11.6 C
Chișinău
duminică, septembrie 19, 2021

Pirkka Tapiola: Justiția și corupția – principalele probleme ale RM

Must read

Comentarii recente

oficial-pirkka-tapiola--noul-ambasador-al-ue-in-republica-moldova-1378907185Corupția, sistemul judiciar slab și intransparența în sectorul financiar sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova. De această părere este şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.    

„Dificultăţi există, începând de la sistemul judiciar slab, care necesită reforme în continuare. Un alt domeniu care trebuie redresat este lupta cu corupţia, consolidarea ordinii de drept şi a instituţiilor democratice. Toate aceste domenii necesită intervenţii pentru a le eficientiza, ceea ce va contribui şi la edificarea unui stat cu o economie de piaţă funcţională. Reforma sectorului judiciar este fundamentală pentru viitorul ţării, pentru atragerea mai multor investiţii, pentru cetăţenii de rând care doresc să aibă un sentiment de predictibilitate a viitorului lor în ţară”, a declarat ambasadorul UE la Chișinău, în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate pentru Jurnal TV.

Referitor la integritatea sistemului financiar-bancar, zguduit în ultimii ani de multiple atacuri raider asupra băncilor din RM, iar recent de înstrăinarea Băncii de Economii, Pirkka Tapiola a dat de înțeles că, dincolo de reforme, în RM trebuie să existe, întâi de toate, transparență în sectorul financiar.

„Am vorbit despre reformarea sistemului judiciar, predictibilitatea şi bineînţeles că reforma să fie încadrată într-un întreg ansamblu, dar trebuie să vedem întâi de toate, transparenţă în sectorul financiar, inclusiv a acţionarilor. Trebuie să fie transparenţă în sistemele de privatizare. Acestea sunt probleme foarte importante. Este necesar ca sectorul financiar să fie un sector puternic, un sector transparent, un sector sănătos”, a menționat șeful delegației UE.

Înaltul oficial s-a referit și la problema transnistreană. Or, în opinia lui Pirkka Tapiola, cel mai important este să existe încredere între cele două maluri ale Nistrului.

„Lucrăm foarte activ pentru a găsi o soluție durabilă privind acest diferend, bazându-ne pe integritatea teritorială a RM și pe statutul special al regiunii transnistrene. Este foarte important ca reunificarea să fie făcută în avantajul ambelor părți, să fie asigurată legătura dintre populația de pe ambele maluri ale râului Nistru, pentru că populația nu a locuit împreună de ceva timp, practic peste 22 de ani, de aceea este foarte important de a construi aceste punți, de a uni în primul rând populația”, susține oficialul european.

Întrebat despre acțiunile Rusiei din ultima perioadă, îndreptate împotriva RM, Pirkka Tapiola a declarat că acestea stârnesc multe semne de întrebare.

„UE are cele mai stricte norme sanitare și fitosanitare din lume. Și UE, în momentul actual, importă produse agricole din RM, inclusiv vinuri, și noi nu am constatat vreo problemă cu produsele importate din RM. De aici se poate trage o concluzie foarte clară – cel puțin acest lucru stârnește anumite întrebări. Repet – noi probleme cu vinul moldovenesc nu mai avem. Deci, poziția Uniunii este clară – sunt motive serioase de a pune întrebări. Folosirea unor astfel de instrumente este pur și simplu inacceptabilă”, a declarat șeful delegației UE.

Vedeți mai jos interviu integral, acordat de Pirkka Tapiola, pentru Jurnal TV:

– Excelenţă, bine ați venit în Republica Moldova, cu mulțumiri pentru că ați acceptat să ne acordați acest interviu. De la bun început dorim să ştim în ce măsură sunteți informat despre adevărata stare de lucruri din Republica Moldova. Dacă ar fi să puneți un diagnostic acestui stat aspirant la asocierea cu Uniunea Europeană, care ar fi acesta? 

– Bună ziua, mă bucur foarte mult să mă aflu aici. Din start, vreau să vă asigur că am o idee destul de bine formată despre starea de lucruri din Republica Moldova. Aş adăuga faptul că am şi o memorie instituţională bună despre felul în care au evoluat lucrurile aici. Aşa cum o pot confirma şi prietenii mei din Moldova, am fost martor la progresele acestei ţări. Republica Moldova a fost o parte din responsabilităţile mele de serviciu, încă din anul 2005. Au trecut deci, 8 ani de atunci, de la calitatea de consilier superior la Bruxelles pe care am deţinut-o, până la cea de consilier pentru conducerea Uniunii Europene. Am văzut Moldova la diferite etape ale dezvoltării sale, inclusiv criza politică din 2009. Am participat şi la negocierile în formatul 5+2 mai devreme. Într-un fel, pot spune că am venit… acasă.

Referitor la diagnostic. Sunt diplomat de carieră, nu sunt doctor, deci ezit puţin să pun un diagnostic. Dar, cu certitudine, sarcina mea este să interpretez evoluţia lucrurilor de aici şi să constat unde se află Republica Moldova în procesul tranziţiei. Uniunea Europeană este foarte ataşată în ceea ce ţine de asocierea politică şi dezvoltarea economică a ţării. Împreună cu Republica Moldova avem la dispoziţie diferite instrumente pentru a ajuta ţara să avanseze la fel cum se face în alte ţări în proces de tranziţie. Vreau să vă zic că sunt diferite probleme astăzi.

Dar dificultăţile cu care se confruntă Republica Moldova sunt specifice ţărilor din regiune, aflate încă în proces de tranziţie. Am lucrat în mai multe ţări şi vă spun asta din experienţă. Vestea bună e că Republica Moldova este o ţară fruntaşă în cadrul Parteneriatului Estic. Republica Moldova a negociat cel mai rapid acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cifrele asistenţei pe care o oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova sunt destul de mari. Activăm în diferite domenii, deci putem să conchidem că există un angajament politic. Totuşi, asta nu înseamnă că nu sunt şi probleme. Dificultăţi există, începând de la sistemul judiciar slab, care necesită reforme în continuare, iar în acest sector Uniunea Europeană este unul din principalii donatori. Un alt domeniu care trebuie redresat este lupta cu corupţia, consolidarea ordinii de drept şi a instituţiilor democratice. Toate aceste domenii necesită intervenţii pentru a le eficientiza, ceea ce va contribui şi la edificarea unui stat cu o economie de piaţă funcţională.

– Ce şanse are Republica Moldova să parafeze la toamnă Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi Acordul de Asociere cu UE şi să semneze documentele în primăvara anului viitor?

– După cum am spus anterior, în cadrul Parteneriatului Estic, Republica Moldova este pe primul loc. Am făcut nişte paşi, care reprezintă etape foarte importante pe care le-am întreprins împreună şi acest lucru este de menţionat. Am foarte puţine dubii că acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb nu vor fi parafate la acest summit de la Vilnius. Referitor la semnarea propriu-zisă: deciziile se iau la cele mai înalte niveluri de la Bruxelles. Există un angajament ca lucrurile să avanseze cât mai repede posibil. Trebuie depusă munca necesară. Sunt chestiuni ce ţin de formularea limbajului juridic a actelor propriu-zise, sunt 28 de state membre şi limbile oficiale ale Uniunii Europene în care trebuie traduse aceste acte şi apoi formulate toate ca un pachet, care urmează să fie prezentate Consiliului, unde se va lua această decizie referitor la semnare. Uniunea Europeană manifestă un suport foarte puternic şi unanim faţă de Republica Moldova. Consider că ceea ce ne-a mai rămas să facem este lucrul tehnic. Există un angajament ca acesta să fie realizat cât mai repede posibil. Nu pot să vă zic o dată concretă. Cel puţin intenţia este ca să le putem semna nu mai târziu decât anul 2014. Muncim împreună pentru a atinge acest scop şi sunt optimist că vom ajunge acolo.

– Cât de posibil este ca în preambulul Acordului de Asociere să fie stipulată clar perspectiva de aderare a Republicii Moldova la UE?

– Procesul de integrare este unul îndelungat şi lucrul acesta îl cunosc ţările care deja au trecut prin acest proces. Acordul de Asociere reprezintă un pas şi un proces important. Discuţiile din cadrul Uniunii Europene se referă la asocierea politică şi la integrarea economică. Acest lucru nu va influența aprofundarea relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Este un parcurs european, o cale pe care Moldova urmează să o întreprindă, Acordul de Asociere fiind o etapă în această cale.

– Procuratura, instanțele judecătoreşti, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate, Consiliul Coordonator al Audiovizualului cât şi alte instituții fundamentale ale statului au fost departajate politic de către actorii politici, astfel încât nici nu putem vorbi de o independență a acestora. Care vor fi acţiunile Dumneavoastră, cel puțin după summit-ul de la Vilnius, pentru a schimba această stare de lucruri?

– Vă mulţumesc mult pentru această întrebare. Este o întrebare foarte importantă. De fapt, problemele, sau aceste dificultăţi, aceste subiecte despre care aţi menţionat sunt tipice pentru o societate în tranziţie. Noi suntem angajaţi să soluţionăm aceste chestiuni, aceste probleme cu partenerii din Republica Moldova. Acordul de Asociere ne va da în primul rând o bază puternică pentru a lucra împreună. Eventualitatea semnării Acordului va reprezenta un semn din partea Guvernului Republicii Moldova şi a Parlamentului eventual, când va fi ratificat, de faptul că sunt pregătiţi deja să facă nişte transformări adevărate. Noi putem face aceste transformări împreună.

Există un şir de priorităţi în asistenţa noastră de dezvoltare stabiliţi în ultimii ani. Cu ajutorul acestei asistenţe de dezvoltare vom soluţiona problemele menţionate. Una din priorităţi este reforma administraţiei publice. Am observat că acesta este un subiect sensibil în mai multe cazuri când este vorba de societăţile în tranziţie: divizarea aceasta de către politica diferitelor părţi componente ale Guvernului. Aşa s-a întâmplat şi cu alte state care au devenit ulterior membre ale Uniunii Europene, dar s-a reuşit să se treacă peste aceasta. Reformarea administraţiei publice este una dintre priorităţile pe care le avem. Sperăm să consolidăm un serviciu public profesionist. Cred că insituţiile de stat trebuie consolidate pentru a deveni servicii publice foarte puternice. Procuratura reprezintă o instituţie foarte importantă şi puternică pentru orice ţară. Dacă urmăriţi discuţiile pe care le avem cu Ucraina, puteţi vedea că revizuirea legilor din acest sistem sunt problemele cheie.

De asemenea, reforma sectorului judiciar este o prioritate cheie pentru noi şi este fundamentală pentru viitorul ţării. Este fundamentală şi pentru atragerea mai multor investiţii, pentru că oamenii vor să le vadă în Republica Moldova şi nu în ultimul rând este faptul că toate aceste reforme se fac pentru cetăţenii ţării, pentru cetăţenii de rând care doresc să aibă un sentiment de predictibilitate a viitorului lor în ţară. Avem instrumente extraordinare în Europa. Vom continua să oferim o finanţare puternică în aceste domenii. Totodată, sunt şi alte structuri importante ale Consiliului Europei, care sunt importante aici, care se referă la Comisia Europeană a Democraţiei prin Lege, sau Comisia de la Veneţia. Consider că această Comisie este un dar pentru transformare şi pentru tranziţie pentru că ei contribuie cu cele mai bune practici, cu experienţa lor, atunci când vine vorba de revizuirea proiectelor de legi, asigurând că ele deja, la momentul adoptării, să corespundă normelor Uniunii Europene. Consider că este foarte important ca Republica Moldova să lucreze în strânsă colaborare cu Comisia de la Veneţia în ceea ce ţine de reforma sectorului justiţiei. Am menţionat aceste legi şi legile sunt mereu foarte importante, dar indiferent ce fel de legi şi ce fel de acorduri sunt semnate, fie că este vorba de Acordul de Asociere, fie de Acordul de Liber Schimb, sau alte legi care ulterior vor fi adoptate, aceste legi pot fi funcţionale dacă vor fi implementate corespunzător. Şi eu sunt convins, de fapt, că va exista voinţă politică ca să fie asigurată această implementare. Uniunea Europeană vine să susţină acest lucru şi eu consider că totuşi lucrul fundamental se va face aici, pe loc, de către actorii locali, iar Uniunea Europeană va fi alături să-i susţină.

– Un subiect extrem de sensibil este şi integritatea sistemului financiar-bancar din Republica Moldova. Recent, Guvernul a pierdut statutul de acţionar majoritar la Banca de Economii, în favoarea mai multor societăţi, ai căror fondatori sunt companii off-shore. Ce părere aveţi despre deciziile luate de Executiv, în condiţiile în care, pe 5 aprilie, a intrat în vigoare Legea cu privire la transparenţa acţionariatului băncilor, însă aplicarea ei rămâne şi astăzi doar pe hârtie?

– Am vorbit despre reformarea sistemului judiciar, predictibilitatea şi bineînţeles că reforma să fie încadrată într-un întreg ansamblu, dar trebuie să vedem întâi de toate, transparenţă în sectorul financiar, inclusiv a acţionarilor. Trebuie să fie transparenţă în sistemele de privatizare. Acestea sunt probleme foarte importante. Dacă vă uitaţi la importanţa atragerii de investiţii, este necesar ca sectorul financiar să fie un sector puternic, un sector transparent, un sector sănătos. Iată de ce eu sunt convins că Guvernul este conştient de aceste aspecte şi le va lua în considerare, atunci când va analiza situația sectorului financiar și va dori să facă pași mai departe.

– Excelenţă, este evident că diferendul transnistrean poate fi soluționat doar cu participarea activă a structurilor internaționale. Ce va intreprinde Uniunea Europeană pentru a determina Rusia să-şi retragă contingentul militar şi astfel să contribuie plenar la extinderea controlului constituțional al Republicii Moldova pe întreg teritoriul său suveran?

– Eu vreau să spun foarte clar care este poziția UE față de conflictul transnistrean și care este poziția formală a tuturor părților internaționale implicate în acest conflict. Noi lucrăm foarte activ pentru a găsi o soluție durabilă privind acest diferend, bazându-ne pe integritatea teritorială a statului Republica Moldova și pe statutul special al regiunii transnistriene. Acesta este cadrul în care activăm. Este foarte important ca reunificarea Republicii Moldova să se facă într-o situație care este avantajoasă ambelor părți. Noi suntem foarte activi în formatul 5+2, totodată finanţăm în continuare proiectul de consolidare a măsurilor de încredere în stânga Nistrului și susținem Republica Moldova în calea transformării sale. Ceea ce este foarte important e să ajungem la populația transnistreană ca să arătăm cât de atractivă este Republica Moldova pentru toți cetățenii ei. UE crede că unica modalitate de a găsi această soluție trebuie să fie una de durată, procesul de negociere este foarte important pentru că ne ajută să construim punți de legătură. Și atunci când RM va fi reformată, va fi asigurată o creștere economică, și atunci când relațiile intensificate cu UE vor oferi deja posibilități mai mari tuturor cetățenilor țării, și atunci când va fi o înțelegere a interesului comun pentru cetățenii de pe ambele maluri pentru că eu cunosc personal de la agenții economici din regiunea transnistreană care deja au înțeles care este avantajul și și-au orientat exportul către UE, având în vedere aceste preferințe autonome comerciale, care oferă oportunități multe, pot să zic că odată cu semnarea acordului de liber schimb, aceste posibilități vor deveni și mai multe. Trebuie să construim acest viitor împreună. Este adevărat că e important interesul comun.

Este foarte important ca reunificarea să fie făcută în avantajul ambelor părți. După ce se va realiza acest interes comun, populația va vedea care sunt avantajele reunificării țării, deja securitatea și alte aspecte vor deveni o parte a procesului. Acum nu pot să prezic care va fi ordinea acestor acțiuni. Încă o dată, este foarte important ca să fie asigurată legătura dintre populația de pe ambele maluri ale râului Nistru. Să se înțeleagă interesul comun și să se consolideze încrederea, pentru că populația nu a locuit împreună de ceva timp, practic peste 22 de ani, de aceea este foarte important de a construi aceste punți, de a uni în primul rând populația pentru ca aceasta să realizeze că e posibil de construit un viitor comun.

– Săptămâna trecută, serviciul fitosanitar rus „Rosspotrebnadzor” a interzis vinurile şi divinurile din Republica Moldova pe piaţa rusă, ceea ce a demonstrat încă o dată vulnerabilitatea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă (după un incident similar în 2006). Din punctul Dvs de vedere, această decizie este una politică? Dacă este un şantaj politic, cum ar putea Republica Moldova să-i facă faţă? Ce pârghii ar putea aplica Uniunea Europeană ca să protejeze agenţii economici din Republica Moldova?

– Am avut plăcerea deja să răspund la această întrebare și dumneavoastră deja probabil ați auzit declarații foarte puternice din partea UE, din partea președintelui UE, Înaltului Reprezentant și a Comisarului Stefan Fule, care a ținut un discurs în Parlamentul European. Din partea UE se pune într-adevăr o presiune foarte mare. Să spun lucrurilor simplu – Uniunea Europeană are cele mai stricte norme sanitare și fitosanitare din lume. Și UE, în momentul actual, importă produse agricole din Republica Moldova, inclusiv vinuri și noi nu am constatat vreo problemă cu produsele importate din RM. De aici se poate trage o concluzie foarte clară – cel puțin acest lucru stârnește anumite întrebări. Repet – noi probleme cu vinul moldovenesc nu mai avem. În episodul anterior, cu embargoul produselor agricole din Moldova, inclusiv vinuri, atunci UE, dacă vă amintiți, a mărit cotele pentru vinurile moldovenești importate în UE. Și tot atunci, dacă puteți să vă uitați la volumul exporturilor de vinuri din RM, acesta a sporit către UE. Și din partea UE cererea pentru vinurile moldovenești este în creștere.

Deci, poziția Uniunii este clară – sunt motive serioase de a pune întrebări, dacă aceste motive țin de alegerea suverană a RM, referitor la procesul de asociere politică și integrare economică cu UE și eventuala semnare a celor două acorduri, atunci folosirea unor astfel de instrumente este pur și simplu inacceptabilă. Noi lucrăm împreună la semnarea celor două acorduri și avem instrumente, practic acordul de liber schimb este un instrument pentru a spori accesul la piața UE pentru produsele moldovenești și de a reforma în continuare standardele sanitare și fitosanitare ale R. Moldova. În unele domenii, cum ar fi vinurile și produsele agricole, deja s-a avansat destul de bine, mai sunt și alte domenii la care UE ajută RM să avanseze, sunt alte domenii și mai bine dezvoltate, dar, pot să vă zic, referitor la domeniile care sunt țintite, că noi probleme nu avem, inclusiv cu vinurile din RM.

Sursa: jurnal.md

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri