14 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 23, 2021

„Vrem cetățenia română! Luați-ne de la muma noastră vitregă și duceți-ne la muma noastră bună, România!”

Must read

Comentarii recente

unnamedInterviu cu președintele Asociației pentru Cultura și Tradiția Românilor „Dunărea” – Tihan Matasarevici.

Recent, Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor „Dunărea” (ATCR) din Kladovo a fost implicată în două evenimente interesante pentru evoluția situației românilor din Valea Timocului. Este vorba de participarea la întâlnirea convocată la Negotin cu prilejul sărbătoririi hramului Sfântul Ioan Valahul al Bisericii Ortodoxe Românești din Negotin, de către preotul Boian Alexandrovici și de dezbaterea pe tema modificării Legii Cetățeniei desfășurată la Senatul României în ziua de 27 mai 2014. Dacă ne referim la evenimentul de la Negotin, constatăm că protocolul conceput de preotul Boian Alexandrovici nu a fost semnat de toți ci invitați, de aceea vom încerca să aflăm de ce. Pe marginea acestor două teme, președintele ATCR „Dunărea” ne-a acordat un interviu.

 – Domnule președinte, ați fost foarte ocupat în ultimele zile. O întâlnire la Negotin – pe 25 mai 2014 și o alta – pe 27 mai 2014, la București, cu două teme total diferite, dar nelipsite de unele interferențe. Ce este cu activitatea acesta bogată?

T.M. Da, aveți dreptate, au fost două zile pline, cu teme generoase. Preotul ne-a invitat la o așa-zisă „împăcare”, în timp ce la Senat am discutat despre cea ce ne doare cel mai tare, adică despre cetățenia dublă.

–  Ați spus „împăcare”! Sunteți certați, cumva?

T.M. : Nu, nici poveste de așa ceva! A fost o invitație pe care am onorat-o din politețe, ea s-a desfășurat în biserică, a fost primul hram al bisericii, am participat cu plăcere, însă, la capitolul semnării protocolului sunt mai multe de spus.

„Protocolul trebuia să vorbească despre români, nu despre vlahi! Punct!”

 – Tocmai de aceea, domnule președinte, aveți cuvântul! Ce s-a petrecut la Negotin? De ce nu ați semnat documentul?

T. M. : Am fost invitați pentru semnarea unui protocol și am mers acolo pentru că am crezut că mai întâi, așa cum era normal, vom primi cu toții acest document, căruia să-i facem fiecare o analiză în interiorul organizațiilor noastre și să îl punem de acord cu statutul fiecăruia. Mai exact, vorbind de asociația pe care eu o conduc, era nevoie ca protocolul să fie trimis înainte și el să fie dezbătut cu membrii și conducerea asociației, așa este normal, așa spune statutul nostru! Dacă documentul respectiv, pe care îl știți deja, l-ați văzut în presă, este scris în limba română și începe, dar și continuă cu sintagma „români/vlahi”, vă spun că aceste vorbe nu există, nu aveau ce căuta într-un document scris în limba română. Dacă documentul era scris în limba sârbă, da, atunci se putea scrie despre „vlasi”, dar în limba română nu se poate spune „vlahii”! Corect era să se folosească termenul de „români”, fără termenul de „vlah”, era un protocol făcut pentru ceea ce suntem noi și cum ne spunem noi în limba noastră maternă, adică români! Dacă facem o analiză pentru viitor și pentru destinul european al Serbiei, eu cred că toată populația care vorbește românește în Serbia de Răsărit, trebuie să existe pe viitor ca un popor. O să fim un popor și aici e foarte interesantă poziția noastră pentru dobândirea dublei cetățenii.

 –  Ca să terminăm cu problema de la Negotin, nu ați semnat protocolul. De ce?

T. M. : E foarte bine că ne-am adunat la Negotin, dar nu vorbim de unire, documentul nu vorbește de unire, în document se vorbește de două entități – români și vlahi! Eu nu pot semna de capul meu, trebuie să consult comitetul meu. Noi nu am discutat aici despre document, pentru că el nu ne-a fost înaintat, trebuia să îl avem și noi cu un timp înainte ca să îl consultăm. În general, din document trebuie să dispară termenul de „vlah” și să rămână numai cel de „român”. La Negotin nu s-a discutat nimic despre document, ni s-a spus doar chestiuni istorice pe care noi le știm, dar documentul trebuia să fie analizat înainte, ori noi nu l-am cunoscut, ne-a luat prin surprindere.

„Am mers la Senat pentru a-i încuraja să ne dea odată cetățenia română!”

 –  Ați făcut o trecere excelentă către o altă problemă care vă frământă și anume cetățenia dublă și despre care voiam să vă întreb! Ce înseamnă acest lucru pentru dvs. și pentru românii din Serbia?

T. M.:  Pentru românii din Serbia, cetățenia este o revenire la vremurile de altădată în care românii de aici s-au declarat peste 150.000 ca români. Unde sunt românii din acele timpuri, pentru că ar fi trebuit acum să avem dublu. Dacă statul s-a implicat între noi cu asimilarea, iată cum am rămas acum, potrivit datelor ultimului recensământ, numai 29.000 de români. Dobândirea cetățeniei române este sprijinită acum de statul român și ne va ajuta să conștientizăm mai bine identitatea noastră, să ne deșteptăm, așa cum spun eu, iar la viitorul recensământ numărul de români să crească semnificativ. Românii își vor căuta și își vor găsi rădăcinile. Românii vor afla în acest fel că nu sunt nici aromâni, nici vlahi, nici sârbi, nici țințari, ci sunt români.

 –  Cea de-a doua întâlnire a fost la București, la Senatul României. Ce ați făcut acolo și ce credeți despre dezbaterea despre cetățenia dublă pe care atât de fierbinte v-o doriți, domnule președinte?

T. M. : Am participat la acea dezbatere și ați văzut că am discutat ferm problema, pentru că trebuie ca politicienii români să priceapă odată ce vrem noi și de ce vrem noi cetățenia dublă!

-Chiar așa, de ce vreți cetățenie dublă?

T. H. : Vă spun sincer că am mers acolo pentru a încuraja deputații români să facă ceva și să ne dea această cetățenie. Noi, românii din Valea Timocului, avem limba română, avem Cultura română, avem tradiții și biserici, toate acestea sunt la fel ca acelea din România, suntem la fel de români ca și dvs.! Iată, de pildă, cât de bine discutăm noi, aici, la acest interviu, în limba română și cum nici eu și nici dvs. nu suntem unul mai român ca celălalt, ci doar suntem frați români! Le-am spus direct și apăsat deputaților și miniștrilor veniți acolo că noi vrem și noi să luăm cetățenia, pentru că am trecut și noi prin războaie, prin necazuri și prin asimilare, prin fel de fel de probleme, am ajuns și noi în ultimii 20 de ani la nivelul la care trebuie să luăm cetățenia. Scoateți-ne de sub talpa sârbilor, dați-ne odată cetățenia! Pot să vă garantez că românii din Serbia vor cetățenia. Ea ne va ajuta să ne declarăm mai mulți la viitorul recensământ, iar dacă vom avea această cetățenie, vom putea să ne trezim și noi să conștientizăm identitatea noastră și să revenim la ceea ce eram acum peste 100 de ani, sute de mii de români! Declarați! În anul 2011 s-au declarat puțin peste 29.000 de români cu tot cu cei din Voivodina, abia 2.600 în valea Timocului!

–  Le-ați prezentat și rezultatele dvs. de la Kladovo, unde oamenii merg la Primărie să se declare români?

T.M. : Am contactat eu personal peste 500 de persoane, care s-au dus la Primărie și s-au declarat români și nu vlahi. Vă dați seama ce seva întâmpla dacă vom avea cetățenie românească? În regiunea din care vin eu, Kladovo, în cele 22 de sate aparținătoare ale comunei, 90 la sută sunt români care așteaptă să primească cetățenia românească! În Valea Timocului sunt 198 de sate în care populația este românească. I-am întrebat pe cei de la dezbatere: „Vreți dvs. domnilor deputați și miniștri să-i lăsați pe drumuri pe acești români?”

–  Ați avut și un mesaj ceva mai dur și deopotrivă emoționant la acea dezbatere. Puteți să îl repetați, pentru cititorii noștri, acum, în finalul acestui interviu?

T.M. : Da! Le-am spus așa: „Domnilor, scoateți-ne de la muma noastră a vitregă și aduceți-ne la muma noastră a bună, România!

 

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri