14.8 C
Chișinău
duminică, septembrie 26, 2021

MAFIA de Vasile NĂSTASE și Ion GONȚA, 5 mai1989

Must read

Comentarii recente

vasile nastase

26 martie – Ziua alegerilor

1. ”CP” la Rădoaia

 „Du-te la tovarășul Jdanov. Du-te și cere-ți scuze. El e un om bun, te va ierta”.

„Du-te la tovarășul Jdanov. Du-te și cere-ți scuze. E un om bun, te va ierta”. „Du-te la tovarășul Jdanov…”

În 21 ianuarie curent, colectivul de pedagogi de la școala medie Rădoaia c-a întrunit într-o adunare de înaintare a candidaților în deputați ai poporului avem în față procesul – verbal, întocmit de președintele comitetului sindical al școlii, G.F. Moraru. Conform documentului în cauză, adunarea a început ireproșabil. Avem în vedere faptul că directorul școlii M. Druță a explicat asistenței în ce mod se organizează asemenea adunări, făcînd trimitere la articolele din Legea respectivă. Primii șase vorbitori au propus și susținut candidatura Leonidei Lari, originară din satul Bursuceni, același raion, cadidatură care, după cum s-au exprimat pedagogii, „va face cinste raionului nostru”.

În timpul acesta, ne povestește M. Druță, în sală a intrat G. Turtureanu, secretarul de partid al gospodăriei agricole „Bolșevicul”. Peste puțin timp după aceasta, la adunare au sosit Ion Jigău, șeful secției ideologie KR de partid, M. Doagă, șeful direcției raionale de învățămînt și Anatol Grăjdian, președintele comitetului executiv al Sovietului sătesc Rădoaia de deputați ai poporului. Șefii fiind informați prin telefon  de „impertinența” colectivului pedagogic de la Pădoaia de deputați ai poporului, s-au grăbit să părăsească întrunirea, la acre erau convocați într-un sat din apropiere, primind în prezidiu un bilețel cu următorul conținut: „CP la Rădoaia” și să participe și ei la alegeri într-un colectiv străin. „Oaspeții”, printr-o influență psihologică – eufemistic vorbind – au transformat adunarea într-o lecție de morală.

M. Doagă ne-a spus: „ Nu m-am așteptat ca în acest moment colectivul de muncă să procedeze în așa fel. Am lucrat cu A. G. Jdanov și toate obiectele 9 luați aminte- toate: N.A.) ce sunt contruite în sat, sunt construite cu ajutorul lui A. G.”.

L. Lari să fie înaintată de colectivul de muncă în care lucrează, ce știm noi despre ea? A. Jdanov se străduiește (? – N. A.) să fie (!? – N.A.) în orice colectiv, în orice sferă: (? – N. A) colhoz, școală medicină. Cînd am intrat în școală, am văzut, că pe coridoare, copiii stau fără supraveghere. Noi astăzi vorbim și citim mult, dar lucrul (? – N. A.) trebuie făcut. Candidatura pe care vreți s-o înaintați trebuia să fie înregistrată. (Aici tov. Doagă sa făcut a nu ști că există articolul 13 al Legii cu privire la alegeri). Susțin candidatura lui A. Jdanov. ( Acum tov. Doagă nu mai crede că și candidatura „primului” trebuie înregistrată N. A.)

I. Jigău a adus la cunoștința pedagogilor o informație fără preț: în ultimul timp, au apărut multe materiale despre limbă, semnate de A. G. Jdanov!

Iar secretarul de partid G. Turtureanu a exclamat nedumerit: „ Nu înțeleg ce demonstrație (? – N. A.) este acum, cînd înaintăm candidatura acestei poetese, (? – N.A)  las’să vină la sat, să trăiască măcar două săptămîni la sat, (? – N.A) să vadă cum se crește pîinea, cum se mulge laptele”.

A. Grăjdian n-a întîrziat nici el să se manifeste: „ Sunt indignat și-mi pare rău că direcția școlii n-a informat comitetul executiv despre această adunare”.

I. Jigău dezinformează , în continuare, asistența în privința procedurii de votare, astfel încît se ia hotărîrea să se aplice metoda votului deschis. Intimidați, nefiind în stare să-și învingă sentimentul de frică, pedagogii de la Rădoaia nu acordă nici unui pretendent majoritate de voturi.

În ziua următoare, directorul școlii este „ rugat” la telefon, de către secretarul al doilea al KR de partid (tot el e secretar al comisiei electorale a circumscripției național – teritoriale No. 274) să prezinte procesul verbal… M. Druță a refuzat, argumentînd aceasta prin faptul că e nevoie de a convoca o altă adunare pentru a pune la punct procedura de votare.

În 23 ianuarie la orele 18:30, colectivul pedagogic, fiind adunat din timp, urma să se decidă și să înainteze cea mai destoinică candidatură. Ajungem la școală în jurul orelor 18:00 și … dăm peste o altă puzderie de șefi. M. Druță ne informează, lapidar, că tot în acea zi în școală a fost procurorul raionului, G. Guțu, care l-a sfătuit să nu se joace cu focul. Dăm cu ochii de I. Golban, președintele gospodăriei, apoi și A. Grăjdian să-i dăm legitimația cu foaia de deplasare, să se ducă să le arate „știe el cui”. F. Chifeac, redactor-șef al ziarului raional „ Calea leninistă” și membru al biroului comitetului raional de partid, ne spune că nu va fi nici o adunare de înaintare a candidaților. Mihail Doagă ne privește cu ochi de sticlă, de parcă ar fi văzut în fața-i cel puțin niște dușmani ai poporului. Obținem permisiunea directorului de a asista la adunare, includem magnetofonul și așteptăm.

M. Doagă  este profund emoționat. Dumnealui anunță asistența că „n-ați venit aici să votați, dar să discutați purtarea directorului școlii”. Iată, deci, cum a fost întors proțapul istoriei.

Mihail Doagă le spunea celor prezenți: „ Iar acum, tovarăși, să votăm dacă tovarășul Druță are să rămînă sau nu directorul vostru”.

… M. Druță e calm și sincer. Postește colegilor săi de unde vine acest spectacol și le propune următorul lucru: „ Am pregătit buletinele pentru vot secret. Pe ele sunt înscrise două nume de familie. Lari și Jdanov. Dacă tăiați numele Lari, înseamnă că nu doriți să mai fiu în funcția de director. Dacă procedați invers, adică subliniați celălalt nume, asta înseamnă că mă susțineți”. I. Golban s-a îngălbenit cu tot cu cojoc. În fine, marea majoritate a colectivului a acordat votul de încredere a lui M. Druță.

La 24 ianuarie comandăm interurbanei o convorbire telefonică cu directorul școlii din Rădoaia. Rămînem înmărmuriți, cînd aflăm că în școală se află o altă duzină de supravghetori, de fapt, în aceeași componență, plus un instructor de la KR de partid. Formăm numărul de telefon al Comisiei electorale centrale – 2926295 – și vocea amabilă de la Moscova ne roagă să formăm  încă un număr – 2927418, unde-l găsim pe tovarășul care patronează Moldova. Oleg Mihailovici Solomonidin  ne dă cele mai mari asigurări că va lua măsuri în cel mai scurt timp, sfătuindu-ne însă, să-i telefonăm și lui Vasile Buzdugan, șef de secție al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, lucru pe care-l facem imediat. „ Vasile Constantinovici astăzi e ultima zi, cînd mai pot fi înaintați cadidații în deputați. Vă rugăm, ajutați-le pedagogilor să ducă la bun sfîrșit adunarea. Acum în școală se află iarși reprezentanți ai conducerii raionului…”. „ Am să telefonez imediat la comitetul raional de partid, la comisia electorală de circumscripție. Telefonați-mi după orele 14:00”. Executăm. „ Vedeți mi s-a spus că cea de-a doua adunare a fost convocată nu de direcția școlii, ci de șeful direcției raionale de învățămînt…”. „ E o dezinformare, Vasile Constantinovici, și-apoi credem că nu e cazul să întrebați pe cei implicați în eveniment. Insistăm și vp rugăm, dacă e posibil, să ne deplasăm la fața locului pentru a controla faptele”. ” Nu, nu vă pot ajuta cu nimic. Noi nu ne amestecăm”.

