7.2 C
Chișinău
marți, septembrie 21, 2021

O minte sclipitoare

Must read

Comentarii recente

stiinta-budisteanuIonuț Budișteanu este născut de Ziua Naţională a României şi, la doar 19 ani, face parte deja din categoria inventatorilor de geniu ai neamului. Marile universităţi şi companii ale lumii se întrec în oferte, însă tânărul din Râmnicu Vâlcea a decis: Va studia în continuare, aici, în propria ţară.

De mic copil, Ionuţ a fost atras de informatică. Nu avea nici trei ani când părinţii, ocupaţi cu jobul şi mica afacere de familie, i-au cumpărat un calculator pentru a-l ţine în casă. În scurt timp, odrasla familiei Budişteanu, elev de clasa a III-a pe atunci, epuizează toate jocurile şi, plictisit de simplitatea şi repetitivitatea acestora, încearcă să îşi creeze propriile lui animații 3D şi programe. Nu va dura mult până va deprinde algoritmul diverselor aplicaţii din domeniul inteligenţei artificiale. De aici şi până la primele premii obţinute pentru invenţiile sale impresionante a mai fost un singur pas. Cum în clasa a VII-a terminase materia clasei a XII-a, îi rămâne timp pentru a participa la concursuri naţionale şi internaţionale (peste 130 până acum). Le câştigă pe cele mai multe dintre ele, uimind juriile de specialitate prin ingeniozitatea sa fără margini. În aceasta vară, Ionuţ Budişteanu a devenit studentul Facultăţii de Matematică şi Informatică din Bucureşti, unde a fost admis ca olimpic.

Acei oameni îndrăzneţi şi maşinăriile lor zburătoare
Parafrazând titlul unui celebru film britanic din 1969, putem spune despre geniul de 19 ani din Râmnicu Vâlcea că este unul dintre acei puţini oameni îndrăzneţi ai vremurilor noastre care născocesc fără contenire minunate maşinării complicate. Dintre numeroasele lui invenţii amintim: „dispozitivul menit să depisteze calamităţile naturale”, „dispozitivul de depistare a calculatoarelor furate”, „dispozitivul de supraveghere a copiilor de la distanţă”, invenţia care părea imposibil de realizat, un soft şi un dispozitiv cu ajutorul cărora nevăzătorii pot „vedea” din nou sau „automobilul care se poate conduce singur” (fără şofer), în perfectă siguranţă (până la viteze de 50 km/h) şi poate recunoaşte cu acurateţe obstacolele întâlnite. Pentru această ultimă realizare, Ionuţ a câştigat premiul cel mare al competiției organizate de Intel, Gordon E. Moore, dar şi aproximativ 100.000 de dolari.

Sculptor este şi cel care face o vioară şi cel care face o mătură
Îl întrebăm pe Ionuţ când a avut timp să câştige atâtea premii şi cum a prins gustul competiţiilor de acest gen. „Eu am avut norocul să am calculator de la o vârstă foarte fragedă. După părerea mea, fiecare persoană se naşte cu şanse egale de reuşită. Diferă doar drumul ales şi modul în care încearcă să se impună într-un anumit domeniu. Pentru că sculptor este şi cel care face o vioară şi cel care face o mătură. În clasa a V-a am fost la prima Olimpiadă Judeţeană de Informatică. M-am calificat la Olimpiada Naţională şi, după aceea, am început să progresez. Tot atunci am participat la un concurs de software în care făceam programe pentru Windows. În clasa a VIII-a mi-am creat propriul meu antivirus. Ştiam că nu pot să concurez cu un antivirus care există de zeci de ani, dar mi s-a părut fascinant că am tehnologia şi pot face ceva cu ea. Apoi, în clasa a X-a, am fost invitat în Elveţia să lucrez la Google, dar cum eram mai interesat să studiez, am fost nevoit să îi refuz. Îmi doream mai întâi să termin  o universitate şi după aceea să lucrez în domeniul universitar. Per total, în ultimii şapte ani am participat la peste 130 de concursuri naţionale şi la 18 concursuri internaţionale din 11 ţări.”, a declarat, în exclusivitate pentru Q Magazine, ambiţiosul nostru informatician.

Munceşte pe rupte
O zi din viaţa fostului elev Ionuţ Budişteanu ar putea părea extrem de plictisitoare pentru un om normal: „Mă trezeam la şapte şi ajungeam la şcoală o oră mai târziu. De obicei, îmi luam laptopul la mine pentru a studia la informatică şi în timpul altor ore sau în pauze. Pe la ora două reveneam acasă şi mă instalam la calculator, unde mă aşteptau proiectele mele. De mâncat, mâncam seara, când făceam o scurtă pauză de lucru. Ziua se încheia pe la ora unu sau două noaptea. Acesta a fost ritmul meu pe durata liceului şi cam la fel va fi şi de acum înainte”. După cum se observă, Ionuţ munceşte ca un salahor pentru a-şi pune în practică ideile. Şi dacă regretă ceva în aceste momente este că această celebritate dobândită în ultimii ani îi consumă resurse preţioase din timpul limitat pe care îl are la dispoziţie: „Am fost solicitat de către cei de la Tesla Motors pentru un contract, iar Google şi-a reînnoit invitaţia chemându-mă să le explic ideea mașinii mele fără şofer. Din păcate, nu dispun de timpul necesar pentru a mă împrăştia în atâtea direcţii. Rolul meu este să stau în faţa calculatorului, iar dacă sunt atât de solicitat şi intervievat, nu mai am timp pentru proiectele mele. E prea multă atenţie şi nu pot performa în aceste condiţii. Am obţinut aceste performanţe pentru că am stat acasă şi am lucrat. Asta trebuie sa fac şi în continuare.”

Bursele Ionuţ Budişteanu
„Sunt născut pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, şi am păstrat legături strânse cu oamenii care au crezut în mine şi m-au susţinut. Când am luat Premiul Gordon E. Moore, am avut sentimentul că am reuşit să contribui şi eu cu ceva la imaginea ţării mele. La revenire, le-am propus primului ministru şi ministrului Educaţiei ca statul să acorde câteva burse pentru olimpicii de perspectivă. Aşa s-a născut acest program de 50 de burse a câte 15.000 de euro fiecare pentru 50 de viitori olimpici care vor să studieze şi să facă cercetare în România. Sunt mândru de acest lucru şi consider că este un pas important spre o Românie modernă. Visul meu pe termen lung este să devin profesor universitar, să fac cercetare şi să duc numele științei şi tehnologiei mai departe”, ne-a mai spus Ionuţ.

România se schimbă, fie că vrem, fie că nu vrem
Pentru că a adus vorba despre viitor, îl rugăm să detalieze un pic. „România a prins trenul democraţiei în 1989. Întrebarea este încotro ne îndreptăm? Unde merge trenul? Iar răspunsul este unul singur: trenul va ajunge în aceeaşi gară în care vor opri toate celelalte ţări occidentale, un loc care, probabil, este cel mai potrivit pentru lumea actuală. Până în ’89, barierele comunismului ne-au ţinut izolaţi. Tehnologia avansată a Vestului era interzisă aici. Acum, în goana de a recupera şi a ne integra în rândul lumii, folosim tehnica dezvoltată de alţii, ba chiar încercăm şi noi, cu puterile noastre, să contribuim la dezvoltarea acesteia”, mărturiseşte vizionarul student la Informatică. „România se schimbă,  fie că vrem, fie că nu vrem. Problema este doar cât de mult va reuşi să o facă. Din fericire, România de astăzi nu mai este un amalgam de sate şi orașe, ci o comunitate de milioane de oameni care se regăsesc şi în străinătate – un milion în Spania, un milion în Italia, alţii în America. Pe lângă aceştia, există românii care alcătuiesc o comunitate ştiinţifică internaţională, românii de la Microsoft, românii de la CERN, românii de la NASA”, mai spune, în exclusivitate pentru Q Magazine, Ionuţ Budişteanu.

Suntem acolo unde ne este locul
„Schimbarea României nu este dată de conducătorii ei, ci de aceste entităţi – explică interlocutorul nostru. Aşteptările sunt mari de fiecare dată când se produc schimbări la nivel politic. Un singur om sau un grup restrâns de politicieni nu vor reuși însă să producă schimbarea. Aceasta nu poate veni decât prin realizările convergente ale unei mase critice de oameni. Personal, am ales să rămân aici pentru că eu cred în viitorul acestei ţări. Şi mai cred că, în următorii 10-15 ani, România nu va stagna, ci, dimpotrivă, se va dezvolta. Se va întâmpla asta, pentru că nu avem de ales. Nu avem altă soluţie. Uniunea Europeană ne obligă să ţinem pasul cu lumea.  Ne aflăm acolo unde ne este locul, alături de cei care împing lumea înainte”, a conchis câştigătorul premiului Intel, pe care niciun alt european n-a mai reuşit să şi-l adjudece în ultimii 20 de ani.

Un asteroid îi va purta numele
Un alt motiv de mândrie pentru noi şi pentru Ionuţ este că Massachusetts Institute of Technology din SUA va numi un asteroid după numele tânărului nostru informatician. „Mă bucur că Massachusetts Institute of Technology va numi un asteroid cu numele meu. Este cutuma acestor concursuri ca toţi câştigătorii să fie recompensaţi astfel, ca recunoaştere a succesului. Rămân însă cu picioarele pe pământ şi încerc să mă port în continuare ca un adolescent normal”, spune Ionuţ Budişteanu.

Cele mai însemnate invenţii româneşti

Insulina (Nicolae Paulescu, 1921)

Avionul cu reacţie (Henri Coandă, 1910)

Gerovitalul (Ana Aslan, 1952)

Vaccinul antiholeric (Ioan Cantacuzino, 1913)

Stiloul (Petrache Poenaru, 1827)

Scaunul ejectabil (Anastase Dragomir, 1928)

„Pila Karpen” (Nicolae Vasilescu-Karpen, 1950)

Cibernetica (Ştefan Odobleja, 1929)

Tunul Basilic (inginerul Orban, 1453)

Diorama (Grigore Antipa, 1907).

 

Alte invenţii importante autohtone

Automobilul cu motor cu aburi (Dumitru Văşescu, 1880)

Prima ambarcaţiune cu reacţie (Alexandru Ciurcu, 1886)

Primul oraş din lume iluminat cu petrol şi prima rafinare a petrolului (Bucureşti, 1858)

Electroscopul (Dragomir Hurmuzescu, 1895)

Biospeologia (Emil Racoviţă, 1904)

Avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri (în fapt, primul avion din istorie – Traian Vuia, 1906)

Aparatul hidraulic cu daltă de percuţie pentru sondaje adânci (A.A. Beldiman, 1906)

Maşina de tăiat sulf (Tache Brumărescu, 1910)

Sonicitatea (Gogu Constantinescu, 1918)

Automobilul fără diferenţial (de forma „picăturii de apă”), cu motor în spate (Aurel Persu, 1921)

Primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie (Ion Agârbiceanu, 1962)

Sursa: qmagazin.ro

 

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri