13.9 C
Chișinău
miercuri, septembrie 22, 2021

Mesajul transmis României de ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malginov: „Dacă există o dorinţă din partea autorităţilor române să continuăm, o putem face fără ezitări”

Must read

Comentarii recente

putin-basescuÎntr-una din sălile Ambasadei Rusiei de pe bulevardul Kiseleff din Bucureşti, am asistat, marţi, la o altfel de lecţie de istorie. Una care este citită astăzi la jurnalele de ştiri difuzate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi care mâine va fi predată, probabil, în şcolile din această ţară, în timpul orelor care vorbesc despre desfăşurarea evenimentelor din zilele noastre. Din versiunea de la Moscova a capitolului „Crimeea 2014” lipsesc două cuvinte cheie: „intervenţie” şi „anexare”.

„Anexare? Acest cuvânt este şters”, îmi spune, zâmbind, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malginov. „Şters. Ok? Pentru noi nu este anexare”, continuă diplomatul, deranjat în timpul interviului şi de un alt cuvânt, „intervenţie”. „Nu pot să fiu deloc de acord cu termenul pe care l-aţi folosit, “intervenţie”. Pentru că nu a fost nicio intervenţie în Ucraina”, spune apăsat ambasadorul Malginov, în timpul discuţiei noastre.

Domnul Malginov îmi subliniază că alipirea Crimeei la Rusia ar fi avut drept cauză dorinţa ruşilor din Crimeea de „a se proteja de elementele naziste” din Ucraina. „Au realizat că nu au viitor în această Ucraină, au vrut auto-protecţie şi au făcut în aşa fel încât să aibă această auto-protecţie”. Ceea ce a fost catalogat de statele UE şi NATO drept „anexarea teritoriului unui stat suveran” apare în comunicarea de la Moscova drept o luptă împotriva discriminării şi împotriva suprimării aspiraţiilor legitime a etnicilor ruşi. În interviul de mai jos, puteţi citi care este poziţia diplomaţiei ruse faţă de Transnistria, Republica Moldova, România şi noua putere din Ucraina.

DESPRE DECLARAŢIILE LUI TRAIAN BĂSESCU LA ADRESA RUSIEI: „Este un politician cu experienţă. Sper că spune ceva la care a reflectat. Nu ştiu când. A fost o surpriză pentru mine, pentru că citeşte gândurile altui preşedinte, eu nu am această calitate. Dar nu pot fi de acord cu el”.

DESPRE TRANSNISTRIA: „Dacă politica autorităţilor va fi îndreptată înspre discriminare, înspre suprimarea aspiraţiilor legitime ale ruşilor de a-şi proteja limba, cultura, nu ştiu care va fi situaţia. Dar Federaţia Rusă nu va stimula niciodată asemenea evenimente. Pentru că nu suntem interesaţi să avem conflicte la graniţă. Este costisitor. Implică probleme diplomatice şi politice cu alte ţări. Vrem ca autorităţile acestor ţări, din Kiev şi Chişinău, să-şi asume responsabilitatea faţă de aceste populaţii. Şi să fie înţelepte. Pentru că a fi înţelept înseamnă a fi deschis şi a găsi o soluţie normală la problemele delicate ale relaţiilor interetnice. Sperăm că aceste autorităţi din Kiev şi Moldova nu vor repeta situaţia”.

DESPRE TRANSNISTRIA: „Trebuie să construim. Altfel vom avea, din nou, o situaţie nu foarte bună. Nu suntem interesaţi într-o astfel de criză, de ce credeţi că Rusia e interesată să plătească bani aici şi acolo pentru a rezolva incompetenţa autorităţilor altor ţări?”

DESPRE ACORDUL DE ASOCIERE AL MOLDOVEI LA UE: „Acesta este defavorabil legăturilor economice dintre Federaţia Rusă şi ţările din parteneriatul estic. Va fi. Pentru că acordul care este propus şi care va fi semnat, iar mai apoi ratificat, înseamnă că vor fi consecinţe economice asupra acestor relaţii. Nu este niciun dubiu. După semnarea acordului, lucrurile nu vor mai putea merge ca până acum pentru că parteneriatul estic ar încălca anumite obligaţii în CSI şi în cadrul relaţiilor economice dintre Rusia şi statul respectiv. Anumite facilităţi care sunt acordate de Rusia nu vor mai fi acordate”.

DESPRE PREŢUL GAZULUI IMPORTAT DE MOLDOVA DUPĂ SEMNAREA ACORDULUI CU UE:„Este o chestiune foarte complicată. Să nu discutăm această chestiune de la nivelul unor persoane care nu înţeleg cu exactitate. Eu însumi nu am o înţelegere prea profundă asupra acestei probleme şi nu vorbesc despre chestiuni în care nu sunt profesionist. Spun că da, vor exista nişte consecinţe, clar.”

DESPRE RELAŢIA CU ROMÂNIA: „Nu anulăm nimic. Suntem gata să continuăm. Dacă există o dorinţă din partea autorităţilor române să continuăm, o putem face fără ezitări şi o vom face. Dar, după cum am indicat şi anterior, să construieşti ceva este dificil. Este o muncă dificilă să depăşeşti anumite stereotipuri. Să găseşti un numitor comun, astfel încât să mergem înainte, să punem chestiunile dificile puţin deoparte şi să revenim la ele mai târziu. Dar este foarte uşor să distrugi. Şi nu ai nevoie de un partener ca să distrugi.”

DESPRE TRUPELE RUSEŞTI DE LA GRANIŢA CU UCRAINA: „Desigur, fiecare vede ceva. Dar nu a fost nimic clandestin în această mică mişcare de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dacă aceasta este singura problemă cu Ucraina, preşedintele a luat o decizie. Vor opri exerciţiile militare.”

În ce condiţii ar putea iniţia Rusia o intervenţie în alte regiuni în care trăiesc populaţii semnificative de ruşi?

Presupun că doriţi să vorbim despre Ucraina. Nu pot să fiu deloc de acord cu termenul pe care l-aţi folosit, “intervenţie”. Pentru că nu a fost nicio intervenţie în Ucraina şi pentru că situaţia care a avut loc este mult mai complicată.

Vedeţi, evenimentele au început cu protestul oamenilor din Kiev, care a fost împotriva autorităţilor, împotriva corupţiei şi a fost bazată pe situaţia de a semna, a nu semna, a amâna, a nu amâna semnarea documentului legat de parteneriatul estic. Şi, de la bun început, a existat o încercare de a avea negocieri între diferitele segmente ale societăţii. Care, până la un anumit punct, au adus nişte rezultate. Dar acest lucru nu a fost pe placul câtorva forţe politice din Ucraina, nu a fost pe placul anumitor cercuri din afara Ucrainei. Şi din ianuarie situaţia a fost agravată artificial într-o mare măsură. Nu ştim încă ce s-a întâmplat acolo în a doua jumătate a lui ianuarie şi la începutul lui februarie. Sunt în desfăşurare investigaţii care vor face, poate, lucrurile mai clare. În a doua fază, protestele şi-au schimbat caracterul: au fost violente, cu lupte de stradă şi, din păcate, cu decese provocate de lunetişti şi nu este clar cine au fost lunetiştii. Sunt anumite surse care spun că lunetiştii au fost angajaţi de Sectorul de dreapta pentru a provoca şi mai mult situaţia.

Am văzut că aproape în fiecare zi demnitarii sau vizitatorii străini veneau pe Euromaidan, îi susţineau, îi instigau să continue, să lupte, să meargă până la capăt, să spargă, să distrugă. S-a întâmplat şi toate televiziunile au arătat-o.

Dar a mai fost o parte…

Ştiu, aveţi propria părere, aveţi propria viziune.

Nu, voiam să clarific…

Sunt poveşti care…

A mai fost o parte implicată în proteste. Au fost manifestanţii, pe de-o parte, şi oficialii guvernamentali pe de alta. Poate puteţi vorbi despre ambele părţi.

Vorbesc despre viziunea noastră asupra situaţiei. La un anumit stadiu, protestele care au avut o componentă foarte puternică de luptă împotriva corupţiei, au fost deturnate, nu de către cel mai mai mare, dar de către un foarte puternic segment, care a fost numit Sectorul de dreapta. Ideologia lor e neonazistă, iar grupurile lor, care veneau în principal din părţile vestice ale Ucrainei, cu arme de foc, iar acum vedem problema, au dominat protestul. Şi o demonstraţie paşnică a devenit din ce în ce mai violentă.

