8.9 C
Chișinău
luni, 29 noiembrie, 2021

Primul interviu la Europa Liberă despre Mișcarea de Eliberare Națională

Must read

Comentarii recente

1989.Aici Radio Europa Liberă: Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării în RSS Moldovenească

O mişcare naţional-democratică ce sprijină reforma în URSS şi care face presiuni legate de propria  agendă ce formulează drepturi poli­tice şi etnice devine tot mai puternică în RSS Moldovenească.

O mişcare spontană, democratică, pe alocuri similară celor care ope­rează în Republicile Baltice, a prins contur în ultimele luni în Moldova Sovietică. Apariţia Mişcării Demo­cratice pentru Susţinerea Restructurării a trecut neobservată în mass-media vestică. Creşterea continuă a puterii sale şi a impactului său pu­blic ar putea fi dedusă din graba cu care mass-media antireformistă a reacţio­nat cu un criticism în continuă creştere, care sare în ochi în articolul pu­blicat în cotidianul Ar­ma­tei Sovie­tice, Krasnaya Zvezda, din 6 ia­nua­rie 1989.

Mişcarea Democratică de Restructurare este un vehicul de exprimare po­litică a naţiunii moldoveneşti, care, potrivit recensământului sovie­tic, reprezintă 64% din populaţia RSS Moldoveneşti de 4.200.000 de oa­meni şi ai cărei membri se simt ro­mâ­ni din punct de vedere etnic, lingvistic şi cultural. Mişcarea cere emanciparea naţională a Moldovei şi democratizarea statului şi a socie­tăţii sovietice, dar şi accelerarea restructurării. Mişcarea operează într-o repu­blică ai cărei lideri sunt repre­zen­tativi pentru încetineala brejneviană şi care reprezintă rămă­şiţe ale rezistenţei la reformă a bastionului birocratic. Ea încearcă să mobilizeze orice sprijin în vederea reformelor promovate de Moscova şi cărora le opun rezistenţă liderii din capitala moldovenească, Chi­şinău, şi să promoveze ideile na­ţionale ale moldovenilor. Mişcarea Democra­tică moldo­ve­nească se descrie ca democratică şi inter­naţio­nală înain­te de a fi naţio­nală, în sensul că ea consideră că drepturile naţionale decurg din princi­pii democratice; ea pare să se adre­seze oricărui grup etnic din repu­blică printr-un program ce prevede drepturi democratice şi naţionale pentru toţi.

Informaţiile despre programul mişcării şi despre activităţile specifice au fost obţinute în cursul unui interviu telefonic extensiv cu trei membri din comitetul organi­zaţio­nal de la Chişinău. Ei sunt Iurie Roş­ca, de 27 de ani, cercetător asociat la Muzeul de Literatură al Republicii, Mihai Fusu, un actor de 28 de ani de la Teatrul de Stat din Chişinău, şi Vasile Năstase, 26 de ani, reporter la Tinerimea Moldovei, cotidianul Comsomolului Moldovenesc.

Apariţia mişcării şi structura ei

Mişcarea Democratică moldovenească a fost creată în urma unei  întâlniri a reprezentanţilor mai multor uniuni creative din Chi­şi­nău, la 3 iunie 1988. A fost ales atunci un comitet format din 25 de persoane, marea lor majoritate scriitori, jurnalişti şi studenţi, majoritatea mol­doveni, dar şi câţiva evrei, ucraineni şi ruşi; comitetul a pri­mit misiunea de a fonda Mişcarea De­mocratică pentru Susţinerea Res­tructurării şi de a redacta un program. Din interviul telefonic am aflat că mişcarea a luat naştere în urma unui miting din Chişinău la 27 iunie, „ca expresie a frustrărilor pro­vocate de birocraţia care obstruc­ţionează restructurarea republicii”. Mişcarea Democratică pentru Sus­ţinerea Restructurării  este un orga­nism informal, care speră să dobân­dească re­cunoaştere ca „organizaţie so­cio­politică”, în cadrul unui congres pe care plă­nuieşte să îl ţină în martie 1989. Nu are totuşi încă permisiunea auto­rităţilor să ţină acest congres.

Cei care aderă la această mişcare se pot alătura „grupurilor de sprijin” la locurile lor de muncă din satele sau cartierele lor. Comitetul organizaţiei, stabilit la Chişinău, se pare că a reuşit să pună pe picioare filiale pe tot teritoriul republicii la nivel de raioane. Potrivit organizatorilor, mai mult de astfel de 300 de filiale existau în ianuarie 1989. Cel puţin unele dintre ele par a fi reuşit să obţină din partea oficialităţilor locale cel puţin o atitudine bene­volentă.

Un grup de sprijin/filială poate avea de la 5 la 100 de membri, în funcţie de locul unde a luat fiinţă:  kolhoz, sătuc, instituţie culturală,  întreprindere. În oraşele mai mari, cu o populaţie multietnică, organizatorii grupurilor de sprijin fac eforturi să atragă ucraineni, evrei şi orice vorbitor de rusă. Unele grupuri de sprijin au fost înfiinţate şi în ora­şele din afara RSS Moldovenească de către moldoveni care muncesc sau studiază acolo. Programul mişcării, care a fost răspândit pe tot terito­riul republicii în ultimele luni, conţine un apendice cu instrucţiuni detaliate, pentru cei interesaţi să adere despre cum să formeze grupuri de sprijin şi cum să se înscrie legal. Până acum însă, autorităţile nu au garantat legalitatea grupului. So­vietskaia Moldavia şi Krasnaia Zvezda, în recentele lor atacuri, au vorbit pe un ton dezaprobator despre proliferarea grupurilor de sprijin în oraşe, raioane şi la nivel local.

Un program realizat de comitetul de organizare a circulat recent în format bătut la maşină în mol­d­o­venească, dar şi în rusă. Do­cu­mentul va trebui discutat şi aprobat în viitorul congres constitutiv. Comitetul organizator, precum şi câteva periodice în limba moldovenească au cerut ca documentul să fie publicat, dar autorităţile au re­fuzat.

Vladimir Socor

Radio Europa Liberă (München) – Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din „Arhiva 1989”, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri