8.3 C
Chișinău
joi, septembrie 23, 2021

Themida, în spasmele întunericului // Vasile Năstase

Must read

Comentarii recente

Untitled

Ceea ce vedeți mai sus nu este, „domnilor” judecători, o „pictură” a lui Pablo Picasso sau Salvador Dali! Este semnătura monstruoasă a unei „magistrate”, o semnătură care seamănă perfect cu o pereche de ochelari stricaţi, călcaţi în picioare, cu lentilele diforme şi distorsionate, exact starea, de fapt, a justiţiei indigene, patronate de incesta coaliţie a lui Plahotniuc şi Filat. Ea substituie, în mod simbolic, un simplu titlu de articol, cu urmatoarea semnificaţie: Themida, în spasmele întunericului!

De fapt, este vorba de semnatura atribut, ca să nu zic simbol, a judecătoarei sectorului Centru, Lilia Vasilevici, pusă pe o încheiere de respingere a solicitării Asociaţiei „Apollo” de recuzare a judecătorului-raider Orîndaș, desemnat să „examineze” cererea de chemare in judecată CCA, pentru emiterea unei decizii ilegale, care-l priveşte în special pe şeful lor de partid, oligarhul-mogul Plahotniuc, ca deţinător ilegal a şase radiodifuzori cu acoperire naţională, în detrimentul legii, (aceasta permite deţinerea a doar două asemenea licenţe). Iată deci în ce hal fără de hal se pune semnătura pe un act de (in)justiţie în Republica Moldova.

Încheierea pe care o vedeţi mai jos în format PDF nu este semnată nici măcar conform uzanţelor interne. Această pată de cerneala postjustiţie are, pentru mine, semnificaţia unei pete de ruşine. Este simbolul perfect al anonimatului, al prezenței imateriale a unor „judecători” efemeri, pentru care nu există ideea şi noţiunea de nume și prenume. Este simbolul sinistru şi pecetea „judecătorului” robot, lipsit de personalitate, absent parcă și totuşi mereu prezent prin cauza injustă pe care o slujește ocultismului politic mafiot.

Citesc această încheiere şi parcă nu-mi cred ochilor. Avocaţii Asociaţiei, invocând articolele 50 şi 52 ale CPC al Republicii Moldova, îşi motivează, cu probele pe masă, lipsa totală de încredere într-o persoană care a devalizat Banca de Economii! Motivaţia prezentată se regăseşte în chiar actul judecătoresc la care ne referim! Iar acolo aceste argumente sunt luate, chipurile, în serios, sunt înregistrate şi luate în calcul, adică, chipurile, judecate. Vasilevici scrie cu mânuţa ei, dacă nu cumva cineva i-a adus hârtia gata completată, cum se practică în 90 la sută din cazuri în (in)justiţia Păpuşarului, că „asupra judecătorului planeazä suspiciunea întemeiată de nepărtinire şi aservire a acestuia (adică a lui Orîndaş) lui Vladimir Plahotniuc, intervenient accesoriu în procesul dat. Suspiciuni bazate pe faptul că el a fost implicat în emiterea mai multor hotărâri judecătoreşti ilegale, care l-au avut ca beneficiar final pe Vladimir Plahotniuc.

Asupra acestor fapte a fost emisă Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.490/25 din 24.07.20 12, expunerea detaliată a acestor ilegalităţi a fost formulată şi în sesizarea lui A. Barbaneagră, consilierul preşedintelui RM. Potrivit unor publicaţii, beneficiar final al acţiunilor preluate prin intermediul hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătorul V. Orîndaş a fost Vladimir Plahotniuc.

Şi cu toate acestea, „audiind argumentele participanţilor la proces, judecata consideră că demersul de recuzare urmează a fi respins”.

Care părţi, „doamnă”? În încheiere nu se regăsesc decât argumentele Asociaţiei „Apollo”. De ce nu au fost incluse şi aşa-zisele argumente ale „asociaţiei” de buzunar al lui Plahotniuc, numită CCA, şi nici cele ale avocaţilor săi habotnici? Asta ar fi partea formală a lucrurilor. Pe fond, de ce nu aţi luat în considerare faptul că Orîndaş a devalizat Banca de Economii în beneficiul direct al lui Plahotniuc. Nici chiar CSM-ul nu mai constituie o „autoritate” atunci când e vorba despre interesul oligarhului de Grozeşti. Şi nici sesizarea unui consilier prezidenţial, A. Barbaneagră, o personalitate notorie în jurisprudenţă, de la care ar trebui să cereţi de copiat la examene, nu vă atinge „intima” convingere că justiţia este eminamente în favoarea stăpânului vostru înbuibat!

Mai mult de atât, doamna cu balanţa înclinată spre oligarhie scrie că: „Mențiunea că judecătorul a participat la preluarea acţiunilor BC „Banca de Economii” este pur declarativă: hotărârea instanţei competente care ar stabili vinovăţia judecătorului lipseşte”.

Şi uite aşa – dacă jusţiţia lui Plahotniuc încă nu l-a pedepsit pe raiderul său de lux, acesta nu poate fi recuzat, nu poate fi înlăturat măcar de la examinarea dosarelor sensibile, în care legătura dintre aşa-zisul judecător şi intervenientul Plahotniuc este mai mult decât vizibilă!

Întreb, cu sentimentul că nu mă aude nimeni, cum să intri într-o instanţă de judecată în care ştii de la uşă că în capul mesei te aşteaptă un individ corupt, care a luat decizia fără măcar a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi că această decizie este una ilegală, abuzivă, impertinentă, antisocială, antinaţională şi aşa mai departe. Şi că este aservit părţii adverse, că este slujbaşul acesteia, că prin călcarea în picioare a legii a devalizat Banca de Economii…

Conform opiniei emise de subalterna Ecaterinei Palanciuc, o altă matracucă a justiţiei lui Poalelungi, Orîndaş ar putea fi recuzat doar în cazul în care vom prezenta o hotărâre de la curtea lui mon amour că sluga oligarhului este sancţionată! Ce mai cinism, ce mai parşivenie în ţara lui Raider Vodă!

Este inutil să le amintesc acestor fantome în mantii cernite că Înalta Curte de la Strasbourg spune expres că justiţiabilul, adică noi, cei care umblăm pe la uşile acestor indivizi aserviţi, atunci când trece pragul unei instanţe de judecată trebuie să aibă certitudinea şi convingerea că în faţa sa va veni un judecător imparţial, corect, cinstit, care va judeca cazul în funcţie de probele prezentate şi de rigorile Legii. Ştiţi care e certitudinea şi intima mea convingere? Nici nu am trecut bine pragul casei că ştiam deja cine ne pândeşte la judecătoria madamei Palanciuc.

E raiderul selectat de Păpuşar să-l apere de presiunea societăţii civile. Să-i protejeze imperiul mediatic, maşina de stors bani din publicitate nemeritată, frauduloasă, măsurată de propria-i „kantoră”, AGB, plasată în tot soiul de emisiuni anoste, serbezi şi plictisitoare, despre câini şi motani jucăuşi cu colaci în coadă. Să-i justifice monopolizarea fără precedent a şase radiodifuzori cu acoperire naţională, contrar legii, care permite deţinerea a doar două asemenea licenţe. E individul captiv al mafiei, deconspirat de media şi de unii funcţionari ai statului.

Nu că am avea încredere în ceilalţi purtători de sumane negre! Vă imaginaţi ce reacţie am fi avut dacă dosarul ar fi fost repartizat de madama restanţieră Palanciuc „prietenei” lui Poalelungi, Katiuşa Palanciuc, mare amatoare de sejururi europene pe banii contribuabililor, pentru care tot ei, sărmanii, trebuie să pună mână de la mână pentru a-i acorda doamnei de companie o căsuţă cu un teren ce valorează peste 50 de mii de euro! Ce fericire a căzut peste această grefieră ochioasă, ce model de urmat pentru sărmanele fetişcane nevoite să se prostitueze pe bulevardele Istanbulului sau prin lupanarele venale ale Dubaiului. Pentru muuuuuult mai mulţi bani (citeşte milioane) aici, „la” Moldova, poţi practica acelaşi lucru, dar cu ce avantaje! Ai totul imediat – maşini de lux, terenuri, hotărâre de la curtea lui mon amour ca primăria să-i dea casă, croaziere şi alte râuri de miere şi de lapte, că doar n-o fi luptat şi şi-au vărsat degeaba sângele proştii „şeia” la revoluţie!

P.S. Ministrul nostru de justiţie, Oleg Efrim, este în permanenţă un personaj în plus. Niciodată n-are scaun. Tot timpul e al doisprezecelea într-o echipă de fotbal. Nici în maşină nu încape, e al şaselea.

Imaginaţi-vă ce ditamai de funcţie deţine, dar care nu înseamnă nimic, e pur formală şi mereu ocupată de alţii şi de altcineva. Oleg Efrim e ca a cincea roată la căruţă, ca să ne exprimăm plastic. Dacă ar fi poet, Oleg Efrim ar fi un fel de poet acân cu ochi de chirghiz. Unul care spune tot ce vede în panorama lui asiatică şi pe care nimeni nu-l ascultă. Ministrul acân al justiţiei, asta da post de sinecură! De câte ori îl urmăresc nu ştiu de ce îl asociez cu Mişca, inocentul şi uitucul partener al lui Denis Korabliov din filmul „Где это видано, где это слыхано”, cei care interpretau cântecul „Папа у Васи силен в математике”. Această „calitate” de uituc domnul Efrim nu a abandonat-o în universul albastru al copilăriei, o practică şi acum, pe alocuri, cu aceeaşi dezinvoltură puerilă.

De exemplu, când raiderul Orîndaş a fost prins cu mâţa-n sac, unde erau burduşiţi biştarii Păpuşarului, Mişca cel Mare a declarat sus şi tare, ca un bucium în munţii Orăştiei, că va propune CSM-ului intentarea procedurii disciplinare împotriva acestuia şi a N. Plugari, o altă damă de companie a Themidei lui Plahotniuc, ca mai apoi, probabil, la indicația șefului său, alias Păpuşarul, să se facă a uita. De ce ai uitat, domnule ministru al justiţiei cotropite de Păpuşar, să purcezi la pedepsirea raiderului? De ce ai minţit cu neruşinare? De ce în urma unui fâs mediatic, fără efecte pentru lustraţia justiţiei, acest raider trebuie, în consecinţă, să-mi dinamiteze o cauză de o importanţă socială inestimabilă? Câte asemenea dosare a spart raiderul nepedepsit şi alţii ca el? De ce, domnule ministru, trebuie să sufăr şi să suferim în permanenţă pentru incompetenţa şi obedienţa dumitale disimulată?

E doar un post-scriptum, domnule Efrim.

To be continued!

Vasile Năstase

incheierepdf-1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

incheierepdf-2

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri