Mass-MediaÎn perioada 3 mai 2013 – 3 mai 2014, gradul de libertate a presei în Republica Moldova a rămas  aproximativ la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, potrivit clasamentelor internaţionale recunoscute. Această stagnare este determinată de păstrarea relativă a aceleiaşi situaţii în planul politicilor interne, dar şi al legislaţiei în domeniul mass-media.

Programul de activitate al Guvernului Leancă include aceleaşi obiective de guvernare ca ale guvernelor democratice anterioare: modernizarea activităţii Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”; asigurarea libertăţii presei, a pluralismului în mass-media şi crearea condiţiilor optime pentru activitatea instituţiilor de presă; stimularea investiţiilor în piaţa media autohtonă; garantarea accesului la informaţia de interes public. Totuşi, în ultimul an nu au fost întreprinse măsuri concrete în vederea materializării acestor obiective în practică. Din contra, au fost lansate iniţiative periculoase pentru dezvoltarea mass-mediei şi pentru libertatea de exprimare, cum ar fi intenţia de reincriminare a calomniei, intenţia de reglementare netransparentă a Internetului etc.

Condiţii de activitate. Situaţia mass-media în perioada 3 mai 2013-3 mai 2014 a fost afectată de cazurile frecvente de agresare verbală a jurnaliştilor de către politicieni. La fel, au fost înregistrate cazuri de ameninţare şi agresare fizică a jurnaliştilor de către persoane fizice şi îngrădirea accesului acestora la evenimente de interes public.

Pe parcursul ultimului an, au fost semnalate unele cazuri de limitare a accesului jurnaliştilor la evenimentele de interes public. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este limitarea accesului jurnaliştilor la lucrările plenului Parlamentului. Reprezentanţii mass-media sunt obligaţi să stea într-o sală separată în clădirea renovată a Parlamentului, fără a avea acces în sala de şedinţe, iar secvenţele video de la şedinţe sunt transmise pe câteva monitoare instalate în această sală. Astfel, cameramanii nu pot filma de sine stătător şedinţele plenare şi nici imagini pe holurile Parlamentului, şi nu au controlul asupra cadrelor/unghiurilor de filmare a imaginilor transmise pe monitoare. Aceste condiţii tehnice constituie un impediment în exercitarea activităţii jurnaliştilor.

Atât conducerea Parlamentului, cât şi liderii fracţiunilor majorităţii parlamentare au promis de mai multe ori că vor găsi soluţii pentru revenirea presei în sala de şedinţe, aceste promisiuni însă nu s-au materializat în acţiuni concrete.

La 18 iunie 2013, un grup de deputaţi a înregistrat un proiect de lege privind modificarea art. 25 din Legea cu privire la Guvern, prin care se intenţionează sistarea transmisiunilor în regim online a şedinţelor Guvernului. Proiectul în cauză a fost aprobat în prima lectură la 18 octombrie 2013. În opinia mai multor jurnalişti şi institutuţii de presă, sistarea transmisiunilor online va afecta transparenţa procesului decizional.

La începutul anului 2014, mai mulţi distribuitori de servicii au exclus din grilele de programe unele posturi de televiziune sau le-au transferat în alte pachete propuse consumatorilor. Televiziunile excluse din grile au reclamat încălcarea prevederilor contractelor bilaterale semnate cu distribuitorii de servicii, caracterul politic orchestrat al acestor decizii, concurenţa neloială şi limitarea libertăţii de exprimare pe piaţa audiovizualului. Ulterior, cu implicarea societăţii civile, deciziile în cauză au fost anulate. Această situaţie relevă o dată în plus carenţele din Codul Audiovizualului şi, în cazul în care acestea nu vor fi eliminate, există riscul că astfel de situaţii se vor repeta.

Cadrul legislativ. În perioada 3 mai 2013 – 3 mai 2014 nu au fost adoptate legi şi amendamente în măsură să elimine lacunele existente în legislaţie, în special, în ceea ce priveşte contracararea monopolizării mass-mediei şi a pieţei de publicitate; tranziţia la televiziunea digitală terestră; reflectarea campaniilor electorale. Au fost înregistrate mai multe iniţiative de modificare a Codului Audiovizualului, printre care şi proiectul ce prevede crearea unui mecanism eficient de aplicare a prevederilor legale ce ţin de transparenţa proprietăţii mass-media şi asigurarea accesului publicului la informaţia privind proprietarii instituţiilor de media. A fost înregistrată ca iniţiativă legislativă şi versiunea unui nou Cod al Audiovizualului, elaborat de societatea civilă şi expediat în Parlament încă în anul 2011. Ţinând cont de tergiversarea procesului de adoptare a acestor proiecte de lege, organizaţiile de media rămân sceptice vizavi de adoptarea acestor proiecte în actuala legislatură, dat fiind faptul că există o disproporţie între deschiderea declarativă a deputaţilor şi acţiunile concrete de adoptare a acestor proiecte.

Audiovizualul public. În perioada de referinţă au fost remarcate unele schimbări pozitive la IPNA Compania „Teleradio Moldova”, printre care optimizarea grilei de emisie şi a paginii web. În acelaşi timp, compania parcurge un proces confuz de reformă, reformele iniţiate încă în 2011 fiind în impas. Astfel, noul sistem de salarizare nu a fost implementat, iar digitalizarea constituie o prioritate deocamdată neacoperită financiar, în condiţiile în care trebuie dusă la bun sfârşit până în 2015. La sfârşitul anului 2013, Consiliul de Observatori al TRM a rămas fără şase membri, devenind astfel nefuncţional şi incapabil de a lua decizii. În decembrie, în urma unui concurs, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a selectat doisprezece candidaţi pe care i-a înaintat Parlamentului Republicii Moldova, însă noii membri ai Consiliului de Observatori nu au fost selectaţi nici până astăzi.

Concentrarea/monopolizarea mass-media. Republica Moldova nu dispune încă de un segment de media care să fie suficient de independente din punct de vedere politico-economic, astfel încât cetăţenii să beneficieze de o informare corectă, obiectivă, echilibrată şi echidistantă. Această situaţie se datorează faptului că un număr mare de instituţii media aparţin sau sunt controlate de politicieni, fără „protecţia” şi susţinerea financiară a cărora nu ar putea să reziste pe piaţa media. Informația despre proprietarii și proprietatea media nu poate fi accesată sau obținută. În consecință, jurnaliștii care doresc să reflecte subiecte ce țin de proprietatea media sunt nevoiți să se bazeze doar pe anumite presupuneri sau conexiuni între politica editorială.

Pe parcursul ultimului an, experţii în mass-media au cerut adoptarea unor măsuri legislative de limitare a concentrării media şi excluderea condiţiilor de concurenţă neloială, însă aceste solicitări nu au avut efect. Monopolizarea în continuare a presei, care răspunde intereselor economice şi politice ale patronilor, va duce la transformarea acesteia într-un instrument de şantaj politic şi economic în defavoarea informării corecte a cetăţenilor. În consecinţă, funcţia principală a mass-media, de „câine de pază”, de informare şi de critică a puterii şi a societăţii va fi denaturată.

Recomandări: 

Pentru asigurarea unei libertăţi reale a presei, în conformitate cu principiile unei societăţi deschise, democratice şi în corespundere cu normele internaţionale, autorităţile din Republica Moldova ar trebui:

  • să implementeze în practică, nu doar la nivel declarativ, obiectivele asumate în Programul de activitate al Guvernului;
  • să reacţioneze şi să pedepsească vinovaţii în cazurile de agresiune împotriva jurnaliştilor, de intimidare şi hărţuire a presei, de violare a dreptului la exprimare, de îngrădire a accesului la informaţia de interes public;
  • să perfecţioneze cadrul legal ce vizează mass-media, prin adoptarea unor legi noi sau amendarea legilor existente, care ar asigura un mediu propice de dezvoltare a mass-media independente şi pluraliste. Printre primii paşi întreprinşi în acest sens ar trebui să se numere:
    • abrogarea Legii Presei, urmând ca o parte din prevederile funcţionale, care nu sunt reglementate în cadrul altor acte legislative, să fie integrate în conţinutul altor acte legislative;
    • adoptarea în procedură de urgenţă a proiectului de lege pentru modificarea Codului Audiovizualului în vederea asigurării transparenţei proprietăţii mass-media, cu adoptarea ulterioară a proiectului noului Cod al Audiovizualului;
    • adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii achiziţiilor publice, astfel încât să instituie obligaţii de asigurare a transparenţei dosarelor de achiziţii publice din sectorul presei;
    • asigurarea transparenţei procesului de acordare sau retragere a frecvenţelor de emisie şi a procesului de stabilire a grilei obligatorii de programe retransmise prin reţelele de cablu, stabilind criterii şi condiţii clare de acces pentru toţi radiodifuzorii, cu oferirea priorităţii companiilor care produc programe autohtone.
  • să asigure definitivarea procesului de reorganizare a Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”;
  • să întreprindă măsuri în scopul prevenirii sau contracarării concentrării/monopolizării mass-media care ar pune în pericol pluralismul mijloacelor de comunicare în masă la nivel naţional, regional sau local;
  • să asigure depolitizarea definitivă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, urmând ca acestei instituţii să-i fie acordate suficiente împuterniciri pentru a-şi îndeplini misiunea;
  • să elaboreze şi să asigure realizarea unor programe şi politici naţionale de susţinere a dezvoltării presei independente şi a producţiei autohtone în limba română.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Centrul „Acces-info”
Comitetul pentru Libertatea Presei
Asociaţia Presei Electronice
Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova
Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi
Centrul de Investigaţii Jurnalistice

sursa: media-azi.md

(211 accesari)