În noaptea de la 26 spre 27 ianuarie am fost informați că a doua zi, vineri, la orele 14, va avea loc consiliul direcției raionale de învățămînt, care va decide ca directorul școlii să fie concediat în urma rezultaelor unui control frontal- fulger. La orele 14 exact, eram prezenți la școala medie Rădoaia. Aflăm că și informația cu privire la convocarea consiliului direcției raionale de învățămînt e justă, dar că această ședință va avea loc la orele 17:00, după care la 18 și 30 va avea loc ședința consiliului pedagogic al școlii. În jur de ora 17, în cabinetul directorului intră președintele – adjunct al comitetului executiv al Sovietului raional Lazo de deputați ai poporului, care n-a binevoit să se prezinte, M. Doagă funcția căruia o cunoaștem deja, air un pic mai tîrziu – o femeie de la direcția raională de învățămînt, care de asemenea n-a dorit să se prezinte, și anatol Grăjdian. Aici trebuie să spunem că, intrînd în cabinet, unul dintre noi avea în buzunarul scurtei un foarte mic dictafon societic, pornind fără scrupule pe canalul „înregistrare”.

Cor: – Spuneți-ne,  vă rog, ce chestiune aveți pe ordinea de zi a consiliului direcției raionale de învățămînt?

M. Doagă: – Rezultatele controlului frontal.

Cor: – Am vrea să asistăm și noi la ședință

M. Doagă: – Trebuia să telefonați, să ne spuneți că veniți.

Cor: – Poate e o greșeală a noastră că n-am procedat așa, dar credem că aceasta nu-i un motiv serios de a nu ne permite  să asităm și, probabil, nici nu aveți dreptul să procedați astfel.

M. Doagă: – Eu nu că avem dreptul, că nu avem dreptul. Dacă nu – înseamnă că nu convocăm nici noi consiliul.

Cor: – S-a întîmplat să asistăm la multe ședințe al birourilor comitetelor raionale de partid, la unele adunări cu participarea A. A Mocanu, V.K, Pșenicinikov. Dar n-am fost dați afară.

M. Doagă: – Noi avem întrebările noastre…

Cor: – Bine, dar acestea sunt întrebări comune!.

P-a: Pe dumneavoastră nu v-a invitat nimeni.

M. Doagă: Noi vrem să fie liniștit.

P-a: – Să facem singuri, în liniște, fără presă, fără nimeni.

Cor: – Am înțeles că, dacă nu asistăm la ședință, o veți convoca, totuși. ne veți da, cel puțin, copia hotărîrii?

M. Doagă: – Da, da, poftim!

P-a: – Nu vrea nimeni să-l bată, să-i dee în cap ori să-l pună la pușcărie. Dacă va fi eliberat o să aflață de la Mihail Vasilevici.

M. Doagă: – Nu e vorba de eliberare…

După această discuție, am fost invitați ( noi, ziariștii – N. A) într-o sală de clasă, în care se aflau în jur de 70-80 de elevi. Vroiau să ne comunice niște lucruri, să ne pună un șir de întrebări. Am acceptat cu plăcere.

Iarăși neinvitați, președintele Sovietului sătesc, șeful direcției de învățămînt nu s-au putut reține să nu intre în sala de clasă, unde se înfiripa o discuție sinceră și pentru noi, dezinteresată.

Îl întreb pe tovarășul Grăjdian dacă vine des la întîlniri cu elevii. „ Da, da, la 1 septembrie, e o tradiție…”.

Cor: –  Cu dreptul nostru de reporteri, ținem să Vă punem o întrebare. Faptul că în țară s-au produs schimbări în privința modului de desfășurare a alegerilor e o consecință directă a democratizării societății noastre. Spuneți-ne, deci, este normal și democratic, oare, că în circumscripția No 274, din care face parte raionul Lazo, au fost înaintate doar doar două candidaturi – cea a tovarășului Hdanov, și una propusă de un singur colectiv, a unui brigadier – în timp ce în alte circumscripții au fost înregistrate cîte 16-17 candidaturi?!

Doagă: – Poate că nu e democratic, dar noi așa am înaintat, cum am socotit de cuviință.

 „ În ziua de 24 ianuarie, milițienii au patrulat pe drumul ce duce spre Lazo,  – ne mărturisește M. Druță. – Cîțiva supraveghetori se aflau și la școală. Împreună cu un grup de tovarăși am fost pe la pedagoci pe acasă, pentru a duce la bun sfîrșit procedura de votare. În marea lor majoritate, învățătorii au votat pentru Leonida Lari. Săream peste garduri, mergeam prin rîpe, dar n-am reușit pînă la orele 24:00. La orele 23 și 45 de minute am intrat la sediul conducerii gospodăriei. Aici se afla secretarul de partid, președintele comitetului executiv, milițianul de sector. Mi-am cerut voie să telefonez. „ Unde?” – au întrebat ei. Zic la comisia electorală, să văd dacă au ajuns băieții cu procesul – verbal. „ care proces – verbal?” „ Al adunării”. Am făcut o adunare clandestină, iată buletinele de vot. Vedeți, Jdanov a fost „ tăiat” din ele. Ați crezut c-ați cîștigat partida? Am venit la această oră să vă anunț că dreptatea a triumfat. Să fi văzut ce panică făceau ei, cîtă spaimă, cîtă frică emanau privirile lor!”.

Soția directorului ne spunea că îl va însoți peste tot. „ Aceștia sunt capabili de orice”.

Un binevoitor îi zicea lui Mihai Druță: „ Du-te la tovarășul Jdanov. Du-te și cereți scuze. El e un om bun, te va ierta”.

… Elevii ne transmit un maldăr de scrisori. Pînă la Chișinău, însă, n-aveam de unde să știm că 320 de băieți și fete își susțin temerari directorul…

P.S. A doua zi, sîmbătă, 28 ianuarie, la redacție ne-a telefonat M. Druță, informîndu-ne că la ședința raională de învățămînt (!), desfășurată în miezul zilei, el a fost concediat printr-un ordin semnat de M. Doagă.

 Elevii pichetează școala. În noaptea spre duminică ei au bătut cuie în ușa directorului, pentru ca acesta să nu-și poată lua lucrurile din cabinet. Miliția, conducerea satului, încearcă zadarnic să-i împrăștie pe adolescenți. luni, o parte din elevi au hotărît să boicoteze lecțiile.

Demonstrația

 … într-adevăr, luni, la 6:30 dimineața, sute de elevi ai școlii medii din Rădoaia au început pichetarea lăcașului lor de învățămînt, lăsîndu-și manualele pe pervazurile galeriei. Apropo, pentru a-i intimida, unii învățători declarau că, chipurile, școlarii și-au fi aruncat manualele, izbind în ele cu cizmele, lucru neconfirmat de nimeni nici pînă astăzi. Așadar, subliniem încă o dată că evenimentul a fost o consecință a destituirii clandestine a directorului, procedeu aplicat la semnul unei baghete magice și invizibile. Vorbim aici de această baghetă magică pentru că vineri, șeful direcției raionale de învățămînt, M. Doagă, fiind înconjurat de un batalion de subalterni, era deja pregătit de a se răfui cu M. Druță, dar n-a făcut acest lucru – așa crede marea majoritate a locuitorilor satului – fugind de publicitate, abandonînd în grabă sala de clasă cu aspect de tribunat, unde trebuia să aibă loc „procesul”.

… apelul telefonic de la Rădoaia ne-a pus în gardă. Era pentru prima dată, cînd asemenea lucruri se întîmplau într-o școală din republică, și iată-ne sosiți la fața locului, împreună cu un grup de creație de la studioul „Moldova – film”. Primul om care a vorbit în fața camerei de luat vederi a fost G. Patrașcu, noul director al școlii, fost secretar de partid al unității agricole Drăgănești, fapt confirmat și de automobilul „ UAZ – 469” care, „ rătăcindu-și” satul, îl aștepta cuminte la poarta școlii. De fapt, despre noua Dumisale funcție știam de trei zile, avînd imprimată pe banda de magnetofon afirmația lui M. Druță: „ Într-o convirbire telefonică A. Jdanov a întrebat cu nerăbdare: „Что, товарищ Петрашку еще не  утвержден директором в Радои?”. Aducîndu-i la cunoștință acest detaliu, îl mai întrebăm pe Gheorghe Mihailovici ce crede despre faptul că la adunarea generală a colectivului pedagogic din 23 ianuarie, unde, în loc să fie dusă la bun sfîrșit procedura de înaintare a candidaților la deputați, la comanda lui M. Doagă, s-a trecut la discutarea chestiunii cu privire la oportunitatea aflării în post de director  a lui M. Druță, că la această adunare marea majoritate a colectivului c-a pronunțat pentru M. Druță; că aproape o mie de elevi pichetează școala, cerînd restabilirea fostului director? „ Nu vă pot răspunde la această întrebare”. După aceasta tovarășul Patrașcu s-a urcat în automobilul  care-l slujise la Drăgănești, promițîndu-ne să revină după prînz. Camera de luat vederi și acele cîteva sute de elevi, care l-au petrecut n-au mai avut posibilitate să-l întîmpine în acea zi… Noi, însă, am avut mare nevoie de Dumnealui pentru a concretiza ce anume s-a discutat acum două zile, în cabinetul tovarășului Jdanov, unde după cum ne-a mărturisit-o chiar Dumnealui pentru a concretiza ce anume s-a discutat acum două zile, în cabinetul tovarășului Jdanov, unde, după cum ne-a mărturisit-o chiar Dumnealui, Gheorghe Mihailovici, a fost invitat de urgență…

În jurul nostru continuau să se adune tot mai mulțo elevi, întrebîndu-ne cu regret ce n-am venit mai dimineață, cînd evenimentele erau în plină desfășurare, să vedem cum erau înbrînciți copiii de către milițieni, de către conducătorii satului, să auzim înjuriile și grosolăniile etajate de cei maturi. Elevii regretau că n-am venit măcar duminică, să trecem pe la comitetul executiv al Sovietului sătesc pentru a vedea cum erau amenințați și intimidați părinții lor. Nicolae Harbuz, secretarul organizației comsomoliste a elevilor, ne spuse că , pentru a nu se afla în mijlocul colegilor săi, el a fost chemat de oficialitățile satului la un „interogatoriu”. Discuția noastră cu elevii era recepționată de A. Grăjdian, aflat un pic mai într-o parte la insistența adolescenților, Dumnealui s-a dat mai aproape  de camera de lua vederi.

Cor:  – Ce măsuri, după părerea Dumneavoastră, trebuie luate de urgență pentru a normaliza starea de lucruri?

A. Grăjdian: – „ Eu cred că, în primul rînd, trebuie să continuie procesul de instruire și educație, că elevii sunt obligați să învețe”.

Cor: – „ Just, dar cum aveți de gînd să-i convingeți să între la lecții, prin ce metode?”

A.Grăjdian: „Eu cred că, în primul rînd, dacă n-ar veni jurnaliștii, noi am face ordine mai repede. Și nu trebuia să vă întîlniți cu elevii din clasele superioare”. Zeci de voci protestează: „ Noi am dorit să ne întîlnim cu ei, noi i-am invitat. Pe Dumneavoastră, însă și pe Doagă, nu v-au chemat nimeni. Să știți că pînă la năvălirea Dumneavoastră discuția noastră a fost foarte sinceră”. N-am putut să nu ținem cont de doleanța președintelui și hotărîsem atunci să încercăm dacă în zilele următoare lipsa noastră va contribui la stabilizarea situației  din școală. După ce mai stăm de vorbă cu echipa de constructori, aflați la lucru în apropiere nemijlocită de școală, cu un grup de pomicultori întorși recent de la livadă, cu cîțiva tineri rădoieni, veniți și ei să se angajeze în dialog cu președintele, să afle ce s-a întîmplat la școală, de ce a fost concediat directorul, de ce nu se fac lecții, de ce elevii nu pleacă la casele lor, ne luăm rămas bun și plecăm la Chișinău cu speranța că lucrurile se vor limpezi…

A doua zi, însă, pe la orele unsprezece, ni se telefonează din nou și suntem anunțați că la Rădoaia din nou, sute de demonstranți, purtînd lozincile „ Jos birocrația”; „Trăiască democrația” și scandînd „ Jos Doagă”, „Trăiască Druță!”, trec pe strada centrală a satuluiîndreptîndu-se spre sediul de conducere a gospodăriei. În rîndurile manifestanților se află și cîteva sute de elevi. Ne-am convins că ni s-a spus adevăr curat, pentru că, sosind peste patru ore la fața locului, am găsit curtea școlii plină de lume, iar la poartă observăm milițieni și limuzine ale unor șefi sosiți aici întronarea ordinii. Strecurîndu-se cu greu prin mulțime, ajungem în sfîrșit, în cabinetul directorului, ude un grup de șefi de talie republicană, raională și locală, dezghiocau în grabă miezul problemei. Afară lumea fierbea, bagheta magică era aici neputincioasă. Se auzeau chiar din cabinetul noului director, rugămințile strigate ale oamenilor: „ Ieșiți și vorbiți cu poporul”, „ Să rămînă Druță director, că e om bun”, „ Vrem un deputat care să țină la satul nostru”, „ Nu vă bateți joc de copiii noștri”. Peste puțină vreme își făcură apariția și șefii. țășnind iute în automobile, ei au părăsit în mare grabă Rădoaia. Față în față cu oamenii rămase doar M. A. Druță, care le explică la ce poate duce situația creată și îi rugă pe toți să încheie demonstrația, plecînd pe la locurile lor de muncă, întrucît cel întîmplate la Rădoaia urmează să fie rezolvate de instanțele superioare ale raionului și republicii. Lumea îi dădu ascultare. Cei maturi plecaseră spre sediul conducerii gospodăriei agricole, elevii din clasele superioare plecaseră pe la casele lor, iar cei mai mici intrară în clase.

Trăitorii de aici vorbesc despre faptul că nu li se permite convocarea adunărilor pe baze democratice, astfel călcîndu-se drepturile constituționale, că sunt tratați neomenește. Părerea noastră e că pentru a rezolva problemele satului, inclusiv cele ce țin de aspectul economic, ale școlii, e strigentă nevoie de formarea unei comisiirepublicane interdepartamentale, alcătuită din reprezentanți ai controlului popular, secției de luptă împotriva delapidatorilor proprietății socialiste a MAI al RSSM, Comitetului de stat pentru planificare, Ministerului învățămîntului public și, bineînțeles, ai Procuraturii republicii.

… Era timpul să plecăm. În fața sediului conducerii gospodăriei se mai aflau peste o sută de țărani, care doreau să se întîlnească cu cineva dintre conducători. Președintele colhozului era acasă. Secretarul de partid a fost mai indulgent și a acceptat, la telefon, să vină la serviciu. Aflînd că trebuie să stea de vorbă cu consătenii, Dumnealui le-a întors spatele și a plecat.

În drum spre Chișinău studiem documentele de care dispunem, inclusiv misteriosul ordin de concediere a lui M. A. Druță și ne gîndim că cei 1200 de kilometri parcurși de noi în timpul deplasărilor la Rădoaia nu sunt nici pe departe ultimii…

I. GONȚA

V.NĂSTASE

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri