuvîntul, dar pînă atunci trebuie să treacă avizul municipalității, care ar putea să ne anunțe că nu putem instaura acest monument lîngă în scuarul academiei, pentru că nu se înscrie. Chiar și clădirea Academiei de Științe a fost construită de comuniști. Ce să facem cu ea, s-o demolăm? Monumentul cărții deschise  ar putea fi amplast în Grădina Botanică sau în fața Liceului pentru copii dotați.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

6 COMENTARII

  1. Toti CANDIDATII sunt OAMENI FOARTE BUNI si DOSTOINICI!!! DOAMNE,AJUTA DIN DOSTOINICI SA FIE ALES CEL MAI DOSTOINIC!!! MIHAIL

  2. Spălările de bani din cadrul AȘM se făceau prin 4 firme de construcții și 2 firme de prestări servicii. Acestea la rândul lor aveau contracte de prestări servicii cu mai multe firme din Zone Offshore. Schemele erau puse la cale și realizate de Vitalie Boian, șeful direcției politici economice și finanțe a AȘM. În perioada anilor 2010-2012 Duca îmi aducea personal biletele la avion, geanta cu bani și documente de însoțire a banilor de la Banca socială, Fincombank, Banca de Economii și Moldindcombank, care îi duceam cu avionul în Cipru, Olanda și marea Britanie. Declarațiile erau semnate oficial de către bănci iar la vamă nu aveam nici odată probleme. Sume mai mici de 150 mii de euro nu am transportat nici o dată și le depuneam în conturi speciale fără nume în aceste bănci. Cardurile bancare și Codurile secrete de fiecare dată le înmânam personal domnului președinte al AȘM.

  3. Eu sunt sigur că nu numai eu duceam bani peste hotarele țării pentru familia Duca.
    Cu toată contabilitatea lui și a familiei Duca se ocupa atunci Vitalie Boian, șeful direcției politici economice și finanțe. Cred că și acum se ocupă tot el că nu are încotro. Din acest joc el poate ieși numai prin ușile de la pușcărie. Se lăuda cât de profesionist este el, despre zeci de milioane care sunt furate, iar reviziile nu găsesc nimic, deoarece le face foarte iscusit spălările de bani.
    După cum am socotit, banii familiei Duca ar fi cam în jurul a 32 milioane euro, bani în bănci de peste hotare, fără avere și imobile care cresc în fiecare an. Numai eu am dus în conturile lor vre-o 17 milioane bani gheață. Alți bani au plecat în conturile lor prin alte persoane și prin zonele offshore.
    În anul 2011 Duca ia dat bani unui secretar științific cu numele Ion Guceac pentru ca acesta să cumpere un apartament. Apartamentul lui Guceac a fost cumpărat pe numele unui văr de al lui Guceac.

  4. Avere peste hotare.
    1. În Italia la sud în regiunea Calabria are vilă de vară cu o suprafață de 380 metri, grădină și parc, la preț de 1,5 milioane euro. Două mașini de lux, ambele sunt exploatate de feciorul lui. Ține acolo 2 femei din Moldova și un grădinar din raionul Strășeni, care au grijă de gospodărie
    2. În Spania are un apartament în or. Barselona chiar în zona rezidențială închisă cu 2 nivele cu o suprafață de 320 metri pătrați. Are acolo permanent o doctorandă și o femeie-bucătăreasă. Deține și o mașină Mercedes 500 din anul 2011. Apartamentul a fost cumpărat în iarna anului 2010 la prețl de 450 mii euro. La această tranzacție a participat Vitalie Boian șeful finanțelor familiei Duca și a AȘM.
    3. Tot în Spania la nord-vest, la 4 Km de ocean, în orășelul Pedrafigueira are o vilă de lux cu o suprafață de 590 metri, cu lac cu pește și livadă cu diferiți pomi fructiferi tropici. A fost cumpărată în anul 2012 in luna martie la un preț de 2,1 mln euro. Are acolo trei sluji din România și un ucrainean de origine din orașul Rovno. Are un parc din 7 mașini vechi și o mașină de munte.

  5. Iată câte ceva din averea familiei Duca în Moldova.
    1. Pe adresa Valea Dicescu, 73 are casă cu trei nivele mai mare decât cea de pe
    Valea Dicescu, 138. Separat are garaj, bucătărie de vară. Suprafaţa terenului
    împreună cu casa are circa 600 m.p. Casa a fost construită în anii 2008-2010.
    Preţul aproximativ – 300 000 dolari americani
    2. Apartament Bănulescu – Bodoni, 11. Suprafaţa totală 179 m.p. Etaj întâi. 4 camere. Preţul aproximativ – 250 000 dolari americani. A intrat în posesia apartamentului în perioada1989-1990.
    3. Pe adresa Bernardazzi, 73 are casă cu 2 nivele construcţia căreia s-a început
    în primăvara anului 2010 şi acum se află în stadiu de finisare. Preţul
    aproximativ – 500 000 dolari americani
    4. Pe str. Armenească vis-s vis de restaurantul „El Paso” are o clădire mai mare ca suprafaţă decît casele de pe Valea Dicescu cu 2 nivele, pe care a dat-o în arendă unei firme farmaceutice. Preţul aproximativ – 700 000 dolari americani.
    5. Lângă satul Truşeni are 4 terenuri a câte 6 ari. Pe unul din aceste terenuri a construit, la începutul anilor 1990, o vilă cu trei nivele. Preţul aproximativ a terenurilor şi vilei – 100 000 dolari americani.
    6. Acum locuieşte într-o casă la sol cu 3 nivele. Adresa: Valea Dicescu, 138. Suprafaţa locativă aproximativă circa 150 m.p. Totală circa 250 m.p. Separat în curte are garaj cu suprafaţa de circa 30-35 m.p. Suprafaţa terenului adiacent împreună cu casa constituie circa 400 m.p. Casa a fost construită în anii 1992-1995. Preţul aproximativ – 300 000 dolari americani
    7. Pe str. acad. Sergiu Rădăuţanu lângă casa ex-ministrului de interne Victor Catan, are un teren de pământ cu o suprafaţă de circa un hectar îngrădit cu un gard construit capital. Preţul aproximativ – 2 000 000 dolari americani.
    8. În 2005 a cumpărat o casă cu trei apartamente pe adresa: str. Mateevici, 73, care este înregistrată în lista clădirilor fără drept de demolare, adică se află sub protecţia statului. În 2007 acad. Duca a vândut această clădire unui cetăţean italian. Preţul cu tot cu terenul adiacent – circa 1 000 000 dolari americani.

  6. Cu toată contabilitatea lui și a familiei Duca se ocupa atunci Vitalie Boian, șeful direcției politici economice și finanțe. Cred că și acum se ocupă tot el că nu are încotro. Din acest joc el poate ieși numai prin ușile de la pușcărie. Se lăuda cât de profesionist este el, despre zeci de milioane care sunt furate, iar reviziile nu găsesc nimic, deoarece le face foarte iscusit spălările de bani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri