Academia de Științe a Moldovei, o instituție în care democrația pare să se fi pierdut pe coridoare. Puțini sunt cei care îndrăznesc să povestească ce se întâmplă în interiorul AȘM și cine dictează regulile. Membrul corespondent al Academiei de Științe, Mariana Șlapac, a acceptat să ne spună mai multe.
La Academie au mai fost cazuri de plagiat.
Acum câțiva ani, academicianul Vasile Bahnaru, șeful Secției Umanistice, a fost acuzat de plagiat. Câțiva colegi de-ai săi, publiciști, au găsit câteva alineate preluate de la alt cercetător. Cel mai dur reacționase ex-președintele Academiei, Gheorghe Duca. Imediat se crease o comisie de expertizare, cea mai obiectivă fiind Elena Prust. Cazul a fost analizat și de Comisia de Etică. Deși este recunoscut un cercetător foarte bun, după acea situație, a pierdut o parte din autoritate, cu atât mai mult că membrii Academiei sunt foarte sensibili la asemenea fapte.
O situație similară în cazul lui Alexandru Burean, membru al Institutului de Sociologie și Drept. Dânsul participase la un concurs pentru a obține titlul de membru corespondent al Academiei. Preluase cuvânt cu cuvânt un compartiment de la un cercetător rus. Cu toate că la sfârșitul lucrării de concurs, Burean a indicat sursa, aspectul etic i-a jucat fiesta și n-a fost votat pentru a câștiga concursul respectiv.
Aspectul financiar mobilizează cercetătorii.
Membrul corespondent al Academiei de Științe, Mariana Șlapac, ne spune că în perioada guvernării comuniste, Academia primise mai mulți bani. Atunci tot mai mulți cercetători se mobilizase, se lucra mai intens, acum însă se face mai mult show. Au venit în Academie persoane care nu au reputație de oameni muncitori.
Sursa citată se arată deranjată că prin secții, cercetătorul de rând este neobservat, iar de asta se face vinovată conducerea Academiei. Dacă înainte erau bani pentru editarea monografiilor, deplasări, astăzi cele 10-30 de mii de lei trebuie să fie scoși din buzunarul propriu pentru tipar. Și la materialele din arhivă accesul este limitat.
M. Șlapac susține că Secția Umanistică este cea mai marginalizată. Nu se investește nimic în materiale, investiții, înregistrări audio și video. Aceasta a fost simțită în perioada când Gheorghe Duca ocupa fotoliul președintelui AȘM și se admitea atitudinea respectivă din cauza că fostul șef al Academiei vine din alt domeniu.
Academia, copilul ascultător al tuturor regimurilor politice.
La indicația ex-comunistului Victor Stepaniuc, se cerea comasarea Institutului de Istorie cu o subdiviziune de juriști de la alt institut. Se urmărea acest lucru pentru a elimina o parte din istorici, dar și din rândul juriștilor. Totodată, juriștii să preia controlul asupra istoricilor pentru a nu devia de la politica comuniștilor. Totuși, Mariana Șlapac spune că ultimii n-au fost influențați nicidecum, exprimându-și în continuare viziunea proprie.
Un mare scandal s-a produs în Academie atunci când instituția s-a obligat să expertizeze manualele de istorie. „Anume domnul Duca nu trebuia să accepte implicarea noastră în Comisia de expertizare a manualelor. Noi nu suntem elaboratori de manuale și experți direcți pentru a ne expune în cazul acelor manuale de istorie integrată”, consideră Mariana Șlapac. Cu excepția manualului pentru clasa a VI-a, restul erau pline de ură, insultătoare la nivelul minorităților naționale, se împotriveau românismului. Erau dezgustătoare.
După cinci ani, Gheorghe Duca se declară adept al promovării limbii române prin ideea instaurării unui monument al limbii, care a știut din start că va provoca conflict. Cei 21 de participanți la concursul proiectelor monumentului, ca rezultat, nu s-au ales nici măcar cu un certificat de participare din partea Academiei. Mariana Șlapac afirmă că artiștilor le-a fost exploatat sentimentul național, au făcut muncă de voluntariat, rămași dezamăgiți de atitudinea Academiei. De menționat că nu este hotărât dacă proiectul câștigător va fi realizat de sculptori și mai ales, acest monument are puține șanse la existență, întrucât Ministerul Culturii nu a dat un aviz pozitiv în acest sens. Cei din urmă susțin că amplasarea acestui monument în raza celui prezent, ambele fiind cu o încărcătură simbolistică diferită, categoric nu poate fi acceptată. În cele din urmă, Mariana Șlapac constată că propunerea de a instaura un monument dedicat limbii române nu este altceva decât un PR personal al lui Gheorghe Duca în prezenta campanie electorală și este strigător la cer faptul că ex-președintele AȘM își permite să se laude pe la mai multe televiziuni.
Coincidență revoltătoare în privința soției – academician, Maria Duca.
„Problema sensibilă este că doamna Duca a devenit academician și membru corespondent al Academiei în timpul mandatului de președinte al soțului său, Gheorghe Duca”, remarcă membrul corespondent, Mariana Șlapac. Toată munca dumneai pentru Academie constă în gestionarea Universității Academiei de Științe, deși în privința activității dumneaei sunt multe nemulțumiri. Mai multe voci spun că o groază de bani au fost investiți nu pentru știință, dar în construcție capitală, cu atât mai mult că e plină țara de instituții de învățământ. Pe lângă aceasta, mulți dintre savanți refuză să susțină cursuri la Universitate pe motiv că sunt puțini studenți, nu sunt atenți la ceea ce li se vorbește, iar profesorii nu sunt remunerați. Se face voluntariat. Această universitate are nevoie de mulți ani pentru a putea atrage studenți, deoarece azi, nu are tradiție, nu se bucură de autoritate. „Am fost rugată să țin câteva lecții la Universitatea Academiei. Erau vreo 20 de studenți, însă am semnat în 5 registre. Din câte îmi amintesc n-am fost remunerată”, povestește M. Șlapac.
În viziunea membrului corespondent al AȘM, Mariana Șlapac, faptul că Maria Duca conduce Universitatea subordonată Academiei este un moment delicat și consideră că era mai indicat dacă soția academicianului Duca își depunea candidatura la altă insituție de învățământ pentru a evita speculațiile. Din cauza acestui tandem, Maria Duca este criticată de mediul academic.
Cine este Gheorghe Duca?
„Este o persoană care intră foarte repede în contact, are calități de showman deosebite, dar și teatrale. Are și talentul de a-și lega foarte repede prietenii. Un președinte al Academiei trebuie să fie un bun lider, un coleg bun, savant excepțional, cu un moral impecabil”, spune M. Șlapac cu referire la academicianul Duca.
Totuși, dânsa menționează că pentru cei care îi susțin orice idee, care se uită direct în gura lui Gheorghe Duca, acesta este un coleg foarte bun. Șlapac se consideră membru al grupului de stânga, deoarece deseori îi respinge ideile.
Mai mult decât atât, scrisoarea expediată de academicianul Duca președintelui, care se împotrivea lui Valeriu Pasat a fost desecretizată odată cu venirea Alianței pentru Integrare Europeană la guvernare și tot corpul academic știa conținutul acesteia. „Nu înțeleg de ce i s-a reproșat academicianului Pasat că ar fi utilizat metode murdare pentru a-i deningra imaginea lui Duca? Câțiva ani în urmă, scrisoarea a fost publicată în „Moldavskie vedomosti”. Am fost șocată că în acea scrisoare figurează numele meu și al academicianului Roșca. Nu înțeleg pentru ce s-a făcut așa ceva. Valeriu Pasat era în afara țării, ne suna și ne ruga să facem lansarea cărții sale chiar și în absența dumnealui. La rândul nostru, îl rugam insistent pe domnul Duca să organizăm lansarea, dar se tot evita, inventa diferite motive pentru a amâna prezentarea cărții, după ce a fost lansată la Strasbourg. Era normal ca președintele Duca de atunci să fi ieșit cu o declarație oficială, asta după ce scrisoarea a apărut în presă”, a precizat Mariana Șlapac.
Concedieri suspicioase la Academia de Științe.
Potrivit Marianei Șlapac, este dubios faptul cum specialista Lilia Bujor și Mihai Simul s-au concediat, fără a se cunoaște un motiv serios. Se creează impresia că atmosfera insuportabilă i-a determinat să plece. Doi oameni foarte profesioniști, reprezentau cinstea Academiei și niciodată nu ar fi făcut escrocherii.
„Nu demult și eu am primit ordin la telefon de a elibera biroul. Culmea că anunțul l-am primit de la o colegă de la Secția Logistică, care nu are nicio legătură cu asta. Din spusele ei, am înțeles că ordinul vine din partea vicepreședintelui Vieru că în locul meu trebuia să vină unul dintre juriști, deoarece n-avea spațiu. Juriștii nu știau de acest ordin și nici nu necesitau spațiu. Bineînțeles că am refuzat să părăsesc cabinetul. Le-am zis că până nu văd scrisoarea cu ordinul de a elibera cabinetul, unde voi fi transferată după asta, cu tot cu ștampila și semnătura lui Duca, depusă în anticamera, nu plec nicăieri. Peste 45 de minute am afost invitată în biroul domnului Duca. M-a acuzat de trădare, asta după ce Secția Umanistică, de unde fac parte, l-a înaintat pe Valeriu Pasat la funcția de președinte. Și eu am abordat foarte sarcastic eliberarea cabinetului meu. Gheorghe Duca a reacționat destul de mirat și mi-a cerut să-i spun din partea cui a venit ordinul ca să-l concedieze. Normal că acea discuție de o oră a fost un fel de joc”, susține Mariana Șlapac.
Membrul corespondent al Academiei de Științe, Mariana Șlapac subliniază că mulți membri ai Academiei consideră ilegitimă candidatura lui Gheorghe Duca la cel de-al treilea mandat, însă din cauza fricii instaurate în instituție, acest lucru se discută doar în culise.
Câte ceva din averea președintelui AȘM Duca Gheorghe
Am avut multe de suferit din cauza academicianului Duca Gheorghe. Fiind conducătorul unei structuri al AȘM și cunoscând abilitățile mele profesionale președintele a profitat pe deplin. M-a călărit mulți ani. Am servit familia Duca și am administrat afacerile lui personale. În cele din urmă m-am săturat de toate favoritățile și onorurile acordate. 90% din toate deplasările mele peste hotarele țării erau legate de administrarea unor conturi bancare ale familiei Duca din Statele Unite, Rusia, Olanda, Marea Britanie și Cipru. Iar când am obosit și am anunțat că nu mai doresc să slujesc familiei acesteia și am decis să mă retrag din așa activitate rușinoasă, am fost amenințat că nu voi rămânea cu nimic. Însă pentru mine onoarea și obrazul curat contează mai mult ca toate beneficiile promise, iar problemele care au urmat după plecarea mea le las pe obrazul familiei Duca și a lui personal.
Spălările de bani din cadrul AȘM se făceau prin 4 firme de construcții și 2 firme de prestări servicii. Acestea la rândul lor aveau contracte de prestări servicii cu mai multe firme din Zone Offshore. Schemele erau puse la cale și realizate de Vitalie Boian, șeful direcției politici economice și finanțe a AȘM. În perioada anilor 2010-2012 Duca îmi aducea personal biletele la avion, geanta cu bani și documente de însoțire a banilor de la Banca socială, Fincombank, Banca de Economii și Moldindcombank, care îi duceam cu avionul în Cipru, Olanda și marea Britanie. Declarațiile erau semnate oficial de către bănci iar la vamă nu aveam nici odată probleme. Sume mai mici de 150 mii de euro nu am transportat nici o dată și le depuneam în conturi speciale fără nume în aceste bănci. Cardurile bancare și Codurile secrete de fiecare dată le înmânam personal domnului președinte al AȘM.
Eu sunt sigur că nu numai eu duceam bani peste hotarele țării pentru familia Duca.
Cu toată contabilitatea lui și a familiei Duca se ocupa atunci Vitalie Boian, șeful direcției politici economice și finanțe. Cred că și acum se ocupă tot el că nu are încotro. Din acest joc el poate ieși numai prin ușile de la pușcărie. Se lăuda cât de profesionist este el, despre zeci de milioane care sunt furate, iar reviziile nu găsesc nimic, deoarece le face foarte iscusit spălările de bani.
După cum am socotit, banii familiei Duca ar fi cam în jurul a 32 milioane euro, bani în bănci de peste hotare, fără avere și imobile care cresc în fiecare an. Numai eu am dus în conturile lor vre-o 17 milioane bani gheață. Alți bani au plecat în conturile lor prin alte persoane și prin zonele offshore.
În anul 2011 Duca ia dat bani unui secretar științific cu numele Ion Guceac pentru ca acesta să cumpere un apartament. Apartamentul lui Guceac a fost cumpărat pe numele unui văr de al lui Guceac.
Avere peste hotare.
1. În Italia la sud în regiunea Calabria are vilă de vară cu o suprafață de 380 metri, grădină și parc, la preț de 1,5 milioane euro. Două mașini de lux, ambele sunt exploatate de feciorul lui. Ține acolo 2 femei din Moldova și un grădinar din raionul Strășeni, care au grijă de gospodărie
2. În Spania are un apartament în or. Barselona chiar în zona rezidențială închisă cu 2 nivele cu o suprafață de 320 metri pătrați. Are acolo permanent o doctorandă și o femeie-bucătăreasă. Deține și o mașină Mercedes 500 din anul 2011. Apartamentul a fost cumpărat în iarna anului 2010 la prețl de 450 mii euro. La această tranzacție a participat Vitalie Boian șeful finanțelor familiei Duca și a AȘM.
3. Tot în Spania la nord-vest, la 4 Km de ocean, în orășelul Pedrafigueira are o vilă de lux cu o suprafață de 590 metri, cu lac cu pește și livadă cu diferiți pomi fructiferi tropici. A fost cumpărată în anul 2012 in luna martie la un preț de 2,1 mln euro. Are acolo trei sluji din România și un ucrainean de origine din orașul Rovno. Are un parc din 7 mașini vechi și o mașină de munte.
Iată câte ceva din averea familiei Duca în Moldova.
1. Pe adresa Valea Dicescu, 73 are casă cu trei nivele mai mare decât cea de pe
Valea Dicescu, 138. Separat are garaj, bucătărie de vară. Suprafaţa terenului
împreună cu casa are circa 600 m.p. Casa a fost construită în anii 2008-2010.
Preţul aproximativ – 300 000 dolari americani
2. Apartament Bănulescu – Bodoni, 11. Suprafaţa totală 179 m.p. Etaj întâi. 4 camere. Preţul aproximativ – 250 000 dolari americani. A intrat în posesia apartamentului în perioada1989-1990.
3. Pe adresa Bernardazzi, 73 are casă cu 2 nivele construcţia căreia s-a început
în primăvara anului 2010 şi acum se află în stadiu de finisare. Preţul
aproximativ – 500 000 dolari americani
4. Pe str. Armenească vis-s vis de restaurantul „El Paso” are o clădire mai mare ca suprafaţă decît casele de pe Valea Dicescu cu 2 nivele, pe care a dat-o în arendă unei firme farmaceutice. Preţul aproximativ – 700 000 dolari americani.
5. Lângă satul Truşeni are 4 terenuri a câte 6 ari. Pe unul din aceste terenuri a construit, la începutul anilor 1990, o vilă cu trei nivele. Preţul aproximativ a terenurilor şi vilei – 100 000 dolari americani.
6. Acum locuieşte într-o casă la sol cu 3 nivele. Adresa: Valea Dicescu, 138. Suprafaţa locativă aproximativă circa 150 m.p. Totală circa 250 m.p. Separat în curte are garaj cu suprafaţa de circa 30-35 m.p. Suprafaţa terenului adiacent împreună cu casa constituie circa 400 m.p. Casa a fost construită în anii 1992-1995. Preţul aproximativ – 300 000 dolari americani
7. Pe str. acad. Sergiu Rădăuţanu lângă casa ex-ministrului de interne Victor Catan, are un teren de pământ cu o suprafaţă de circa un hectar îngrădit cu un gard construit capital. Preţul aproximativ – 2 000 000 dolari americani.
8. În 2005 a cumpărat o casă cu trei apartamente pe adresa: str. Mateevici, 73, care este înregistrată în lista clădirilor fără drept de demolare, adică se află sub protecţia statului. În 2007 acad. Duca a vândut această clădire unui cetăţean italian. Preţul cu tot cu terenul adiacent – circa 1 000 000 dolari americani.
[…] Mariana ȘLAPAC: Mulți academicieni cred că Gheorghe Duca nu are dreptul să candideze, dar se tem… (http://glasul.md/mariana-slapac-multi-academicieni-cred-ca-gheorghe-duca-nu-are-dreptul-sa-candideze-dar-se-tem-sa-vorbeasca/) […]
Foarte intereasant se primeste.
Dna Slapac a fost vicepresedinta Academiei, responsabila de sectia umanistica si arta… avand oportunitatea directa de a schimba „situatia marginala” in care se afla sectia, se vede ca nu i-a reusit si a decis sa se „spele” cu dl. Duca.
Este incredibil! Dupa ce au fost depistate nereguli de milioane, bugetul ASM pentru 2014 s-a majorat cu 53 milioane???
In 2013 bugetul ASM -363 milioane.
Pentru 2014 bugetul ASM – 419 milioane!!!
?????De ce nu?! Se apropie si alte alegeri!
Vezi
http://sinergo.md/2014/4-asi-de-milioane/