2.7 C
Chișinău
miercuri, 1 decembrie, 2021

UE se autosesizează: Moldova se îndreaptă spre dictatură! // Deutsche Welle

Must read

Comentarii recente

plaha uliniciÎn Republica Moldova au apărut primele semnale vizibile de suprimare a libertăţilor, comentează Deutsche Welle. Un operator al postului TV de opoziţie „Jurnal TV”, aflat în exerciţiul funcţiei, a fost bruscat şi împiedicat să-şi exercite meseria (de către agenţii de pază ai principalului suspect în dosarul „jaful secolului”), iar întreprinderea de stat „Moldtelecom” a plasat toate canalele TV pro-guvernamentale pe primele poziţii în lista de canale TV.

S-a întâmplat în timp ce la Chişinău se afla raportorul pentru Republica Moldova în Parlamentul European, Petras Auštrevičius pe care autorităţile moldovene încercau să-l asigure de asumarea în totalitate, de către blamata nouă guvernare, a reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. Mai mult, în timpul vizitei sale la Chişinău, Petras Auštrevičius a fost martorul realegerii, fără contracandidaţi, a lui Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Despre el, presa de la Chişinău a scris că ar deservi interesele clanului oligarhic care a acaparat guvernarea. Şi tot în timpul vizitei lui Petras Auštrevičius la Chişinău a apărut informaţia potrivit căreia „Marin Gurin, fratele procurorului general, ar fi singurul candidat înscris în concursul pentru ocuparea funcţiei de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului” – procurorul general Corneliu Gurin fiind aspru criticat în ultimii ani pentru presupuse legături cu gruparea oligarhică şi tolerarea furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării.

Cea mai dură reacţie de până acum a UE

Reacţia raportorului pentru Republica Moldova în Parlamentul European a venit aproape imediat. În timp ce autorităţile moldovene încercau să-l convingă că 60% din angajamentele asumate de Republica Moldova prin semnarea Acordului de Asociere cu UE au fost deja îndeplinite, Petras Auštrevičius a lansat câteva replici foarte dure: „Noi (UE – n.n.) nu suntem orbi! Noi vedem cum corupţia pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova! (…) „Risipirea banilor, scurgerea banilor statului în buzunare private, ar trebui să ne facă să punem punctele pe „i” în relaţia cu Chişinăul. Să furi un miliard de dolari!.. Păi sunt foarte mulţi bani! Ai nevoie de foarte mulţi saci pentru atâţia bani şi să-i duci pe undeva… Nu cred că acei bani au dispărut pur şi simplu. Sper că numele persoanelor implicate vor fi făcute publice. (…) Să ştiţi că cetăţenii UE nu sunt încântaţi că folosim banii lor pentru a sprijini o guvernare incapabilă să lupte cu corupţia în Moldova. Acum, când Moldova este un partener asociat, i se va cere să înregistreze de două ori mai multe performanţe decât până acum. Admitem că am făcut unele greşeli, că am fost prea toleranţi!”. (…) „Corupţia în Moldova este o boală care are acoperire politică. Această boală a devenit sistemică şi s-a răspândit la toate nivelurile puterii – de la administraţia guvernamentală centrală până la cea locală, de la companiile de stat, la cele private, în unele cazuri. Corupţia este o boală care macină această ţară din interior. Unii politicieni din Moldova păstrează această ţară încuiată, doar pentru ei, însă poporul trebuie să înţeleagă că este suveran şi să se implice mai activ pentru a schimba starea de lucruri. Poporul este stăpânul Republicii Moldova, nu politicienii! Cred că depinde de cetăţeni care trebuie să schimbe politicienii. Ei pot fi înlocuiţi! Eu cred în cetăţenii Republicii Moldova!”, a menţionat Petras Auštrevičius.

Luni, 15 februarie, miniştrii de externe ai Uniunii Europene vor adopta o rezoluţie în privinţa Republicii Moldova. Potrivit proiectului acestei rezoluţii, Moldova se află încă într-o situaţie mai bună decât celelalte două ţări care au semnat un Acord de Asociere cu UE: Ucraina şi Georgia şi rămâne singura ţară ai cărei cetăţeni pot călători în spaţiul Schengen fără viză. Totuşi, Moldova a generat îngrijorare prin instabilitatea sa politică şi prin diminuarea certitudinii că va urma un drum european. În proiectul rezoluţiei se insistă asupra continuării reformelor şi pe redobândirea încrederii populaţiei de către clasa politică. Prin rezoluţia ce urmează a fi aprobată, Chişinăului i se va cere să clarifice ce s-a întâmplat în 2014 în sistemul bancar şi să recupereze fondurile dispărute, aducându-i în faţa justiţiei pe cei vinovaţi. De asemenea, miniştrii europeni îşi vor exprima îngrijorarea în legătură cu lipsa independenţei justiţiei şi a structurilor de forţă.

Ce vor UE şi SUA de la Moldova? Dar Rusia?

Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei de la Chişinău, Andrei Galbur (ex-ambasador al Moldovei la Moscova), a avut mai multe discuţii cu decidenţi europeni şi americani. El s-a întâlnit, la München (unde s-a desfăşurat Conferinţa de Securitate), cu reprezentantul UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini. Înaltul reprezentant al UE a încurajat autorităţile moldovene să sporească ritmul reformelor, pentru a înlătura restanţele în implementarea Acordului de Asociere, în special în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, reforma sistemului de justiţie, redresarea situaţiei în sistemul financiar-bancar, reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internaţional.

Andrei Galbur a spus că actuala guvernare de la Chişinău este ferm decisă să revigoreze procesul de reforme şi ar vrea să se angajeze într-un dialog direct cu societatea civilă şi cu partenerii externi, pentru soluţionarea problemelor stringente cu care se confruntă Republica Moldova.

Între vorbe şi fapte e sfidarea

Şi la întâlnirea cu asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, vicepremierul moldovean Andrei Galbur a dat asigurări că autorităţile de la Chişinău sunt ferm hotărâte să recâştige încrederea cetăţenilor şi a partenerilor de dezvoltare. Mesajul oficialului american a fost identic cu cel al diplomaţilor europeni: „înfăptuirea neîntârziată a reformelor asumate de către Republica Moldova, în particular, vizând sistemul justiţiei, combaterea corupţiei, asigurarea supremaţiei legii, redresarea situaţiei din sectorul financiar-bancar”.

Iar la Bruxelles, şeful diplomaţiei moldovene a făcut aceleaşi promisiuni în faţa comisarului european pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, cel care, la finele anului trecut, a criticat foarte dur clasa politică de la Chişinău, sugerând că situaţia în această mică ţară ex-sovietică s-ar putea schimba numai dacă ar apărea o nouă generaţie de politicieni, dacă ar avea loc o relansare politică şi doar dacă sistemul ar fi curăţat de oameni corupţi. Nici una din aceste condiţii nu a fost îndeplinită. Astfel, expertul IDIS „Viitorul”, Dionis Cenuşa, consideră că „indiferent de motivaţia reală a lui Galbur, mesajele sale, destinate partenerilor europeni, vor fi tratate mai degrabă cu reticenţă. Precauţia UE rezultă din faptul că „guvernul Filip”, este privit ca parte a sistemului oligarhic. Dar doza de suspiciune se poate reduce odată ce vor exista progrese palpabile şi ireversibile pe agenda reformelor”.

La München, Andrei Galbur a avut o discuţie şi cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Cei doi au pledat pentru reluarea consultărilor politice interministeriale la nivel de viceminiştri, semnarea unui nou plan de consultări între ministerele afacerilor externe, reluarea discuţiilor privind acordurile bilaterale vizând migraţia forţei de muncă, combaterea migraţiei ilegale şi readmisia, precum şi pentru definitivarea Programului interstatal de cooperare umanitară. De asemenea, s-a convenit asupra unei întâlniri bilaterale cu ocazia reuniunii miniştrilor afacerilor externe ai CSI, care va avea loc la Moscova, în luna aprilie curent.

Plahotniuc se pregăteşte să arunce Moldova „în aer”

Semnalele de alarmă care vin din afara arcului guvernamental de la Chişinău vin să confirme temerea că această ţară se îndreaptă spre „o dictatură oligarhică”, iar „oligarhul-şef” al ţării pare dispus să împingă acest stat, aproape eşuat, în prăpastie. După ce Guvernul condus de Pavel Filip a respins proiectul de lege care interzicea radiodifuzorilor (persoane fizice sau juridice) să deţină mai mult de două licenţe de emisie (pentru a demonopoliza piaţa mediatică), iniţiatoarea proiectului politic Partidul Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a declarat că Moldova se îndreaptă spre o dictatură în care „în stabilitate” se vor simţi doar cei de la putere. Ea a chemat societatea civilă să continue presiunea asupra guvernării, „ca să nu ne trezim într-o bună zi cu toate posturile TV incomode închise”. Iar analistul politic român, Armand Goşu, a atenţionat că în condiţiile în care Moldova se apropie de alegeri prezidenţiale, iar (oligarhul-şef) Plahotniuc nu va ajunge în fotoliul de şef al statului sau nu va reuşi să împingă la această funcţie o persoană de-a sa, acesta „va arunca în aer toată ţara”. Goşu menţionează că Plahotniuc avansează spre un regim autoritar, folosind drept pârghii frica, şantajul şi forţa.
Sursa: Deutsche Welle

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri