eugen-cioclea--2210Eugen Cioclea a murit în apartamentul său. Trupul neînsuflețit a fost descoperit aseară. S-a născut pe 4 august 1948 în satul Druță, Edineț, ca fiu al lui Sergiu Cioclea, profesor de limbă și literatură română și al Iuliei Cioclea, învățătoare. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova.

Volumul de debut „Numitorul comun” a fost lansat când poetul avea 40 de ani, în1988, într-un tiraj de 3000 de exemplare.

În 1991, publică un nou volum de poeme sub titlul „Alte dimensiuni” ce ar părea să continue stilistic fixațiile autorului din prima sa carte; imaginea sa de poet autentic ia un contur și mai pronunțat. Cartea se bucură de un mare succes la public. Tipărită într-o ediție de 10000 de exemplare, „Dimensiunile” reușesc să se vândă într-un mod uluitor, în doar câteva luni epuizându-se întreaga ediție.

Ultimul proiect poetic semnat de Eugen Cioclea se numește „Dați totul la o parte ca să văd” (Ed. Cartier, 2001). Recompensată doar un an mai târziu cu premiul Uniunii Scriitorilor, această carte cu un tiraj sub 350 de exemplare rămâne momentan practic cea mai scumpă carte de poezie din R.M. (costul unui exemplar – 111 $), poetul intenționând ca în acest fel să-i răzbune pe toți scriitorii care au ajuns să câștige bani mizeri din munca literară și să-și exprime frustrarea față de dezinteresul pentru poezie și literatură al publicului cititor din Moldova de după perestroika. În ciuda prețului, cartea s-a vândut totuși, ba chiar, cel puțin 40 de cititori, își anunțaseră dorința de a o cumpăra încă înainte de a fi introdusă în librării.

Eugen Cioclea – Declarație

După atâtea declarații de dragoste
a mea vine oarecum timid.
Nici măcar nu mă bazez pe vorbe, –
sunt o sursă neexploatată
de fluid.

Voi magnetiza aceste frunze,
să le prind de simțuri ca de ramuri.
Între țeasta mea și steaua de pe plaur
arc voltaic lumina-va geamuri.

Veți gândi că ninge-n luna mai
mai înregistrând și-un mic cutremur.
(Ăsta-s eu,
trecând pe lângă voi
am intrat în rezonanță cu un greier.)

Trebuiau să treacă patruzeci de ani
ca să-mi vină sufletul la gură
cum argintul viu în termometru.
nu-s bolnav, dar am temperatură.

Poți să-ți fierbi pe tâmpla mea cafeaua,
poți să coci pe limba mea cartofi…
De te plimbi pe geana-mi ca pe-o plajă
o să-ți strice sarea lacul din pantofi.

Fii atent.
În stânga car o pompă,
e dotată și cu injector.
Poate fi prea bine folosită
la vopsit sau ca
aspirator.

Dara de fapt fusese concepută,
în fazae de mit,
originala
ca o țintă-n care bate arma
ca recul și cea sentimentală.

Vă iubesc mai mult decât se crede.
N-am nimic să-mi zic că aparține,
de aceea parcă umblu pe buze
printre voi ca fiarele
feline.

(454 accesari)