10.8 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 23, 2021

Voronin: Calea spre trădare. Partea II, de Bogdan ȚÎRDEA

Must read

Comentarii recente

tirdeaAm scris în partea întâi despre faptul, cum Voronin și-a trădat programul politic, doctrina, valorile , alegătorii, partenerii. Dar apogeul trădării l-a constituit trădarea propriilor colegi și închinarea partidului pe talger păpușarului. Azi continuăm șirul trădărilor.

Trădarea Rusiei

Victoria categorică a PCRM din 2001 (ca și din aprilie 2009), ar fi fost imposibilă fără suportul politic și moral direct al Federației Ruse. În schimbul suportului politic, Voronin și-a asumat anumite angajamente. Angajamente pe care nu le-a onorat, fapt ce a dus la consecințe grave pentru industria vinicolă, sectorul agroalimentar și cel energetic.

Astfel, venind la putere, Voronin promitea limba rusă ca limba de stat. Mai târziu, același Voronin declară că acest lucru ar cataliza revoltele sociale.

Tot Voronin a promis aderarea la Uniunea Rusia-Belarus. Ca deja în 2002, spre marea mirare a rușilor, dar și al propriului electorat, să declare viceversa, adică vectorul european. Astăzi Voronin ne asigură, că el nu promitea aderarea la Uniunea Rusia-Belarus, ci doar analiza posibilității de aderare. Or, în cabinetul lui Putin, liderul comunist spunea cu totul altceva. Obținând suportul politic (și nu doar politic de la ruși), i-a trădat chiar a doua zi.

Soluționarea conflictului transnistrean era un alt angajament politic și electoral al liderului PCRM. Chișinăul a cedat Moscovei întreaga inițiativa în elaborarea planului Kozak, fără a produce intervenții serioase. Evident că rușii au promovat propria viziune. Adică, federația și staționarea armatei ruse pe un anumit termen. Voronin, care a parafat personal fiecare pagină a tratatului, după o convorbire nocturnă cu ambasadorul SUA H.Hodges, a respins cu vehemență semnarea planului, motivând că rușii ar fi adăugat puncte indezirabile. Dar de ce atunci ai parafat, domnule, tratatul? Și care era diferența dintre planul parafat și cel dat de ruși? Prezintă-ne ambele tratate, ca să vedem diferența. Or, explicația era banală. Voronin a fost amenințat cu înghețarea activelor bancare din Europa ale familiei sale. Plus la toate, mai mulți jurnaliști vorbeau despre prezența unor materiale compromițătoare vizând afacerile fiului său.

O altă sfidare a Rusiei a fost apropierea de Băsescu, Saacașvili și Iușcenco, chiar dacă ultimii doi erau dușmani declarați ai Kremlinului. Dar Voronin a făcut acest pas pentru a se menține la putere și a obține voturile partidelor de centru și de dreapta. Amintim cu acest prilej, că electorala din 2005 era una profund rusofobă, opoziția în persoana BMD fiind acuzată că ar fi unealta Moscovei. Sub acest pretext, mai mulți lideri ai opoziției obțin dosare penale deschise de la cel care anterior se declara „prietenul rușilor”.

Grație distanțării rapide de Moscova, Voronin reușește să evite revoluția oranj, Occidentul omițînd din joc BMD și PSDM, care erau inițial priviți ca vârful de lance al revoluției. PPCD, PD, PSL oferă voturile necesare pentru alegerea lui Voronin în fotoliul de președinte, punând fundamentul unui așa zis „consens național” care a durat 2 ani (2005-2007).

Tot Voronin semnează Planul de Acțiuni RM-NATO, numit și IPAP, violând grav art. 11 din Constituție privind neutralitatea țării.Planul prevedea modernizarea armatei și securității după standardele NATO, fiind o sfidare directă a Kremlinului. Nu mai zic despre participarea Moldovei la aplicațiile militare Cooperative Longbow/Lancer 2006 alături de NATO. E limpede, că aplicațiile erau organizate contra Rusiei, fiind o palmă grea aplicată de Voronin lui Putin.

În consecință, Moscova ne-a ridicat prețul la gaz de la 80 la 270 dolari pentru mia de metri cubi. Exportul de vin a ajuns la 0, pierderile fiind peste 250 mln dolari. Prin acțiunile lui Voronin practic a fost puternic afectată industria vinicolă.

Mai mulți analiști cu viziuni de dreapta mi s-au destăinuit în discuții private, că Voronin a făcut în planul apropierii de UE și NATO mult mai mult decât toți politicienii de dreapta! Deci, pentru valorile de dreapta Voronin a făcut mult. Dar acest lucru a fost posibil prin trădarea valorilor stângii și în primul rând – a Rusiei.

Trădarea europenilor

Alegerile locale din 2007 atestă o prăbușire totală a PCRM, care a acumulat doar 34%. Era primul semnal că PCRM poate exista doar în ipostaza de partid filorus. Promovarea mesajului european dar și rusofob ducea la sinuciderea PCRM. Voronin, realizând acest lucru, demarează mai multe tentative, unele de a dreptul umilitoare, pentru a reintra în grațiile lui Putin.

Liderul de la Kremlin evită întâlnirile cu Voronin, dar îl impune să semneze declarația din 18 martie 2009 împreună cu I.Smirnov, liderul autoroclamatei RMN. În declarația sus-numită, Voronin recunoștea staționarea pacificatorilor ruși până la soluționarea diferendului transnistrean. Acest lucru a iritat la culme conservatorii americani și birocrația europeană, care s-a simțit trădată de Voronin.Revoluția din 7 aprilie și declarațiile parlamentului european contra guvernării comuniste par a fi proiecția unui răspuns occidental care au dus la debarcarea lui Voronin de la putere. Liderul PCRM, având 60 de mandate a cedat în cel mai stupid mod posibil puterea, trădând astfel propriul electorat, dar și pe ruși, care l-au sprijinit deschis atît în campania electorală, cât și în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Respectiv, deja în iunie-iulie 2009, trădându-i pe toți, Voronin nimerește în izolare internațională. FMI refuză creditele, UE tergiversează semnarea planului de liberalizare a vizelor, Moscova păstrează tăcerea.

Voronin, copleșit de furie, acuză, fără a prezenta probe concludente, că România a organizat evenimentele din 7 aprilie. Urmează expulzarea ambasadorului, anularea vizelor pentru cetățenii români, declarații belicoase și schimb de replici dure cu T.Băsescu, care anterior i-a asigurat voturile PPCD. Volens-nolens, Băsescu s-a simțit trădat de Voronin, orientându-și suportul spre opoziție.

Trădarea alegătorilor prin sprijinul politicilor AIE/CPE

Plasat în opoziție, Voronin încearcă disperat să se agațe de putere. În 2009-2010 propunea alianță de centru – stânga, adică PD-PCRM.

În 2011-2012, Voronin, fiind la mitingurile de protest, a lansat un ULTIMATUM guvernării, cerând cu mânie crearea unei alianțe mari, formate din PD-PCRM-PL-PLDM. Și asta în pofida acuzațiilor sale anterioare, că AIE este o structură criminală și antistatală. Deja atunci, mai mulți membri PCRM se întrebau nedumeriți – ce face PCRM: luptă cu „guvernarea criminală”, sau se aliază cu ea? Guvernarea, în mod firesc, a refuzat alianța. Credeți că a urmat ceva?

În 2013, Voronin va încerca o alianță tehnică cu PLDM, chiar dacă acesta era un partid proeuropean, proromânesc și pro-NATO. Deja atunci devenise clar, că lui Voronin îi era absolut în cot cu cine să se blocheze. Ceea ce conta, era puterea, păstrarea și înmulțirea capitalurilor. -Vorbind despre lupta cu AIE/CPE, Voronin personal a promovat ideea coalițiilor locale în 20 de raioane ale republicii.În Ialoveni și Cantemir, Voronin ajunge la înțelegere de a crea coaliții cu PL. Nimic deosebit, va spune cititorul. Desigur, dacă nu ar exista o nuanță. Fiind în coaliții cu AIE și criticându-le acțiunile la nivel național, PCRM le va susține la nivel local. Criticând în vorbe optimizarea, în fapte au votat închiderea școlilor în Criuleni, Taraclia, Ocnița. Statistica demonstrează, că aproape 60% din școlile închise în RM își datorează destinul voturilor PCRM, care astfel, i-a trădat pe pedagogi și pe locuitorii satelor rămase fără școli.

Subtil și perfid, Voronin va susține indirect și alte inițiative ale AIE/CPE. Astfel, Voronin care se declara adept al vectorului estic, nu va susține referendumul organizat de PSD, și nici campania pro-UV a PSRM. În ziua ratificării acordului de asociere cu UE, Voronin nu va vota contra, cum au făcut-o cei din PSRM, ci va părăsi sala, lăsînd spațiu de manevră pentru negocieri. De fapt, Voronin se plimba cu senatorii americani, fiind observat inclusiv la Cricova. Cînd pe ordinea de zi a CMC era subiectul demisiei lui D.Chirtoacă, comuniștii nu vor asigura cvorumul. Același fenomen se produce și la anularea deciziei despre interdicția concertului de 9 mai.

Participarea la hoții

Tot PCRM, prin permisiunea lui Voronin, se implică în mai multe activități de-a dreptul dubioase alături de partidele alianței și ce este mai jenant – alături de PL, dușmanul ideologic de bază al comuniștilor.

Astfel, în Consiliul Municipal Chișinău la ședințele din 25 iulie, 5 septembrie, 10 octombrie 2013 și 27 februarie 2014, PL și PCRM adoptă mai multe decizii care ținteau delapidări de proporții. Doar într-un an de zile au fost furate in jur de 100 ha terenuri. Conform vice-președintelui PLDM Vadim Pistrinciuc, suma delapidărilor este de apr. 500 mln lei! În 2009-2014, conform estimărilor Expert Group, din cauza gestionării frauduloase, primăria a pierdut circa 1 mlrd lei!

Interesant este faptul, că alianța PL-PCRM se formează în mai-iunie 2013, când grație lui Voronin, care se opunea demafiotizării sistemului, Filat este izolat politic, pierzând războiul cu Plahotniuc. Or, cum am scris și anterior, atunci Voronin a semnat un acord politic secret cu PD, despre alianța de centru stânga și refuzul PCRM de a lupta contra lui Plahotniuc.

La 5 septembrie, PL și PCRM votează distribuirea a circa 30 ha de pământ din Chișinău la prețuri derizorii, oferite unor consilieri comuniști și liberali. Astfel firma «Transcon-M», directorul cărei este consilierul PL Iurie Nastas, obține 3 loturi «pentru privatizare» cu o suprafață totală de 9 ha. Nastas a achitat pentru loturi 11 mln 763 mii lei. Or, prețul minimal, era de 37 mln lei.

Ex-consilierul și reprezentantul PCRM, directorul firmei «Авиатехнология», Igor Curtev a obținut dreptul de a privatiza 7,8 ha teren vizavi de Grădina Botanică pentru o suma de doar 12 milioane lei. În același timp, Societatea diabeticilor „Prodiab”, condusă de consilierul comunist, Boris Golovin, a arendat clădirea de 180 de metri pătrați aflată la intersecția străzilor V.Alecsandri cu 31 August cu doar 45 mii lei anual. Or, suma minimă e de 180 mii lei anual!

Și asta e doar vârful aisbergului.

La 27 februarie 2014 este votata strategia de reformare şi dezvoltare a sistemului municipal de sănătate. Maternitatea numărul 2 din Chişinău va fi comasată cu altele două instituţii – Spitalul “Arhanghelul Mihail” şi Spitalul nr. 4. Or, aici e vorba de câteva ha de pământ. Prin aprilie – mai 2014 comuniștii și liberalii au furat un hectar de teren cu tot cu parcare a Spitalului Republican. Terenul valorează peste patru milioane de euro.

La nivel parlamentar, PCRM conduce comisia de investigație pe problema BEM, unde președinte este pus omul lui Plahotniuc, Oleg Reidman, iar membru devine comunistul Veaceslav Bondari, acțiunionar la BEM.

În fine, BEM este trecut în mâinile unor structuri private. Ilan Șor, partenerul de afaceri al păpușarului, devine președintele consiliului de administrare. Un alt membru al consiliului BEM este Ion Ursu, fostul șef al SIS, numit în funcție de Ghimpu.

În 2014, grație închinării lui Voronin în fața lui Plahotniuc, firma Glorinal, despre care mass-media scria că ar fi conectată la O.Voronin, obţine 25 mln lei compensaţii de la stat.

La 24 martie 2014, Compania azeră „EVRASCON” a câștigat tenderul la ministerul Transporturilor (PD) privind reabilitarea 17,6 km de drum. Valoarea contractului este de 23,1 milioane de euro. Amintim, că fiica lui Oleg Voronin, Ecaterina Voronin s-a căsătorit în iunie 2011 cu fiul lui Mussa Panahov, vice-ministrul azer al transporturilor. Accidental, anume firma protejată cel mai probabil de vice-ministrul azer, câștiga tenderul.

Trădarea Revoluției

Problema cea mare a PCRM consta în faptul că Voronin era total aservit lui Plahotniuc, executând obedient indicațiile acestuia. Iată de ce nici marșurile sociale din 2011, nici cele din 2012, și nici revoluția de catifea din 2013 nu a avut finalitate. Or, sondajele IPP demonstrau, că în perioada respectivă 84% din cetățeni nu erau de acord cu direcția politici promovate de AIE.

Tehnic vorbind, situația era revoluționară. Era nevoie de un efort minim pentru a zgudui puterea. Dar Voronin a trădat cetățenii și însăși revoluția ca idee. Tcaciuc și alții prea târziu au înțeles jocurile lui Voronin, despre care noi scriam încă prin 2011.

La 16 martie 2012 AIE îl alege pe Timofti la funcția de președinte, depășind limitele constituționale de 2 luni prevăzute pentru această procedură. PCRM nu se decide la acțiuni de forță, gen blocarea tribunei, dezorganizarea procedurii de vot, etc. Or, astfel de idei circulau printre mladocomuniști și membrii de rând. Voronin, la recomandarea bursierilor lui Plahotniuc, refuză la acțiuni. La fel se înăbușă și acțiunile Congresului Civic, care se scindează din cauza că Voronin era frustrat de apariția unei forței noi și a unor lideri cu perspectivă, care-l puteau eclipsa. Cetăţenii erau fugăriţi dintr-un capăt în altul al oraşului, fără a trece la acţiuni decisive. Cert este faptul că Voronin niciodată nu a avut și nu va avea curajul lui Filat/Saacașvili/Timoșenco de a mobiliza electoratul și a merge la acțiuni mai hotărîte. Unii bloggeri afirmau că după fiecare acțiune de protest, Voronin era chemat de liderii AIE. La negocieri, acesta sacrifica revoluția pentru beneficii politice și economice.

Trădarea propriilor colegi. Închinarea partidului pe talger Păpușarului

În iunie 2014, după plenara CC, Voronin îi elimină pe cei mai aprigi critici ai păpușarului din Comitetul executiv. Mă refer la Tcaciuc, Petrenco, Muntean. Lista electorală a partidului se completează cu oamenii fideli oligarhului. Stafful electoral este condus de A.Reșetnicov, V.Ivanov, I.Vlah, apropiați și ei păpușarului. Partidul refuză de socialism, uniunea vamală, lupta cu oligarhii, proteste, incluzându-se plenar în scheme și delapidări.

Mai sus am scris că păpușarul deja din mai 2013 permite PCRM să participe alături de PL la scheme. În plus, familia Voronin obține compensații prin Glorinal (25 mln lei) și prin tenderul de 23 mln euro câștigat de compania azeră „EVRASCON”. Tcaciuc care cere moratoriu la tranzacțiile cu terenuri la primărie, suferă înfrîngere. Petrenco, Muntean, Tcaciuc obțin mai multe dosare penale, Petcov este hărțuit de PG. Voronin nu mișcă nici un deget pentru a-și salva camarazii, sacrificându-i în numele propriilor active.

Să fie clar: Voronin s-a opus demisiei procurorului general Zubco în 2011, lui Viorel Chetraru (CNA) în 2013, Dorin Drăguțanu (BNM) în 2014. La 2 mai 2013 acesta era la un pas de a accepta funcția de spicher din partea păpușarului, care era gata la orice pentru a-și salva imperiul.

Tot Voronin cerea permanent pauze parlamentare de săptămâni de zile, pentru a oferi timp păpușarului să-și recupereze forțele prin șantaj, amenințare, mituire. Grație semnării unui acord secret cu Plahotniuc, în care se vorbea despre o alianța de centru – stânga și refuzul de a lupta cu păpușarul, oligarhul obține victoria, fortificând captivitatea statului.

Voronin trebuie să-i mulțumească lui Tcaciuc, că acesta a reușit elegant să-l acuze pe Filat de închinare în fața păpușarului.

Dar adevărul este cu totul altul. Cel descris mai sus.

Concluzii:

 1. Voronin în decursul ultimilor ani i-a trădat de nenumărate ori pe ruși, pe europeni, pe alegători și, ce e mai grav – pe proprii camarazi. Între activele financiare și camarazi, Voronin de fiecare dată alegea activele.

2. Grație trădării lui Voronin, partidul a fost părăsit de cele mai competente cadre.

Prin trădarea liderului PCRM, acest partid a devenit unul de buzunar, transformându-se într-o simplă unealtă a sistemului oligarhic.

sursa: bogdantsirdea.eu

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri