start_1169515Deși este tot mai aproape de semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, Republica Moldova continuă să fie subjugată de un cartel oligarhic, care folosește acest paravan pentru a-și proteja interesele. Declarațiile au fost făcute de invitații Cabinetului din Umbrăde la Jurnal TV.

„Apropierea de Uniunea Europeană se datorează în primul rând partenerilor noștri de dezvoltare, pentru că cei de la guvernare s-au ocupat de tot ce vrei, numai nu de combaterea corupției, prosperitate, bunăstare. La toate aceste capitole rămânem restanți. Se datorează și pericolului rusesc. Politicienii din Moldova au ajuns pe mâna mafiei. În Parlament, marea majoritarea au schelete în dulap. Această clasă politică trebuie să plece”, a declarat avocatul Andrei Năstase.

„Astăzi avem un consens în cadrul căruia nu mai ridică nimeni sabia și nimeni nu vorbește despre ce s-a produs la Moldova Agroindbank, Registru, Aeroport, Banca de Economii, pe piața petrolieră. Tot vorbim de consens european, dar acesta are un consens semimafiot, pentru că niciun deputat nu poate critica alianța sau să spună că există probleme și corupție. Sunt atacați anumiți jurnaliști, dar nimeni nu vorbește, nici măcar societatea civilă, pentru a nu periclita acest consens european”, a menționat politologul Bogdan Țîrdea.

„Europenii și-au îndeplinit toate angajamentele, poate chiar și-au supraîndeplinit planul. Cei de aici sunt în situația în care tot s-a blocat și în reforma justiției, și în această luptă cu fenomenul corupției. Totul s-a blocat, dar acolo totul a funcționat. Am ajuns în situația în care parcă nu mai trebuie să facă nimic. Eu cred că lupta cu corupția în Moldova s-a terminat. Până la 30 noiembrie nu se va mai lupta, se va continua mimarea de până acum”, a afirmat jurnalistul Constantin Cheianu.

Domeniul cu cele mai mari restanțe rămâne a fi cel al justiției, transformat într-un cartel de decapitalizare a statului, în care judecătorii și procurorii corupți se apără reciproc, spun experții. Ultimul caz răsunător este cel al avocatului Dorin Melinteanu, fiul unui judecător milionar de la Curtea de Apel, care s-a ales doar cu o amendă pentru mită de 800 de euro. Asta în timp ce va continua să presteze servicii de avocatură.

„Deci Melinteanu va pleca din sistem, dar rămâne feciorul său. Am auzit că a plecat din sistem Crețu, dar vine în locul său Crețu junior. Muruianu are la Judecătoria Buiucani noră, iar nora are o fină. Și tot așa. Noi vorbim despre integrarea europeană, dar sub acest paravan acești indivizi își fac mendrele așa cum consideră ei de cuviință, a remarcat Andrei Năstase.

„Dacă Parlamentul nu va revizui strategia privind reforma justiției, teamă mi-e că în 2016, termenul-limită al strategiei, vom rămâne cu acele 40-50% din acțiuni nerealizate”, a relevat directorul de programe din cadrul Asociației Promo-Lex, Pavel Postică.

„Reforma Procuraturii este deja pusă la tapet. Nimeni nu se mai interesează de ea. În justiție, cei de la CSJ sunt mutați la Curtea de Apel, iar cei de aici în altă parte. Ei se schimbă cu locul. La fel se face și în cazul judecătorilor, dar tabla de șah rămâne intactă. Acest sistem este la moment atât de puternic, iar reforma practic nu se face. Se păstrează ierarhia, aceeași indivizi care se apără reciproc. Nu e vorba de lipsă de profesionalism, dar de un cartel puternic care, sub paravanul integrării europene, se ocupă de procesul de decapitalizare, deetatizare și subjugare totală a statului”, a spus Bogdan Țîrdea.

Invitații s-au referit și la varianta moldovenească a listei demnitarilor care își trimit copiii la studii în Occident. Asta după ce presa internațională a scris că Putin, dar și alți funcționari de rang înalt din Rusia își au copiii stabiliți în Europa sau SUA.

„Capul de listă în Republica Moldova îl deține Plahotniuc, care în 2010 negocia cu Narîșkin și Rusia cum să facă o alianță pro-Est, iar copiii și fondurile le ținea peste hotare. Al doilea este Formuzal, care la fel vorbește de Uniunea Vamală și Rusia, dar copiii săi sunt în Occident”, a menționat avocatul Andrei Năstase.

sursa: jurnal.md

(203 accesari)