Autorităţile au încercat la un anumit moment să ia anumite măsuri, nu au reuşit, iar conflictul a devenit un conflict cu lupte de stradă. Şi nu era aşa de uşor să-l opreşti. Când, pe 21 februarie, au venit trei miniştri de Externe, din Franţa, Germania şi Polonia, au luat liderii Opoziţiei şi autorităţile, au adus un acord, care spunea, mai mult sau mai puţin, opriţi protestele violente, retrageţi grupurile înarmate de ambele părţi, dezarmaţi grupurile înarmate ilegal, reformă constituţională, alegeri, alegeri prezidenţiale şi parlamentare şi aşa mai departe. Pentru a ajunge la o nouă înţelegere. La nu la mai mult de 12 ore după asta, forţele Opoziţiei, văzând că Guvernul şi-a retras forţele, au profitat de ocazie şi au luat puterea. Aceasta a fost o lovitură de stat militară, din punctul nostru de vedere. Fără discuţie. Iar grupul care a ajuns la putere nu are legitimitate.

Din punct de vedere ideologic, forţele Opoziţiei erau dominate de aşa zisul Sector de dreapta. Şi o parte a acestei ideologii era puternic anti-rusească. Nu mă refer la Rusia ca stat, ci ca limbă rusă, cultură rusă, civilizaţie rusă. Pentru Ucraina, asta nu e doar o mişcare defavorabilă, ci sinucigaşă. Acel moment, în care vesticii (n.r. protestatarii din Vestul Ucrainei) încercau să scoată componenta rusească din naţiunea ucraineană, i-a făcut pe oamenii din Crimeea să se revolte. Ei aveau Sovietul lor, care este Parlamentul lor ales, ei aveau autorităţile lor, iar populaţia a cerut să fie protejată de aceste elemente naziste. Au realizat că nu au viitor în această Ucraină, au vrut auto-protecţie şi au făcut în aşa fel încât să aibă această auto-protecţie.

„Nu suntem interesaţi să avem conflicte la graniţă. Este costisitor. Implică probleme diplomatice”

Ar putea scenariul Crimeea să se repete în regiuni în care trăiesc un număr mare de ruşi, precum estul Ucrainei sau Transnistria?

V-am spus viziunea noastră asupra scenariului. Adică vreţi să spuneţi: “Poate o populaţie din aceste teritorii, dumneavoastră le-aţi menţionat, nu eu, să se revolte împotriva autorităţilor centrale ale ţării?” Nu ştiu, nu depinde de noi. Depinde de politica autorităţilor. Dacă politica va fi îndreptată înspre discriminare, înspre suprimarea aspiraţiilor legitime de a-şi proteja limba, cultura şi aşa mai departe, nu ştiu care va fi situaţia. Dar Federaţia Rusă nu va stimula niciodată asemenea evenimente. Pentru că nu suntem interesaţi să avem conflicte la graniţă. Indiferent ce spun alţii, nu vrem asta. Este costisitor. Implică probleme diplomatice şi politice cu alte ţări. Vrem ca autorităţile acestor ţări, din Kiev şi Chişinău, să-şi asume responsabilitatea faţă de aceste populaţii. Şi să fie înţelepte. Pentru că a fi înţelept înseamnă a fi deschis şi a găsi o soluţie normală la problemele delicate ale relaţiilor interetnice. Sperăm că aceste autorităţi din Kiev şi Moldova nu vor repeta situaţia. Nu este a noastră. Credeţi-mă.

„Suntem îngrijoraţi de încercările de a crea o blocadă asupra Transnistriei”

Ar accepta Federaţia Rusă o cerere a Transnistriei de a se alătura Rusiei?

O să elaborez puţin întrebarea, dacă-mi permiteţi. Dacă autorităţile din Chişinău vor eşua, dacă nu vor fi în poziţia de a continua negocierile cu Transnistria, dacă va fi din nou un război între ei, în acest context, care va fi rolul Federaţiei Ruse? Sper că asta nu se va întâmpla.

Au existat mai multe runde de negocieri în ultimii 20 de ani. A existat un număr de acorduri care au fost rupte în anii 90. Au fost eşecuri care au adus situaţia la zero. Eram la Moscova, în 2007, când partenerii din Uniunea Europeană au cerut Moscovei, au cerut Rusiei, să convingă autorităţile transnistrene să reînceapă negocierile dintre Tiraspol şi Chişinău, pentru normalizarea relaţiilor.

Şi Rusia a fost aceea care a convins autorităţile din Tiraspol să reînceapă negocierile în formatul „5+2”. De ce este acest lucru uitat acum? Suntem interesaţi să continuăm aceste negocieri „5+2”, care se bazează pe înţelegerea faptului că, da, recunoaştem statutul Republicii Moldova, dar vrem să-l vedem ca pe un stat suveran, neutru, unitar. în care drepturile minorităţilor să fie recunoscute aşa cum se cuvine.

Apropo, suntem şi noi îngrijoraţi că, după evenimentele recente de la Kiev, sunt încercări de a bloca Transnistria, economic, din punct de vedere al migraţiei. Este contrar acordurilor la care am ajuns în ultimii 20 de ani.

„De ce credeţi că Rusia este interesată să plătească bani pentru a rezolva problema incompetenţei autorităţilor din alte ţări?”

Ce va face Rusia?

Discutăm cu toate părţile implicate şi trebuie să fi auzit că preşedintele a vorbit seara trecută cu cancelarul Germaniei despre această situaţie şi că ministrul de Externe a discutat cu secretarul de stat american, dl. Kerry. A discutat, de asemenea cu ministrul de Externe al Germaniei, dl. Steinmeier, cu ministrul de Externe al Franţei, dl. Fabius. Trebuie să construim. Altfel vom avea, din nou, o situaţie nu foarte bună. Nu suntem interesaţi într-o astfel de criză, de ce credeţi că Rusia e interesată să plătească bani aici şi acolo pentru a rezolva incompetenţa autorităţilor altor ţări?

În eventualitatea în care Transnistria cere Moscovei să se alăture Federaţiei Ruse, va fi o astfel de cerere acceptată?

Nu am primit o astfel de cerere.

Malginov: Preşedintele a decis: dacă asta e singura problemă cu Ucraina, oprim exerciţiile militare de la graniţă

Evoluţia evenimentelor din Ucraina a avut, de asemenea, o componentă militară. Zilele trecute erau 30.000 de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina. Preşedintele Putin a declarat: „evenimentele recente din Crimeea au fost un test serios. Au demonstrat atât capabilităţile complet noi ale forţelor noastre armate şi moralul ridicat al personalului”. Cât de departe este Rusia dispusă să meargă din punct de vedere militar?

În ultimii doi ani, Federaţia Rusă şi-a schimbat politica în ceea ce priveşte forţele armate. Din două în două luni, au loc exerciţii militare. Chiar în februarie, au mers în nordul îndepărtat şi au testat capacităţile pe timp de iarnă iarnă foarte grea. Au fost exerciţii în extrema estică a ţării. Au fost exerciţii în Caucazul de Nord, nu cu mult timp în urmă. Acum au fost făcute exerciţii în partea centrală. Desigur, fiecare vede ceva. Dar nu a fost nimic cladestin în această mică mişcare de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse. În ultima lună, 8 misiuni din ţările vestice, au cerut şi li s-a permis să facă inspecţii ale acelei regiuni în baza tratatului asupra armelor convenţionale. Opt. Printre ele, Estonia, Finlanda… Patru misiuni de supraveghere au avut loc, în baza tratatului internaţional Open Sky, una dintre ele desfăşurată de către Ucraina. Şi nu a fost nimic alarmant. S-a întâmplat în ultimele două luni. Sfârşitul lui februarie, începutul lui martie. Ce se întâmplă. Despre ce vorbim? Da, bine. Dacă aceasta este singura problemă cu Ucraina, preşedintele a luat o decizie. Vor opri exerciţiile militare.

Este foarte interesant să vorbesc cu dvs. Pentru că acest lucru arată care este puterea media în zilele noastre. Pentru că puneţi întrebări în baza informaţiilor pe care le-aţi auzit. Şi este puţin părtinitor.

„Datorită trupelor ruseşti şi ucrainene staţionate în Crimeea nu s-a vărsat niciun strop de sânge în timpul acestei situaţii dificile”

Această întrebare s-a bazat pe două perspective. Una, prezenţa trupelor la graniţă, care a fost un fapt real, pe care l-aţi confirmat şi despre care aţi spus că este un exerciţiu militar. A doua parte s-a bazat pe declaraţia lui Vladimir Putin, despre evenimentele recente din Crimeea, despre care Vladimir Putin a spus: au fost “un test serios care a demonstrat noile capabilităţi ale forţelor noastre armate…” Cum comentaţi?

Nu comentez spusele preşedintelui. Sunt membru al staffului lui şi pentru mine să comentez ce spune preşedintele este imposibil, din cauza rigorilor profesionale.

Nu a fost vorba despre o acţiune militară. Situaţia din timpul pregătirii referendumului şi, mai ales, după aceea, a fost tensionată în Crimeea. Şi ştiţi că în ultimele câteva sute de ani, Crimeea a fost peninsula unde e staţionată flota rusească. Şi am avut, potrivit acordurilor, aproximativ 20.000 sau poate puţin mai multe trupe acolo. Şi în timpul acestei situaţii, foarte violente, foarte vibrante, foarte delicate, trupele s-au comportat conform regulilor. Din fericire nu s-a vărsat niciun strop de sânge, în timpul acestei situaţii dificile, de restrişte, de război al nervilor. Dar datorită trupelor ruseşti staţionate în Crimeea şi, o să fiu deschis, şi datorită trupelor ucrainene, staţionate, de asemenea, în Crimeea, situaţia nu s-a soldat cu o confruntare militară. Şi acest lucru a fost subliniat.

De declaraţia dl. Putin.

Da, cred că da.

„Acordul de asociere a Moldovei la UE va avea consecinţe economice”

Care este poziţia Moscovei faţă de paşii făcuţi de Moldova spre integrarea europeană?

Am spus de multe ori că aceasta trebuie să fie în final decizia oamenilor şi a autorităţilor statului. Trebuie să fie o decizie deschisă. Oamenii trebuie să fie edificaţi asupra lucrurilor pe care vor să le decidă. Dacă hotărăsc să meargă şi să semneze un acord cu Uniunea Europeană, bine. Dar nu ştiu dacă oamenii înţeleg asta. Pentru că acest lucru nu este atât de simplu pe cât pare, dar depinde de ei să decidă. Să ne uităm la scenariul Ucraina. Ţineţi minte ce a zis Ianukovici, în noiembrie. Momentul nu este încă potrivit să semnez partea economică, dar sunt pregătit să semnez partea politică a acordului. Şi să discutăm puţin partea economică, pentru că este defavorabilă economiei ucrainene, mediului de afaceri ucrainean şi sferei sociale a Ucrainei. Care a fost răspunsul: “Nicio şansă! Totul sau nimic”. Ce au făcut acum? Au semnat partea politică a acordului şi discută încă partea economică. Acest lucru a fost propus cu patru luni în urmă de Ianukovici. Şi atunci, despre ce a fost vorba?

Dmitri Rogozin a dat un avertisment Moldovei, a făcut-o într-un fel foarte clar şi uşor de reţinut: “În drumul spre Europa, trenul Moldova îşi va pierde vagoanele în Transnistria”.

Şi asta e tot ce vă amintiţi. Autorităţile trebuie să poarte responsabilităţile pentru deciziile lor. Pentru că deciziile nu sunt uşoare. Au părţi pozitive şi negative, consecinţe economice dificile. Şi am explicat în urmă cu un an. Pentru că parteneriatul estic, o să fiu deschis, a fost conceput pentru a construi un zid economic între Federaţia Rusă şi statele din estul Europei membre ale programului de parteneriat estic. Acesta este defavorabil legăturilor economice dintre Federaţia Rusă şi ţările din parteneriatul estic. Va fi. Pentru că acordul care este propus şi care va fi semnat, iar mai apoi ratificat, înseamnă că vor fi consecinţe economice asupra acestor relaţii. Nu este niciun dubiu. După semnarea acordului, lucrurile nu vor mai putea merge ca până acum pentru că parteneriatul estic ar încălca anumite obligaţii în CSI şi în cadrul relaţiilor economice dintre Rusia şi statul respectiv. Anumite facilităţi care sunt acordate de Rusia nu vor mai fi acordate. Este normal.

La ce fel de facilităţi vă referiţi?

Regimul scutirilor de taxe şi duty free şi aşa mai departe. Pentru că lucrurile vor sta altfel. Bunurile europene care vor circula liber prin Moldova, prin Ucraina, nu vor fi exportate în Rusia fără taxe. Avem un regim de taxe vamale, avem un regim WTO. Deci vom avea un regim WTO cu Ucraina sau cu Moldova.

Nu sunt economist, dar după ce acordurile vor intra în vigoare, va exista o analiză profesionistă făcută de către specialişti, care vor spune, această obligaţie a unui anumit stat anulează această obligaţie din partea acestui stat, anulează această obligaţie din partea Federaţiei Ruse. Ei vor face această analiză, nu eu.

„Unii vorbesc de reconstruirea URSS pentru a-i speria pe oamenii care nu sunt de specialitate”

Va schimba aceasta preţul energiei, preţul gazului importat de Republica Moldova?

Este o chestiune foarte complicată. Să nu discutăm această chestiune de la nivelul unor persoane care nu înţeleg cu exactitate. Eu însumi nu am o înţelegere prea profundă asupra acestei probleme şi nu vorbesc despre chestiuni în care nu sunt profesionist. Spun că da, vor exista nişte consecinţe, clar. Dar dacă am avea şi am propus de multe ori acest lucru Uniunii Europene, să avem un acord. Pentru că pentru noi, parteneriatul estic, a fost, în 2007, când a fost inventat, ca un pas înspre construirea un spaţiu economic mai larg. Şi am propus acest lucru, în 2007, Uniunii Europene, iar propunerea noastră nu a fost acceptată. Aşa cum am spus, a fost construit pentru a creea un zid. Ceea ce este un fapt. Dacă acum va exista un interes din partea Uniunii Europene de a vedea… dacă acest lucru va fi formulat ok, poate îl vom putea discuta într-un fel mai deschis. Nu suntem în poziţia de a construi ceva separat. Unii vorbesc despre construirea URSS, acest lucru este pentru a-i speria pe oamenii care nu sunt de specialitate, care să spună, OK, Rusia construieşte URSS. Asta e tot. Fără să spună că în ultimele decenii am încercat să creăm o agendă incluzivă prin care să-i invităm pe participanţi să construiască un tip de relaţie pentru secolul 21. Iar propunerile, iniţiativele noastre nu au fost tocmai acceptate.

„Declaraţiile lui Traian Băsescu, o surpriză. Nu pot fi de acord cu ele”

Care este poziţia Moscovei faţă de declaraţiile recente ale preşedintelui Traian Băsescu? Traian Băsescu a spus, printre altele, „Cred că Vladimir Putin se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării” şi a avertizat Rusia „să nu facă niciun joc pe teritoriul Republicii Moldova”.

Pentru mine este dificil să comentez spusele preşedintelui rus şi, fiind un ambasador aici, în România, pentru mine nu este bine să comentez spusele preşedintelui România. Este un politician cu experienţă. Sper că spune ceva la care a reflectat. Nu ştiu când. A fost o surpriză pentru mine, pentru că citeşte gândurile altui preşedinte, eu nu am această calitate. Dar nu pot fi de acord cu el.

„Suntem gata să continuăm proiectele cu România”

Cum s-a schimbat relaţia cu România, după Crimeea?

Vorbind despre relaţiile bilaterale. Relaţiile bilaterale sunt o muncă de cooperare. În ultimii doi ani am încercat să schimbăm atmosfera din jurul relaţiilor noastre. Să vedem mai mult oportunităţile şi viitorul, decât lucrurile negative din trecut. Am atins câteva chestiuni punctuale, pornind de la acorduri în domeniul educaţiei sau în cel al centrelor culturale. Am început să discutăm proiecte economice mai active, evenimente culturale mai active. Şi avem mai multe idei, chiar şi idei care implică mai multe discuţii în domeniul securităţii. Nu anulăm nimic. Suntem gata să continuăm asta. Dacă există o dorinţă din partea autorităţilor române să continuăm, o putem face fără ezitări şi o vom face. Dar, după cum am indicat şi anterior, să construieşti ceva este dificil. Este o muncă dificilă să depăşeşti anumite stereotipuri. Să găseşti un numitor comun, astfel încât să mergem înainte, să punem chestiunile dificile puţin deoparte şi să revenim la ele mai târziu. Să ai o hartă a unui traseu şi să mergi pe acest drum nu este o misiune uşoară. Dar este foarte uşor să distrugi. Şi nu ai nevoie de un partener ca să distrugi. Poţi să o faci singur. Vorbesc din partea Federaţiei Ruse. Suntem gata să continuăm. Nu am anulat, nu am rupt niciun plan. Lucrăm asupra unor probleme şi sperăm ca partenerii noştri vor ajunge la concluzia să continuăm în acest fel.

sursa: gandul.info

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri