8.3 C
Chișinău
joi, septembrie 23, 2021

Pîngărirea demnității sau Sindromul Tîrgoviște, de Vasile NĂSTASE

Must read

Comentarii recente

vasile-214x165Îmi amintesc și eu, asemeni colegilor mei din presă, de mitingurile și demonstrațiile comuniste, de fapt sovietice, la care trebuia să participăm cu sau fără voia noastră. Este adevărat că mai ales bărbații treceau „sărbătoarea” prin filiera unei oportunități ideale de a se întruni, la sfîrșitul ei, în cercuri amicale și șuete improvizate pentru a “sparge” niște sticle de Roz de masă, de 98 de kopeici, ajutat să lunece pe gît de conserve Kilki, de 33 de kopeici bucata și de ce mai dădea Domnul pe lîngă ele…

Era de fapt cea mai simplă și eficientă metodă de a protesta împotriva unui regim autoritar, cu chiloții rupți în fund și cu bomba atomică subsuoară. Evident, existau și oameni care s-au jertfit, care au ieșit în fața fatalității cu lozinci sociale și politice pentru care au fost condamnați la moarte de regimul totalitar sovietic. De exemplu, în anul 1962, după ce au fost majorate prețurile la carne, chipurile la „rugămintea oamenilor muncii”, locuitorii orașului Novocerkask au protestat împotriva regimului, șapte inițiatori au fost condamnați la moarte prin împușcare, iar 145 au fost condamnați la închisoare de la 10 la 15 ani de zile. Trupele sovietice care au intrat în oraș cu tancurile au ucis 26 de protestatari, iar circa 100 au fost grav răniți. Conform acestei logici, Banca de Economii, Aeroportul,etc., au fost jefuite de bandiți la “rugămintea oamenilor muncii!”

Cîte bancuri frumoase compuneau cetățenii nemulțumiți de regimul sovietic, protagoniști fiind membri ai Biroului CC al PCUS, în special „dorogoiul” Leonid Ilici Brejnev.

În cercurile evreiești se spunea că aceștia, la demonstrațiile consacrate Zilei internaționale a oamenilor muncii, scandau, în loc de lozinca “Mir, trud, mai!” lozinca „Mir, trud, miaso!” (Pace, muncă, carne!)

Apoi au venit anii de grație 1988-1989, ani în care cuvintele miting și demonstrație erau cele mai frecvent rostite și… practicate. Am participat la acele acțiuni de protest din convingere, fără a fi obligat de ceva sau de cineva, așa cum au procedat sutele de mii de concetățeni, ghidați de sentimentul înălțător al primenirii, al eliberării din captivitatea unui regim străin, dictatorial și nedrept. Aceste acțiuni deosebit de periculoase, care în orice moment puteau fi înecate în sînge, întreprinse de niște mulțimi deloc zîmbărețe, cum le-ar plăcea unora să le vadă, pe 3 noiembrie, dîndu-le adolator și lingușitor, din mîini și din coadă, criminalilor și tîlharilor de lux.

Încet-încet am ajuns la subiectul acestui editorial de tip pamflet, adică la dedesubturile mitingului celor doi tîlhari politici de lux, organizat, chipurile, în sprijinul ideii integrării europene în sfînta sfintelor revoluției naționale de la sfîrșitul anilor optzeci, Piața Marii Adunări Naționale, acolo unde poporul nostru a venit pe jos, cu bătături la tălpi, de la zeci de kilometri, pentru a-și proclama libertatea și viitorul. O Piață acum pîngărită de oligarhia criminală!

Fatalitatea face ca această mascaradă a oligarhiei ticăloșite să fie programată la cîteva zile distanță de ampla manifestare protestatară cu caracter popular și național, de rezistență civică și de apărare a demnității naționale din 7 noiembrie 1989, de la care se împlinesc, iată, 24 de ani!

Ce contrast izbitor, ce diferență de abordare. Dacă atunci concetățenii noștri veneau în centrul capitalei, scrîșnind din dinți, determinați și conștientizîndu-și acțiunile, asumîndu-și riscurile, reușind să oprească coloana de tehnică blindată a Armatei Sovietice chiar lîngă monumentul lui Ștefan cel Mare, acum nu este nimic altceva decît o profanare a ideii de integrare europeană, compromisă de criminalii politici Plahotniuc și Filat, care impun cetățenii vulnerabili, săraci și lipsiți de apărare, să vină la Chișinău pentru a-i elogia pe aceștia cu fast mai abitir ca pe timpurile sovietice sau cum se mai întîmplă la ora actuală în Coreea de Nord, unde oamenii sunt obligați să plîngă la comandă, colectiv, la un semnal al conducerii mereu „iubite”. Spre deosebire de Coreea de Nord, oamenii noștri nu vor fi obligați să plîngă, ci să zîmbească, să rîdă în hohote, ca niște smintiți. E “corect” așa, pentru că sărăcia-lucie stoarce lacrimile din oameni fără comanda lui Filat și Plahotniuc, iar zîmbetele sunt “piese” de muzeu pentru alegătorii dezamăgiți ai monstruoasei coaliții!

Poate nu aș fi scris aceste rînduri, dacă nu aș fi primit semnale îngrijorătoare de la o mulțime de oameni, somați de criminalii politici, vorba marelui Eminescu, să vină pe 3 noiembrie în PMAN pentru a zîmbi, slugarnic, în fața Păpușarului și Contrabandistului. Sculele acestora din teritoriu au indicații clare de la marii mafioți să abordeze orice persoană care deține o anumită funcție în teritoriu și să o oblige să vină la Chișinău însoțită de cel puțin douăzeci de oameni. În caz contrar, funcționarul respectiv își va pierde funcția. Îmi amintesc că în perioada sovietică, predecesorii lui Filat și Plahotniuc ne amenințau în sens invers, și anume că ne vom pierde serviciul dacă mergem să participăm la manifestații…

Și totuși, pamfletar, un asemenea miting are dreptul la existență.

Să încercam să ne imaginăm ce va fi să se întîmple pe 3 noiembrie, din acest punct de vedere, dînd frîu liber imaginației noastre descătușate…

                        Parada tovarășilor tîlhari de lux

Chișinău, 3 noiembrie 2013.  Agenția oficială nord-coreeană de presa K CNA relatează din capitala Moldovei oligarhice:

“Atmosferă de sărbătoare zîmbăreață în centrul capitalei oligarhice moldovenești. La tribuna centrală urcă conducătorii de stat și de partid ai nezdruncinatei alianțe dintre Plahotniuc și Filat, alias Păpușarul și Contrabandistul. Tovarășii bandiți sunt campioni ai lumii la devalizarea băncilor și întreprinderilor de stat. Priviți-i cum zîmbesc de bucuria conturilor ascunse în străinătate și de proștii care se adună în coloane să le sufle-n cur-aj, în loc să le pună cătușele. Între timp, pe străzile adiacente se adună grupurile de participanți la mitingul de susținere a hrăpăreților conducători zîmbăreți. Primii pe Piața Marii Adunări Oligarhice își fac apariția judecătorii corupți, îmbrăcați în mantii negre, purtînd placarde și transparante de culoare albastră. Este semnul distinctiv al apartenenței acestora la marea grupare criminal-politică a Păpușarului. La un semn discret al lui Poalelungi, aceștia au început a scanda de le săreau dolarii din gît: „Trăiască atacurile raider! Vînatul de oameni în Pădurea Domnească, o prioritate națională!” “Noi suntem statul, noi suntem reforma!”

În spatele cohortei de judecători bogați și putred de bogați pășesc, semeț, reprezentanții procuraturii oligarhice, în frunte cu Zubco, urmat de Gurbulea, Garaba, Chitoroagă și Morari. Corneliu Gurin, în ariergardă, ține în mîini lozinca „Jos mafia europeană!”

Iată-i, în straie de sărbătoare, cu mantale și glugi kaki, pe reprezentanții de onoare ai oligarhiei, participanții la marele război din Pădurea Domnească. Treizeci și opt de braconieri înarmați pînă în dinți, țin de lesă treizeci și opt de mistreți și un placat uriaș pe care scrie:”Legalizați vînătoarea de oameni! Omul și mistrețul pe picior de egalitate!”

La un moment dat din plutonul de manifestanți pașnici s-au desprins, din față, două figuri asemănătoare cu Zubco și Pleșca, care au părăsit coloana judecătorilor și procurorilor și s-au postat în fruntea braconierilor de lux. În spatele acestora se deplasa un țap ispășitor dus de lesă de cumnatul lui Zubco, și care behaia întruna că  știe cu exactitate cine a comis crima și cine o ascunde cu atîta abilitate!

„Dar ce zgomot se aude? Bâzâit ca de albine? Toţi se uită cu mirare şi nu ştiu de unde vine, Până văd păienjenişul între tufe ca un pod, Peste care” trec în zgomot o mulțime de… mercenari, în frunte cu Zumbreanu și Chetraru. „Cu-i să dăm la bot, cu-i să dăm la bot?, cu-i să-i dăm la bot? hu-hu, hu-hu, hu-hu, Cu-i să-i dăm la bot?, tropăiau a șoc și groază mascații de la Centrul Nou Antieuropean, în timp ce Chetraru și Zumbreanu dădeau onorul Păpușarului și Contrabandistului, bucurându-se în sinea lor că, în sfîrșit, după ce s-au împăcat tîlharii de lux, integrarea europeană “decurge” mai ceva ca un atac raider!

În fața tribunei au ajuns bravii căutători de comori ascunse ale demnitarilor, care niciodată nu găsesc nimic, porecliți și membrii Comitetului Nerușinaților Invizibili, abreviat CNI.

„Ascundeți-vă averile în offshoruri!”, strigau cît îi ținea gura oamenii lui Donciu!”

Dinspre Primărie își face apariția un grupuleț cu părul creț, în frunte cu unul care răspunde la numele Pokaznoi. Ajunși în fața stăpînilor, aceștia s-au repartizat conform apartenenței politice, ridicînd lozincile pregătite cu migală. “ССA, umbrela piraților și a radiodifuzorilor oligarhici”. “Dăm frecvențe doar șefului Plahotniuc!” “Vlad Filat și Plahotniuc, înspre comunism ne duc!”

Cînd fața Contrabandistului se făcu verde de ciudă și de invidie, la cîțiva pași distanță își face apariția detașamentul cu destinație specială VȚC, adică Vămile Țigărilor de Contrabandă în frunte cu caporalul Balițki. Spre deosebire de ceilalți gonaci, aceștia și-au îndreptat privirile spre comandantul suprem al Contrabandei, cu vechime în muncă de circa 20 de ani de zile, decorat cu cel mai înalt ordin al CTC Chișinău, drapelul roșu transmisibil al clandestinității în grad de premier corupt. Capo del tutti capi și-a privit stăpînul cu un zîmbet de contrabandă, apoi a strigat sloganul pregătit de departamentul de propagandă al guvernului. “Trăiască coeziunea de neclintit dintre Păpușar și Contrabandist”! Întreaga coloană, de la Cricova pînă la Pădurea Domnească, a răspuns cu tradiționalul “Ura, Ura, Uraaaaa!”

La un moment dat, dinspre Arcul de Triumf, dîndu-i un brînci lui Zumbreanu, își fac apariția pașii rătăciți ai unui manifestant singuratic și taaare zîmbăreț.”Șăfu, să trăiți, șăfu! Nu știți cînd ajungem în Uniunea Europeană să-mi iau Mercedesul cu bordul prelungit din spate până în față, cu frigider și monitoare în spate.”

“Ce vrei, Colea?  Zîmbește la oligarh”

“Șăfu, vreau în Europa, să-mi iau Merțanul meu tare. Cel negru tot, cu piele, tavan cu geam. E mișto rău. Am să te zăpăcesc când o vezi, pe cuvântul meu. Șăfu, e mai mare ca a ta. E beton. Tot ce vrei mi-am pus pe ea.”

Cetățeanul proeuropean și-a întors capul cu tot cu zîmbetul spațios către coloana judecătorilor și procurorilor și a strigat din toți bojocii:”Trăiască justiția moldovenească, cea mai coruptă justiție din lume! Uraaa!”

Rînd pe rînd, printre coloanele zîmbărețe, își fac apariția miniștrii corupți din guvernul lui Filat, demiși pentru acte de corupție, membri deja necorupți în noul guvern al lui Leancă, care miniștri luptă cu miniștrii corupți din guvernul precedent al lui Filat!

“Trăiască!” “Ura!”, “Șăfu!”, “Păpușarul!”

Coloanele de participanți nu se mai sfîrșesc. Parada tovarășilor bandiți atinge apogeul. De la tribuna centrală se pregătesc să-și lustruiască imaginile șifonate…

Dar ce se întîmplă?! Din spatele coloanei a cincea a criminalilor politici se aude un zgomot asurzitor. O mare de oameni năvălește din toate părțile, intrînd impetuos în Piața Marii Adunări Naționale, scandînd cu toată tăria “Jos criminalii”, “Jos mafioții”, “Vrem în Europa fără criminali!” Tribuna centrală se golește de “oficialitățile” oligarhiei cărora li se topește zîmbetul rășchirat în rictus. Aceștia dau bir cu fugiții, se ascund în spatele brațului armat al Păpușarului, brigada paramilitară Argus, condusă de comuniștii Mejinskii, Zubic, Gurbulea și alții de soiul lor. Mulțimea hotărîtă ocupă redutele Pieții și continuă să scandeze lozinci antimafie și proeuropene. Pe clădirea din apropiere, unde se află sediul guvernului, aterizează în grabă un elicopter. Două figuri, una de statură mică și una medie urcă în grabă la bord. Pilotul are două soluții, să-i ducă la destinație, în Elveția, sau să facă escală în mijlocul mulțimii deșteptate…”

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri