putin-limbaj-corporal-studiat-de-PentagonRusia a mai făcut un pas spre eliminarea completă a presei independente din această țară, odată cu intrarea în vigoare a legii care interzice practic presa străină, mai exact deținerea instituțiilor media prezente în Rusia de către trusturi străine. Legea vizează în primul rând publicații de informare, dar ar putea face și victime colaterale: revistele glossy și posturile TV de cultură generală.
Președintele Vladimir Puțin a semnat legea care limitează drastic deținerea instituțiilor media de către trusturi ori patroni străini. E ultimul gest al Kremlinului contra presei independente, relatează FRI.
Legea cere presei rusești cu patroni străini să reducă participația non-rusă până la maximum 20% și asta până la finalul anului 2016. E vorba atât de companii străine, cât și persoane fizice străine, dar și ruși cu dublă naționalitate.
Unul dintre inițiatori, deputatul Vadim Dengin, explicase luna trecută că circa 30 de instituții de presă ce operează în Rusia vor avea de suferit.
Cele mai importante publicații care vor fi afectate sunt cotidianul Vedomosti, publicat în tandem de Financial Times și de Wall Street Journal și versiunea din Rusia a revistei Forbes, nemții de la Axel Springer.
Este doar ultima constrângere dintr-un șir mai lung inițiat în anul 2000 de Vladimir Putin. De atunci, liderul de la Kremlin a adus mai multe teviziuni importante sub controlul statului.
Rezultatul presiunilor aplicate presei tradiționale a avut ca efect în mare parte împingerea dezbaterilor opoziției către Internet. De anul acesta însă, ca măsură ce s-au amplificat tensiunile din Ucraina, Vladimir Putin a înăsprit și controlul asupra internetului.
Acum mai aplică o lovitură presei străine. O lovitură extrem de criticată, scrie agenția Bloomberg.
„E un nou pas către izolarea Rusiei, a spațiului său informațional și a îndepărtării criticilor formulate de elite”. Este ce afirmă Nikolai Petrov, profesor de științe politice la Colegiul de Economie din Moscova. În fapt, Vedomosti și Forbes rămăseseră printre ultimele bastioane care își permiteau să îl critice pe președinte și care nu au fost de acord să facă niciun compromis cu Kremlinul.
Forbes a publicat chiar marți un articol extrem de critic prin care acredita ideea că reacția lui Vladimir Putin la sancțiunile impuse de Occident distruge economia Rusiei, în condițiile în care prețul barilului la petrol continuă să scadă, iar rubla să se devalorizeze. Putin preferă contrasancțiunile și alocările de la buget pentru a-și salva amicii afectați, scria Forbes, referindu-se la „un stat condus de mafia KGB”.
Legea îi va afecta și pe patronii televiziunilor de entertainment din Rusia, inclusiv operatori precum CTC Media Incorporated, dar și canalul Walt Disney. Vizează de asemenea posturi TV prin cablu precum Discovery. O altă victimă colaterală vor fi, posibil, revistele glossy, inclusiv Sanoma Hearst.
De altfel Hearst Șkulev Media, care publică reviste Elle și Maxim în Rusia, va trebui să-și modifice structura acționariatului pentru a se conforma legii, a explicat co-proprietarul Viktor Șkulev. Compania va încerca totuși să păstreze participația celor de la Hearst în alte zone ale afacerii.
CTC Media are și ea de făcut alegeri dificile. Fie să-și delisteze acțiunile în Statele Unite, fie să cumpere înapoi acțiuni. Compania va încerca să-și protejeze acționarii și să respecte legislația în același timp. S-ar putea dovedi însă o misiune imposibilă. În schimb, conducerea postului Discovery din Rusia a refuzat să comenteze. La fel, directorii de la Disney Rusia.
„Legea a fost gândită prost. Kremlinul viza nu controlul asupra revistelor, ci asupra mediului socio-politic”, a mai explicat profesorul Nikolai Petrov.

Sursa: rfi.ro

(104 accesari)