Republica Moldova, progrese și recomandări pe calea europeană

Raportul Comisiei Europene pe 2013, privind Republica Moldova, publicat săptămâna trecută, menționează progrese majore, dar cere intensificarea luptei anticorupție. Potrivit documentului,R. Moldova se aliniază standardelor și chiar face eforturi de îndeplinire a recomandărilor – cheie. Vă prezentăm o analiză amplă și aprofundată a documentului și comentariile jurnaliștilor din Moldova,pentru jurnalromanesc.ro.„Sunt semnale pozitive pentru autorități, dar ar trebui să se ajungă și la populație!”,spun mare parte dintre aceștia.

Un raport pozitiv, plin de optimism și deschidere, poate chiar și de prietenie! Așa ar putea fi catalogat, în câteva cuvinte Raportul pentru anul 2013 privind Republica Moldova, din cadrul unui mai amplu document analitic numit „Pachetul anual privind Politica Europeană de Vecinătate” (pe scurt, PEV), prezentat de Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate / Vicepreședintele Comisieişi Štefan Füle,Comisarul UE pentru Extindere și Politica de Vecinătate. Cei doi au transmis un mesaj clar, potrivit căruia succesul politiciidepinde de capacitateaşiangajamentele guvernelor de a face reforme. „Angajamentul fațăde vecinii noștri este o prioritate absolutăpentru UE. PoliticaEuropeanăde Vecinătate ne permite sărăspundem provocărilor cu care se confruntăpartenerii noștriprotejând în același timp interesele UE. Aceasta are drept scopprevenirea şi soluționarea conflictelorşi oferăstimulente pentru ca vecinii noștri săsedeplaseze în direcția reformelor politiceşi economice”,a declarat Catherine Ashton, lapublicarea pachetului.

Pe scurt, „Republica Moldova a abordat în 2013 multe dintre recomandările-cheie ale Comisiei Europene din ultimul raport de progres”, se menționează în raportul din 2014 dat publicității de CE în cadrul pachetului privind politica de vecinătate, fiind remarcate în principal parafarea Acordului de asociere cu UE şi finalizarea implementării Planului de acțiune pentru liberalizarea vizelor. Pe de altă parte, raportul cere Republicii Moldova să intensifice lupta împotriva corupției la toate nivelurile şi să organizeze alegerile parlamentare din noiembrie acest an în conformitate cu standardele europene şi internaționale pentru alegeri democratice.

Avantajul guvernului proeuropean

„În ciuda crizei politice care a lovit țara în prima jumătate a lui 2013 şi care a amenințat procesul de transformare inițiat în 2005 de autoritățile din R. Moldova, alegerea unui nou guvern în mai 2013 a permis reluarea dialogului politic cu UE. Acordul de asociere UE-Republica Moldova, care include şi componenta de liber schimb, a fost parafat în noiembrie. Noi acorduri nu au fost semnate, dar s-au făcut eforturi semnificative pentru implementarea celor încheiate anterior în domeniul aviației, agriculturii, protecției civile, participarea la programele şi agențiile UE şi cooperarea în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC)”, spune raportul. „În luna iunie, Consiliul de Cooperare UE – Republica Moldova a anunțat finalizarea de fond a negocierilor Acordului de Asociere. Contactele la nivel înalt au intensificat. În luna mai, comisarul Štefan Füle a sărbătorit Ziua Europei în Chișinău. În luna iulie, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate – Catherine Ashton, a vizitat Chișinăul pentru a doua oară în doi ani. În luna octombrie, la Chișinău, Comisarul Füle și comisarul Dacian Cioloș a reafirmat angajamentul UE de a sprijini reformele democratice din Moldova și de redresare economică” – acestea ar fi, oarecum gradual evenimentele importante ale anului precedent, consemnate în raport.

Evoluții pozitive

„În 2013 R. Moldova a răspuns la multe dintre recomandările raportului de progres de anul trecut. Astfel, R.Moldova a finalizat implementarea Planului de acțiune pentru implementarea vizelor, a continuat reformele judiciare şi pentru aplicarea legii, a început restructurarea cadrului anticorupție, a intensificat implementarea planului de acțiune pentru respectarea drepturilor omului, susținândpopulația romă, a continuat dialogul cu Tiraspolul şi reformele dificile sectoriale şi în domeniul reglementării. S-au făcut pași în reforma justiției şi combaterea corupției. Parlamentul Republici Moldova a adoptat în octombrie un pachet legislativ care înăsprește responsabilitatea disciplinară a judecătorilor şi combate corupția în sectorul de justiție. De asemenea, a fost adoptat un pachet de legi anticorupție care permite sancțiuni mai dure pentru mită şi acțiuni ilicite comise de polițiști. Nu în ultimul rând, a continuat depolitizarea şi profesionalizarea administrației publice locale şi centrale”, se mai ară în raportul CE. Potrivit aceluiași raport, „Evoluții pozitive s-au înregistrat şi în domeniul drepturilor omului, în combaterea impunității pentru rele tratamente şi tortură, în incluziunea populației rome”.

Lupta împotriva corupției trebuie intensificată

În raportul din 2014, R. Moldova este invitată să intensifice lupta împotriva corupției la toate nivelurile, în principal asigurând funcționarea deplină şi independentă Centrului Naţional Anticorupție, furnizând un cadru legislativ stimulativ pentru Comisia Națională de Integritate şi prevenind influenta neadecvată a intereselor de afaceri în toate sectoarele, inclusiv în sistemul judiciar şi asigurând transparențaachizițiilor publice şi privatizărilor.Republicii Moldova i mai se cere „să deruleze alegeri parlamentare corecte la sfârșitul lunii noiembrie 2014, în conformitate cu standardele europene şi internaționale pentru alegeri democratice”, context în care „oatenție specială ar trebui acordată faptului de a nu schimba legislația electorală prea aproape de scrutin, pentru a evita ridicarea ștachetei pentru participanți în procesul electoral.

E nevoie de „progrese viguroase pe justiție”!

Republicii Moldova i se cere să realizeze „progrese viguroase în reforma justiției şi a sistemelor de aplicare a legii, asigurând implementarea efectivă a strategiei de reformă a justiției şi a planului de acțiune adiacent, finalizând reforma parchetului, continuând reforma structurală a Ministerului de Interne şi întărind cooperarea judiciară şi polițienească cu autoritățile din statele membre ale UE”.

Transparență privind acționariatul media

„Consolidarea sistemului de protecție a drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, inclusiv prin completarea reformei instituției avocatului poporului, continuarea eforturilor pentru asigurarea libertății şi pluralității peisajului media sunt alte recomandări din raport. În acest sens, CE solicită adoptarea de reguli pentru a crestetransparența privind acționariatul media şi a finaliza reforma televiziunii naționale”, recomandă raportul.

Fără blocaje instituționale!

Republicii Moldova i se mai cere „să prevină reapariția blocajelor instituționale prin revizuirea constituțională, încercând să întărească sistemul de verificare şi control, clarificând competențeleCurțiiConstituționale”. Aceste procese ar trebui să fie „inclusive şi realizate în consultare cu Comisia de la Veneția”. „Realizarea de progrese în reformele sectoriale şi adaptarea reglementărilor la legislația UE pentru a putea implementa Acordul de asociere şi componenta sa de liber schimb!” Raportul atrage atenția şi asupra „importanțeicreșterii gradului de conștientizare asupra beneficiilor Acordului de asociere cu UE”.

Chestiunea transnistreană

„În ceea ce privește regiunea transnistreană autoritățile moldovenești au continuat să fie de acord, într-un spirit constructiv, să urmeze tactica pașilor mărunțipe calea procesului de reglementare. Cu toate acestea, lipsa de viziune comună cu privire la parametrii de bază ai unei soluții cuprinzătoare a încetinit progresul în procesul de ‘5 +2’. În ultimele luni ale anului, deciziile luate în Transnistria au crescut dramatic tensiunile în zona de securitate. Situația grafiei latină în școlile moldovenești din regiune și cea a personalului lor s-a înrăutățit semnificativ în anul școlar 2013-2014, comparativ cu cel precedent”, se arată în raportul CE.

Libertatea de exprimare și mass-media

„Situația libertății de exprimare și libertatea mass-media a rămas generală bună. Cu toate acestea, rămân motive de îngrijorare față de lipsa de transparență a proprietății mass-media, precum și concentrarea proprietății mass-media și pluralitate suboptimală a peisajului mass-media, mass-media fiind controlată de câteva interese politice și de afaceri suspectate de interferențe politice în politicile editoriale. La începutul anului 2014, un efort aparent motivat politic pentru a restricționa accesul la peisajul audiovizual pentru un număr de canale de televiziune a fost amintit în discuție la angajamentul Republicii Moldova de a susține principiul de pluralitate de mass-media . Reforma radiodifuzorului național a rămas neterminată”, mai spune raportul în privința presei din Moldova.

Ce spun jurnaliștii și analiștii din R. Moldova

Nu întâmplător am lăsat la urmă paragraful referitor la analiza făcută în raportul CE asupra situației mass-media din R. Moldova, deoarece beneficiem de câteva puncte de vedere interesante venite din peisajul mediatic de acolo.

Valentin Buda, redactor-șef adjunct Evenimentul zilei Chișinău (evz.md) și Radio Chișinău: „Cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Moldova este ceea ce eu aș numi partea plină a paharului. Contextul geopolitic extrem de tulbure îi obligă, practic, pe europeni să observe doar latura pozitivă a chestiunii, respectiv progresele, e adevărat uriașe, ale R. Moldova de la pata neagră de pe harta continentului de acum 5 ani, la statul ambițios care își propune integrarea în UE. Totuși, știm cutoțiică, în ciuda acestor progrese, Chișinăul este departe de standardele comunitare. Repet, contextul regional, face însă ca aceste transformări să fie apreciate așa cum ar fi trebuit, dar nu s-ar fi întâmplat în condițiile în care presiunile Federației Ruse nu ar fi fost la fel de evidente. Lipsurile sunt multe, dar, citând un europarlamentar care a vizitat R. Moldova zilele trecute, <>. Deși, glumind puțin, basarabenii mai au resentimente la memoria <> palme a jandarmului român. Nu cred că libertatea îi lipsește presei din R. Moldova, ci profesionalismul. Fiind plasată pe un teren de manipulare al Federației Ruse, dominat categoric de mijloacele de informare dacă nu rusești, atunci de inspirație moscovită, presa din Moldova este strivită sub șenilele tancului mediatic rusesc. Cu 90% dintre televiziuni rusești sau traduse în rusă, cu o piață de publicații de peste 70% în rusă, majoritatea acestora interpretând fără nicio notă falsă politica Kremlinului, e greu să îți faci o imagine, alta decât cea dorită de Moscova în privința opțiunilor geopolitice pe care le are statul. Practic, lupta între UE, prezentată ca promotoare a homosexualității, a libertinajului sexual, religios și politic, un fel de Sodomă contemporană, și o Rusie capabilă să întrețină cu minimum necesar o populație învățată să supraviețuiască prin grija unui stat protector, nu e greu de înțeles care e opțiunea”.

Dorina Gherganov, prezentator și reporter MESAGER la Moldova 1 şi Redactor-prezentator, reporter la Televiziunea Națională – Programul informativ MESAGER: „Eu cred că după plecarea comuniștilor, după evenimentele din aprilie 2009, libertatea presei este cea mai mare realizare a guvernării democratice! Cel puțin la postul public TV nimeni nu vine să dicteze cum să dăm pe post o știre sau un politician, totul ține de profesionalismul reporterului”.

Vasile Năstase, redactor-șef Glasul (glasul.md): „Comunitatea internațională, în special instituțiile europene partenere transmit mereu semnale pozitive către Republica Moldova, ceea ce, fără îndoială, reprezintă un lucru remarcabil.Din păcate, percepția acestor semnale este una extrem de mică la nivelul cetățeanului, confruntat cu probleme cotidiene majore – lipsa locurilor de muncă, salarii mici, facturi imposibil de achitat, prețuri exorbitante… Un pensionar cu 800-900 de lei pe lună este obligat de stat să achite facturi de circa 2.500-3.000 de lei, ceea ce poate fi interpretat ca o formă indirectă de genocid.În plus, instituțiile fundamentale ale statului sunt la ora actuală captivele unui sistem oligarhic criminal instalat acum cinci ani, cu rădăcini adânci în vechiul sistem comunist.Astfel, instituțiile de drept au fost partajate conform unui algoritm politic. La fel s-a întâmplat cu Banca Națională, ministerele și agențiile guvernamentale.Într-un editorial inserat pe portalul Glasul, acreditam ideea că de fapt conducerea oligarhică a Republicii Moldova mimează procesul de integrare europeană, trage de timp, nu-și dorește promovarea reformelor și combaterea corupției. Practic, semnalele venite din partea UE sunt niște avansuri geopolitice, în lumina ultimelor evenimente dramatice din Ucraina. Speranța cetățenilor Republicii Moldova, și aici mă refer la partea elitară a acestora, este că în urma semnării Acordului de Asociere, presiunea occidentului să fie una extrem de puternică pentru a determina excluderea din sistemul politic a elementelor oligarhice de factură criminală.Referitor la partea a doua a întrebării trebuie să spunem că la ora actuală presa este mai puțin liberă chiar decât în perioada comunistă, ultimele clasamente ale Transparency International și ale altor instituții internaționale de prestigiu demonstrând cu prisosință acest lucru!Trebuie să remarcăm, de asemenea, că 90 la sută din audiovizualul moldovenesc se difuzează în limba rusă, lucru ce contribuie la îndoctrinarea populației și îndepărtarea metodică de la valorile europene!”

Tudor Cojocariu, editorialist și analist politic la cotidianul TIMPUL (timpul.md): „Raportul recent al Comisiei Europene privind integrarea Republicii Moldova se încadrează într-un șir mai lung de semnale pozitive, transmise de către partenerii noștri europeni. Acestea sunt adresate autorităților moldovene, dar ar trebui să ajungă şi la populație, mai ales că eforturile cele mai mari trebuie să şi le asume tocmai cetățenii. Iar pentru ca reacția acestora din urmă să fie pe măsură, partidele pro-europene trebuie să inițieze de urgenta demersuri solide pentru promovarea valorilor europene, a realităților care guvernează astăzi Uniunea Europeană, dar şi pentru informarea tuturor moldovenilor privind drepturile şi obligațiile lor din viitorul apropiat. Totuși, expresia „fapte, nu vorbe” trebuie să primeze şi în acest caz. Din fericire, proiectele de infrastructură se fac resimțite în societatea moldovenească, atât în comunitățile rurale, cât şi în mediul urban. Vorbim aici despre drumuri reconstruite, spitale reparate, scoli amenajate, grădinițe utilate şi nu numai. Libertățile fundamentale fac şi ele parte din acest ansamblu de valori care, încet-încet, nu mai pot fi contestate, într-o Republică Moldova cu aspirații vădit europene. Totuși, dreptul neîngrădit de manifestare publică, cel de exprimare liberă în spațiul mediatic foarte variat al republicii, dar şi celelalte categorii de drepturi, chiar dacă ne par acum niște bunuri banale, încă nu sunt. Anul 2014 se va încheia cu niște alegeri parlamentare, ca de obicei, vitale. Atunci se va vedea în ce măsură putem răsufla ușurați, pentru că pericolul revenirii comuniștilor nu a dispărut. Iar pro-europenii sunt sigur că-s conștienți de acest lucru şi că se vor organiza mai bine în viitorul apropiat. Dar dincolo de strategiile electorale şi de imagine, este important să tina cont şi de așteptărileuriașe ale populației privind lupta împotriva corupției, a politizării administrației publice şi a domeniilor unde se gestionează cele mai multe resurse. Cetățeniiașteaptă, așa cum relevă raportul Comisiei Europene, o conduită integră a liderilor politici. Comisia Națională pentru Integritate, Centrul Naţional Anticorupție şi Procuratura sunt, fără îndoială, instituțiile care generează cele mai multe așteptări. Este nevoie, fără îndoială, de mai mult curaj şi asumare din partea oficialilor moldoveni. Dar sunt sigur că pe măsură ce ne vom apropia de UE, vom adopta şi comportamente pe măsură”.