3.2 C
Chișinău
sâmbătă, 4 decembrie, 2021

Ucraina: Alegeri prezidențiale sub înaltă supraveghere, Moscova și separatiștii în ambuscadă

Must read

Comentarii recente

ucraina_456_48548900Autoritățile ucrainene vor desfășura peste 75.000 de oameni duminică pentru a asigura securitatea alegerilor prezidențiale, care nu dezlănțuie pasiuni la fața locului, dar separatiștii proruși promit să le perturbe, cu binecuvântarea Moscovei, comentează AFP.

Cu greu zile înainte de alegeri, „Frontul de est ucrainean”, unde militarii și insurgenții înarmați proruși se confruntă sporadic din 13 aprilie, cunoaște o acalmie relativă după violențele de la începutul săptămânii.

Pentru a asigura buna derulare a scrutinului, Kievul a anunțat desfășurarea a 55.000 de polițiști și a 22.000 de voluntari. Separatiștii din regiunile Lugansk și Donețk au promis să împiedice derularea scrutinului în est, unde aproape două milioane de alegători ar putea să aibă dificultăți în a se prezenta la urne.

Președintele interimar Oleksandr Turcinov, însoțit de miniștrii internelor și apărării, s-a dus pentru prima oară în apropiere de Slaviansk, unul dintre bastioanele rebelilor din est, încercuit de armată. Locuitorii din est „încep să înțeleagă că teroriștii duc regiunea spre o prăpastie”, a afirmat Turcinov.

Campania electorală, înaintea unui scrutin foarte așteptat de Kiev și de Occident, nu dezlănțuie pasiuni.

Miliardarul prooccidental Petro Poroșenko este considerat marele favorit de către institutele de sondaje, fiind acreditat cu peste 20 % de puncte avans față de fosta icoană al revoluției portocalii din 2004, Iulia Timoșenko, care și-a ratat revenirea în politică după eliberarea sa din închisoare în februarie.

„Eu îl cunosc bine pe Putin, am o mare experiență a discuțiilor cu el, este un negociator puternic și dificil” , a declarat el pentru AFP, estimând totuși că un compromis este posibil.

Criza ucraineană, generată la sfârșitul anului 2013 dintr-o mișcare de contestare la Kiev a autorității fostului președinte Viktor Ianukovici, urmată de anexarea Crimeii la Rusia și de declanșarea unei insurecții armate în estul țării, a consacrat revenirea ambițiilor Rusiei pe scena internațională și a deschis o perioadă durabilă de confruntări între ruși și occidentali,

Miercuri, vicepreședintele american Joe Biden a avertizat din nou Rusia. „Dacă Rusia subminează alegerile în Ucraina, noi trebuie să rămânem hotărâți în a-i impune costuri suplimentare’, a declarat el, invitând ‘toate țările să-și folosească influența cu scopul de a asigura un climat stabil care să permită ucrainenilor să voteze în deplină libertate”.

Vicepreședintele SUA a sosit miercuri seara în Cipru, unde Ucraina va constitui de asemenea un subiect al discuțiilor sale: problema sancțiunilor europene împotriva Moscovei este un subiect sensibil la Nicosia, depozitele investitorilor ruși în băncile cipriote reprezentând miliarde de euro.

În ultimele zile, a existat confuzie cu privire la eventuala retragere a trupelor rusești concentrate din martie de-a lungul frontierei cu Ucraina. Grănicerii ucraineni nu mai observă mișcări de trupe de cealaltă parte a frontierei lor cu Rusia, dar NATO nu a fost în măsură să confirme retragerea lor totală.

Washingtonul afirmă, la rândul său, că nu a observat mișcări de trupe rusești la frontieră, dar este ‘prea devreme’ să asigure că retragerea promisă de președintele Vladimir Putin a avut loc, a afirmat miercuri Casa Albă.

Joi dimineața, la Bruxelles, va avea lor o reuniune a șefilor militari ai NATO, urmată la amiază de o conferință de presă susținută de generalul Phlip Breedlove, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa.

Miercuri, guvernul ucrainean a organizat o a treia „masă rotundă”, la Mykolaiev, pentru „dialogul național” destinat să dezamorseze criza. Dar ea, ca și cele precedente, nu a dus la niciun rezultat.

În celălalt conflict, legat de gazele naturale, care opune Kievul Moscovei, și amenință potențial aprovizionarea Europei cu gaze, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să-și respecte „angajamentul” de a continua livrările de gaze Europei.

Săptămâna trecută, Vladimir Putin afirmase că Rusia nu a primit nicio ‘propunere concretă’ din partea UE privind plățile Ucrainei pentru livrările viitoare de gaze rusești și invitase UE să se implice ‘mai activ’.

Rusia amenință să-și suspende livrările din 3 iunie dacă Ucraina nu achită în avans o factură de 1,66 miliard de dolari pentru achiziția din luna iunie. Autoritățile ucrainene au răspuns marți cererea de plată anticipată propusă de Moscova.
Președintele Putin, la rândul său, a semnat la Shanghai, un megacontract de aprovizionare a Chinei cu gaze rusești pe 30 de ani, evaluat la 400 de miliarde de dolari. El ar urma să intre în vigoare în 2018.

sursa: realitatea.net

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri