13.4 C
Chișinău
vineri, octombrie 22, 2021

Corupţia sugrumă Moldova şi compromite încrederea în UE

Must read

Comentarii recente

JustitieBasarabenii privesc cu jind peste Prut, în România, cum sunt arestaţi zilnic marii corupţi, în timp ce în Republica Moldova aceştia continuă să-şi subordoneze instituţiile statului, iar instanţele de judecată le creează inculpaţilor coridor pentru a scăpa de puşcărie.

Lupta dintre partidele politice pentru funcţia de procuror general în Republica Moldova se dă ca pe viaţă şi moarte – o funcţie care prin definiţie ar trebui să fie apolitică. Controlul politic asupra Procuraturii şi asupra sistemului judiciar este singura posibilitate a marilor corupţi, înregimentaţi în structurile puterii politice, de a-şi recupera banii cheltuiţi în campania electorală, de a-i înmulţi pe seama unui popor adus la limita sărăciei şi de a-i „pune la adăpost” pentru încă 4 ani. În trecut, în 2009-2010, presa a scris că funcţia de procuror general a fost vândută pe bani grei de unul dintre partidele căruia îi revenise ca urmare a partajării funcţiilor, iar partidul despre care se spune că ar fi cumpărat-o atunci n-a mai „slobozit-o din mâini” până în prezent. Politicienii (atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii) se încurcă de fiecare dată în declaraţii când sunt întrebaţi despre acea „neagră tranzacţie”.

Până atunci, dar mai ales după 2010, calitatea actului justiţiei în Republica Moldova a degradat substanţial. Aşa arată datele organizaţiilor internaţionale. Implicarea judecătorilor în organizarea repetată a atacurilor raider asupra sistemului bancar, emiterea unor decizii judiciare în favoarea aceloraşi clanuri politico-oligarhice au compromis dramatic justiţia, clasa politică, iar odată cu aceasta – însăşi ideea de integrare europeană, percepută de majoritatea cetăţenilor ca unică soluţie în măsură să salveze Moldova de toate relele.

Pârtie pentru inculpaţi

Culmea, pe 19 ianuarie 2015, ex-ministrul de Interne (din perioada guvernării comuniste), Gheorghe Papuc, a fost condamnat definitiv în dosarul revoltelor stradale din aprilie 2009 (soldate cu devastarea Preşedinţiei şi Parlamentului). Numai că sentinţa urma să fie pusă în aplicare începând cu 19 februarie 2015. Deşi era în sala de judecată, Papuc nu a fost încătuşat, iar poliţia a primit abia a treia zi sentinţa instanţei. Între timp, inculpatul a dispărut şi a fost anunţat în căutare.

Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) din Moldova, instituţie cu împuterniciri aproape similare cu cele pe care le are Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care face furori în România, este aproape invizibil. De la proclamarea independenţei, nici un fost sau actual demnitar de prim rang din Republica Moldova nu a ajuns după gratii pentru acte de corupţie, deşi presa abundă în dezvăluiri şocante pentru care, mai înainte (în perioada sovietică), dacă se confirmau în instanţă, era aplicată pedeapsa capitală.

Sincerităţi de la CNA

Potrivit juriştilor, procuratura şi sistemul judiciar sunt atât de viciate de factorul politic încât nu mai pot reacţiona conform atribuţiilor. „CNA a fost ţapul ispăşitor când s-a declanşat criza politică de proporţii în primăvara anului 2013. Atunci s-a transmis mesajul că e bine să nu facem justiţie la televizor, să vorbim despre anchete, deoarece acestea pot periclita parcursul european al ţării. Dosarele respective vizau oamenii activi ai ţării, exponenţi ai guvernării”, a declarat în luna decembrie 2014, pentru „Studio Sputnik-Moldova”, Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie din Moldova. „E paradoxal ce spun, pentru că, la nivel teoretic, nu există contradicţie între integrarea europeană şi lupta cu corupţia, iar la nivelul practic, când ai în faţă Acordul de Asociere cu UE, nu poţi vorbi cu voce tare despre problemele pe care le are Moldova. CNA a înţeles mesajul care i s-a transmis: că anchetele pe care le desfăşoară nu trebuie vociferate”, a menţionat Ţărnă.

Funcţionarul anticorupţie a deplâns „lipsa voinţei politice şi lipsa sprijinului public” fără de care CNA „nu poate face prea multe în combaterea corupţiei”. „Este o chestiune de voinţă internă şi de integritate a politicienilor care conduc această ţară. Dacă vor să lupte cu corupţia, atunci să nu creeze impedimente artificiale – financiare şi de ordin legislativ, pentru ca o instituţie să poată fi eficientă”, a continuat directorul adjunct al CNA. Printre piedicile artificiale, Cristina Ţărnă a menţionat: bugetul insuficient al CNA şi tentativele de reducere a salariile angajaţilor CNA.

Mai grav nu se poate!

În 2014, Indicele Competitivităţii Globale a plasat Republica Moldova pe locul 126 din 144 la capitolul combaterii corupţiei. Potrivit Cristinei Ţărnă, „cel care trage cel mai mult Moldova în jos este corupţia judiciară”. „Corupţia judiciară este pe locul 144 din 144 de ţări care intră în acest clasament”, a precizat Ţărnă.

Potrivit Transparency International – Moldova, mita anuală totală oferită de moldoveni se ridică la 1,286 miliarde lei moldoveneşti (1 Euro = 20 de lei). Mita medie plătită de reprezentanţii gospodăriilor casnice variază, în funcţie de domeniu, cea mai mare fiind achitată la Procuratură (2780 lei) şi instanţele de judecată (2120 lei). Oamenii de afaceri plătesc cele mai mari mite în instanţele de judecată (8809 lei), pentru a câştiga achiziţiile publice (7000 lei) şi în birourile de avocaţi (4075 lei).

CEDO, unica „salvare”

Deoarece justiţia se află la coada topului cu instituţiile publice în care moldovenii au „cea mai mare încredere”, tot mai multe victime încearcă să parcurgă cât mai repede căile interne de atac, pentru a se putea adresa la CEDO. Numai în 2014 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunţat 24 de hotărâri, cu 5 mai multe decât în 2013. Dintre acestea, în 21 de cazuri a fost constatată cel puţin o violare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să achite compensaţii în mărime de 217.482 euro. Pentru comparaţie: în 2013 au fost achitate compensaţii în valoare de 315.363 euro, în 2012 – de 842.856 euro, iar în 2011 – 371.258 euro. În cele mai multe cazuri s-a constatat violarea dreptului la un proces echitabil; tratament inuman şi degradant; violarea dreptului la libertate şi siguranţă; violarea respectului proprietăţii şi a dreptului la respectul vieţii private şi a dreptului la un remediu efectiv.

UE şi SUA sunt alarmate

Aflat la final de mandat, ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a declarat că „principalul rău în Moldova este corupţia”. Potrivit ambasadorului, corupţia a afectat grav sistemul judecătoresc. El a reiterat faptul că SUA şi UE au învestit milioane de dolari pentru reformarea sistemului judecătoresc, a oferit suport tehnic, seminare pentru judecători şi reprezentanţi ai legii. „Unii judecători nu doresc să activeze transparent, să folosească computerele. Computerele pot face sistemul judecătoresc din Republica Moldova mai transparent, mai puţin corupt. Din păcate, rădăcinile corupţiei sunt prea adânci şi de aceea trebuie luptat din greu”, a conchis ambasadorul american.

Potrivit Raportului Competitivităţii Globale (2014-2015), realizat de World Economic Forum, Republica Moldova are cea mai coruptă justiţie din lume! Din cauza întârzierii reformelor în acest domeniu, în 2014, UE s-a văzut nevoită să taie parţial finanţarea reformelor în acest domeniu şi a ameninţat că o va face din nou, în timpul apropiat, dacă reformele vor stagna în continuare.

Deusche Welle

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri