11.1 C
Chișinău
miercuri, septembrie 22, 2021

Alegeri în ducatul academic, de Valentin STRĂJESCU

Must read

Comentarii recente

academia_stiinteÎn ultimul timp în societatea noastră, bulversată de comicării politice, se întîmplă derapaje de la normele democrației și civilizației tocmai acolo unde ar trebui să predomine spiritul de coeziune, altruismul, eleganța, solidaritatea, exemplul și argumentul pilduitor pentru întreg segmentul științifico-academic.

Presa a semnalat deja că în cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova la ora actuală se discută aprins și aproape în contradictoriu o singură problemă fundamentală, o singură ecuație științifico-morală asupra căreia stau aplecate zi și noapte mințile luminate ale acestei țări. Institutele științifice, laboratoarele, toate și-au suspendat activitatea de zi cu zi și sunt antrenate de dimineață pănă seara în dezlegarea unei mari enigme statutare – are oare dreptul legal domnul Gheorghe Duca la cel de-al treilea mandat de președinte, sau a venit timpul probabil să predea ștacheta unui alt academician, indiferent ce nume ar purta, dar să fie altul, agreat de comunitatea științifică.

Va fi nevoie, cred, ca societatea să ia în dezbatere, pe lîngă acest subiect de esență juridico-morală, rolul și poziția Academiei de Științe de după proclamarea independenței, raporturile sale cu regimurile politice, ingerința demnitarilor în activitatea instituției academice, modul în care a ajuns să devină președinte actualul conducător, după ce a candidat, în 2001, la funcția de preşedinte al statului împreună cu Voronin, asigurîndu-i alternativa formală, modul de gestionare a instituției, descifrarea declarației fostului premier Vlad Filat referitoare la cheltuirea suspicioasă a zecilor de milioane bugetare…

Suntem obligați, de la bun început, să facem o precizare. Domnul academician Duca este acum la sfîrşitul celui de-al doilea mandat, primul fiind de patru ani, iar cel de-al doilea de … șase ani, după ce parlamentul a schimbat regulile jocului… în timpul jocului. Adică în 2004, pe timpul guvernării comuniste, la propunerea sa expresă. Oricum, timp de 10 ani academicianul-chimist și-a dus cele două mandate la bun sfîrșit. Și care e problema, se întreabă cetățenii? Păi problema fundamentală e că domnul Duca consideră că mai are dreptul la un mandat, la cel de-al treilea, de încă șase ani, pentru că cel dintîi a fost de doar… patru ani.

Absurditatea acestei logici ilogice poate fi desființată imediat de buchia legii, de practica internațională și mai ales europeană!

Da, dar dacă marea majoritate a juriștilor spun că domnul Duca nu are nicio șansă, că legea spune altceva, atunci juristul de la Academie, subalternul domnului Duca deja și-a spus punctul de vedere, unul convenabil bineînțeles șefului actual al Academiei. Nu sunt sigur, dar s-ar putea întîmpla ca asupra argumentului juridic să fi contribuit decisiv faptul că domnul chimist Duca a fost unul dintre cei doi conducători ai tezei de doctorat a juristului Academiei. Mă rog, e o supoziție doar, pentru că alți oameni ai legii susțin diametral opusul.

Referitor la practicile internaționale, să încercăm să găsim exemple similare, chiar dacă ele nu vor fi doar din practicile academice, ci şi din cele politice. Să recurgem, mai întîi, la practica României. Știm că primul mandat al președintelui Băsescu a fost de patru ani, după care, în urma amendării Constituției, cel de-al doilea a fost de 5 ani. Iată că președintele Băsescu, spre deosebre de domnul Duca, nu cere un al treilea mandat de încă cinci ani, argumentînd că primul său mandat a fost de doar patru. Și dacă legea ar fi fost de partea domnului Băsescu, fiți siguri că un asemenea președinte jucător ca Traian Băsescu nu ar fi ezitat nicio clipă să-și ceară drepturile! Acelaşi lucru s-a întîmplat chiar și în atît de hulita Rusie, unde Vladimir Putin, după două mandate, a renunțat la cel de-al treilea mandat în favoarea lui Dmitri Medvedev, deși ar fi putut schimba Constituția rusă în doi timpi și trei mișcări. Nu a făcut-o pentru că este la curent referitor la monitorizarea instituțiilor internaționale și apoi adevărata putere a unui demnitar rezidă și în capacitatea acestuia de a accepta normele unanim recunoscute.

Nu ar fi în plus, credem, să menţionăm aici și de practicile occidentale, amintindu-ne că în SUA președinții sunt aleşi strict pentru două mandate consecutive.

Referitor la practica europeană nici nu mai e cazul să discutăm. Sau poate este? Pornind de la faptul că năravurile unor demnitari moldoveni sunt mai presus de practicile europene, ne vom apleca asupra modului în care este tratată această problemă din mai multe puncte de vedere, nu înainte de a susține că toate, absolut toate practicile fără excepție prevăd existența strictă a două mandate consecutive, cel de-al treilea fiind categoric interzis. Dacă tot vorbim de promovarea valorilor europene, domnul Duca fiind, la modul declarativ, unul dintre promotorii lor incurabili, de ce să nu demonstrăm că faptele noastre confirmă exercițiile verbale. În această ordine de idei, vă propunem unele principii generale ale dreptului unanim recunoscut de statele membre ale Consiliului Europei.

1. Regula privind interzicerea conducerii unei instituţii publice peste două termene consecutive rămîne un principiu fundamental al democraţiei şi egalităţii şanselor în Consiliul Europei. Ea este una din principalele obiective ale democraţiei şi are drept scop de a acorda fiecărui cetăţean posibilitatea, prin rotaţie, să conducă şi să fie condus. Cetăţeanul trebuie să aibă capacitatea să facă bine şi una (de a conduce) şi alta (de a fi condus).

2. Conform lui Aristotel, nu poţi să conduci bine, fară ca să te înveţi mai întâi să te supui. Libertatea democratică, constă nu doar din faptul ca să te supui doar voinţei tale, ci și să te supui celui al cărui loc îl vei ocupa mîine. De aici şi regula rotaţiei funcţionarilor, în urma căreia fiecare cetăţean avea posibilitatea să obţină funcţia de conducere.

3. În această regulă există un mecanism de a învăţa şi educa cetăţeanul în spiritul responsabilităţii şi beneficiului societăţii. Cetăţeanul ajuns în funcţie, care are drept scop urmărirea propriului interes, nu poate să excludă posibilitatea că cel се îl va înlocui nu va face acelaşi lucru, şi nu-l va lipsi de toate beneficiile. De aceea funcţionarii trebuie să ia în considerare interesul suprem al poporului.

4. Funcţionarul trebuie să aibă о idee bună despre interesele celor ce sunt conduşi. Această sarcină poate fi realizată prin regula rotaţiei cadrelor. Avînd în vedere faptul că conducătorul vine din rîndurile celor conduşi, acesta mai degrabă va fi mai aproape de interesele celor conduşi decît о persoană саге mereu se află la conducere şi a uitat de problemele și nevoile celor conduşi.

5. Interdependenţa şi interacțiunea, prin schimbarea periodică a celor conduşi şi celor care conduc, nu permite pierderea interesului, sau un conflict între cel ce conduce şi cel care este condus. De asemenea, această regulă exclude “privatizarea” sau uzurparea puterii. În situaţia cînd se aplică regula rotaţiei cadrelor, existent la ora actuală, sistemul este mult mai legitim şi mult mai adecvat înţelesului statului de drept și democraţiei.

Să vedem, în continuare, care este cadrul legal al Republicii Moldova în raport cu problema rotației sistematice a cadrelor de conducere. Astfel, conform Legii Republici Moldova nr. 1181 din 27.07.2000 „Cu privire la Academia de

Ştiinţe a Moldovei” era prevăzut că Preşedintele Academiei de Ştiinţe a

Moldovei nu poate fi ales mai mult de două termene consecutive.

Articolul 11. Preşedintele Academiei de Ştiinţe

Conducător al Academiei de Ştiinţe este Preşedintele.

Preşedintele este ales de către Adunarea Generală prin vot secret, o data

la 4 ani, ре cel mult două termene, dintre membrii titulari ai Academiei de Ştiinţe şi este responsabil de activitatea sa în faţa Adunării Generale.

Procedura de alegere a Preşedintelui şi mandatul acestuia sînt stabilite în

Statutul Academiei de Ştiinţe. Această regulă prevedea că nici о persoană nu putea exercita funcţia de Preşedintele Academiei de Ştiinţe mai mult decît două termene consecutiv. De asemenea, legea nu restricţiona această regulă prin unele cifre sau termene. Regula se referea numai la faptul interzicerii deţinerii funcţiei de Preşedinte al Academiei de Ştiinţe mai mult de două termene consecutiv. Cu alte cuvinte orice al treilea termen de exercitare a acestei funcţii era interzis.

La data de 15.07.2004 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259. Conform acestuia, legiuitorul de asemenea a prevăzut regula interzicerii participării la conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei unei persoane mai mult de două mandate consecutiv. Astfel articolul 82 al Codului prevede:

Articolul 82. Preşedintele Academiei de Ştiinţe

Preşedintele Academiei de Ştiinţe este ales de Asambleie prin vot secret, pentru о perioadă de 6 ani (dar cel mult pentru două termene consecutive), dintre membrii titulari ai Academiei de Ştiinţe. El este responsabil în faţa Asambleii şi Guvernului de activitatea sa. Procedura alegerii preşedintelui Academiei de Ştiinţe este stabilită de Statutul Academiei de Ştiinţe.

Cu alte cuvinte, atît dreptul internaţional unanim recunoscut cît și legislaţia Republicii Moldova prevede fără echivoc că președintele Academiei de Știinţe a Republicii Moldova nu poate deține decît două termene consecutive, cel de-al treilea fiind interzis!

Astfel, putem spune cu siguranță că la alegerile noului președinte al Academiei de Științe pot candida toți membrii instituției academice, cu excepția actualului șef, Gheorghe Duca, dat fiind că legea în vigoare interzice expres deținerea de către acesta a celui de-al treilea mandat!

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri