19.6 C
Chișinău
joi, octombrie 21, 2021

Paradoxul ajutorului frățesc de care frații nu se bucură, de Valeriu Saharneanu

Must read

Comentarii recente

saharneanuParadoxul ajutorului frățesc de care frații nu se bucură

Este pentru prima oară când „ajutorul financiar rambursabil” acordat Republicii Moldova de Guvernul României în cadrul ședinței comune a executivelor celor două state românești, ținută la Neptun în 22 septembrie, nu a stârnit bucuria și aprobarea generală a ajutoraților.

Din contră, cele 150 de milioane de euro date cu umprumut pe cinci ani Guvernului Republicii Moldova au picat fraților basarabeni ca sarea pe rană. Șocul Miliardului dispărut din rezerva Băncii Naționale a Moldovei nu a trecut încă. Din contră, se transformă întro chinuitoare durere care le întunecă viața. Cum naiba, se întreabă ei, să dai bani pe mâna unui Guvern aflat sub grava învinuire a principalului ciordar? Mai poate avea cineva încredere în asemenea Guvern? Delegația Băncii Mondiale a venit în misiune specială la Chișinău în aceeași săptămână tocmai să demonstreze lipsa totală de încredere. Nu doar în Guvern, ci în tot calabalâcul de partide care formează Guvernarea.

Finanța Mondială este atentă de data aceasta. Ea cunoaște că Guvernul este interfața mafiei din spate și nu mai poate risca să dea bani fără să se asigure. Finanța Mondială a somat Republica Moldova încă în iarnă, atunci când ea se juca de-a guvernul minoritar, că va putea discuta doar cu un cabinet credibil. Asta înseamnă că Banca Mondială cunoaște schemele prin care mafia moldoveană transformă banii luați drept credite de țară în bani de buzunar pentru mafie.

Partenerii de dezvoltare, mințiți și ei în cel mai josnic mod posibil, sunt pregătiți să considere îndreptățită o revoltă populară justițiară ridicată să măture gunoaele acestei guvernări cleptomane și putred de corupte. Dar societatea moldoveană nu este pregătită. Eu nu are lideri curajoși ori aceștea întârzie să apară. Ea nu acumulează masa critică a unei revolte rapide și eficiente. Ea s-a dovedit atât de vlăguită de puteri și subțiată de caracter, încât atunci când hoțul și-a amintit, în disperare, că statul are legi și a țipat, de frică, la popor că legile trebuie respectate, poporul a fost convins să revină cuminte la nevoile lui cotidiene, crezând că lasă liota hoțomană să moară de la sine în chinurile remușcărilor de conștiință. Așa s-a întâmplat în lunile mai, iunie, iulie, „în ziua decisivă” – la 6 septembrie.
Zilele acestea, organizatorii protestelor populare, Platforma DA, au anunțat cu titlul „acum ori niciodată” , o nouă dată, 4 octombrie. Nu sunt oare prea multe „zile decisive” amânate pe „acum ori niciodată”? Nu sunt o gravă iluzie așteptările ca hoții vor sfârși striviți de remușcările propriior conștiințe deșteptate, ori vor intra de bună voie la zdup autodeclarându-se?

Din câte observăm nimic din toate acestea nu se întâmplă. Dimpotrivă! Ei apar pe rând la televizor și declară, „mirați și indignați”, că Miliardul s-a furat, se revoltă artistic de atare nemaipomenită obrăznicie, recunosc băgarea statului în captivitatea oligarhilor, pleacă în fruntea delegațiilor parlamentare la Bruxelles unde afirmă senini și impasibili că lupta cu corupția înregistrează succese în această captivitate, simulează cu hoțească îndemânare demisia guvernatorului Băncii Naționale, încercând să joace aparența unei avansări în satisfacerea revendicărilor străzii, pe de o parte, în fapt, urmărind să arunce greutatea responsabilităților pe umerii complicilor mai clăpăugi.

Mai nou, de ieri, gruparea cleptomană a lansat un protest paralel al coloanei a cincea ruse cu scopul estompării protestului din PMAN și substituirii acestuia, în final. Mobilizarea lui Dodon și Ustaâi este și recurgerea la procedeul șantajului geostrategic jucat cu succes în cele două campanii electorale din toamna anului trecut și vara celui curent. Simplu, el înseamnă: nu aveți încotro, va trebui să ne suportați așa cum suntem – hoți, corupți, minciunoși -, dar proeuropeni. De nu ne vreți – iată bau-baul – jigodiile mai urâte ca noi, pro-rușii Dodon și Usatâi. Șantajul este a doua trapă de salvare pe care și-au tras-o oligarhii în intervalul dintre „ziua decisivă” și cea codificată „acum ori niciodată”.

Prima trapă este totuși „ajutorul financiar rambursabil” pus la dispoziție de Guvernul României. Este adevărata bulă de oxigen dată Republicii Moldova în condițiile izolării ei internaționale în care s-a pomenit din vina guvernării oligarhice iresponsabile. Am vrea să credem că gestul Guvernului României nu este colacul de salvare al regimului oligarhic, ci unul reieșit din considerente de umanism și grijă frățească față de populația care în lipsa acestor 150 de milioane de euro risca să rămână în toamnă-iarnă fără salarii și pensii. Astfel ar trebui să-l înțelegem cu toții. Nu fără emoții justificate că aceste milioane vor trece inevitabil prin mâinile acelorași hoți care au furat Miliardul și au sărăcit populația fără milă de ea și fără frică de Dumnezeu.

Aceasta este explicația paradoxului că ajutorul frățesc al României este acceptat de data aceasta de frații basarabeni cu inima în două.

Sursa: valeriusaharneanu.com

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri