9.5 C
Chișinău
sâmbătă, septembrie 25, 2021

Macovei: „E foarte important omul, un sistem nu se reformează deodată”

Must read

Comentarii recente

M. MacoveiInterviu Jurnal TV cu europarlamentarul Monica Macovei 

Reporter: Autoritățile de la Chișinău au stabilit prioritățile pentru sesiunea de primăvară a legislativului, aici regăsim și 19 proiecte legislative care figurează pe agenda aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cele mai multe dintre ele sunt niște restanțe ale Guvernării și niște prerogative care și le-a asumat de la începutul mandatului, aici amintim și despre reforma în justiție și combaterea corupției. Adoptarea în regim de urgență a acestor acte legislative, în opinia d-stră, va asigura o calitate a reformelor și care a fost experiența României în acest sens?

Monica Macovei: Urgența se explică prin faptul că urmează ca Republica Moldova să semneze tratatul de asociere, prin faptul că vrea să meargă cu pași repezi, și pe bună dreptate încurajez să meargă cu pași repezi, și o ajut pe calea europeană să parcurgă toate etapele. Sigur că urgența nu înseamnă că nu trebuie să ai discuții publice pe aceste proiecte legislative atât cu corpul magistraților, de pildă, cât și cu ONG-urile. Nu cred că se vor adopta aceste proiecte legislative peste noapte, pentru că despre aceste legi ale justiției am discutat când am fost la Chișinău și acum circa o lună de zile.

R: Care a fost experiența României în acest sens. Au fost adoptate aceste legi peste noapte?

MM: Legile justiției le-am adoptat în 2005, adică modificările majore la aceste legi. Le-am adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, dar după o perioadă de dezbateri publice, de dezbateri cu magistrații. Eu am mers prin țară, am discutat cu ei. Sigur, unele propuneri le preiei, altele nu. Trebuie să existe astfel de dezbateri, au fost afișate pe site, ONG-urile și-au spus părerea. Și le-am discutat și cu Comisia Europeană, și până nu mi-au zis ei „Da” nu am mers mai departe.

R: Conceptul de reformare a Procuraturii…

MM: E cea mai grea reformă, reforma justiției, și cu o independență totală, eficiență, profesionalism, este cea mai grea. După cum vedeți, și în România, asta e lupta în continuare. Ați văzut „marțea neagră”, cum a schimbat codul penal și codul de procedură penală. Parlamentarii USL au votat să nu li se mai aplice pedepsele dintr-un sfert de codul penal, ceea ce presupune infracțiunea de serviciu, fals, trafic de influență etc. Sunt politicieni în toate statele care nu vor să existe o justiție independentă. E o reformă care va dura, nu se poate face repede. La noi încă continuă și există un grup de judecători profesioniști, total independenți, care vor schimba, dar nu putem spune acest lucru despre tot corpul magistraților asta. E o reformă care ia timp.

R: Conceptul de reformare a Procuraturii, criticat vehement de societatea civilă și mass-media, a ajuns pe masa deputaților moldoveni și va fi examinat în plen până la sfârșitul lunii februarie. Prin reformarea Procuraturii se propune, în linii mari, sporirea împuternicirilor procurorului general, care va avea competențe de aprobare în mod unilateral a organigramei instituției. Mai mult, Mircea Roșioru, ales recent în funcția de președinte al CSP este legat de un dosar la CEDO, în care statul a pierdut 2,5 milioane de euro. Iar Viorel Morari, recent ales președinte al Colegiului de calificare a procurorilor a fost implicat în atacurile raider asupra instituțiilor financiare din Republica Moldova. E posibilă în asemenea condiții reformarea reală a unei instituții fundamentale a statului în condițiile în care marea majoritate a procurorilor avansați de actuala guvernare au fost torționarii vechiului regim?

MM: Eu nu îi cunosc pe acești domni și mi-e greu să mă pronunț cu privire la capacitatea lor de a reforma sistemul. Sigur că trebuie să fie oameni integri în care să existe încredere, în principal din partea opiniei publice. Să nu ne imaginăm că tot corpul profesional, fie că e sănătate fie că e justiție sau oricare altul, vrea să fie reformat. Totdeauna sunt câțiva, e un grup, trebuie să crească, fiindcă e natura umană, pentru că prin schimbare li se schimbă și modul de viață și rețeaua de prieteni, sau de altfel de afaceri. E natură umană să vrem să facem lucrurile în fiecare zi la fel cum le-am făcut până acum. O lege nouă mă obligă să o citesc și să schimb modul în care lucrez și nu toată lumea vrea asta. Trebuie niște oameni integri în care să fie încredere, repet, în primul rând din partea opiniei publice.

Când am propus numirea Procurorului Șef al Direcției Naționale Anticorupție, în 2005, am transmis public cerințele pentru acest post, și am solicitat procurorilor care cred că îndeplinesc aceste cerințe, inclusiv să fi făcut dosare de corupție mai complexe, să aplice. Și am avut interviuri la care am invitat și un psiholog, care a fost foarte util, care a citit limbajul interior al persoanei, atunci când răspunzi la întrebări, și îți măsoară – integritatea, dacă spune sau nu adevărul, dacă ezită, dacă e puternic, dacă e sincer, dacă te înroșești la față când nu îți convine o întrebare, transpiri etc.

E foarte important omul, un sistem nu se reformează deodată.

R: Ce calități trebuie să aibă procurorii pentru a avea o reformă viabilă în acest domeniu?

MM: În primul rând trebuie să fie garanțiile prin lege – să nu poată fi dați afară pentru că unui politician nu îi convine. De altă parte garanțiile astea sunt demult în lege, dar în practică garanțiile astea nu sunt totale. Trebuie să fie un om puternic, să nu îi pese de telefoane. Nu trebuie să socializeze cu politicienii, de exemplu.

Apropo de magistrații care au participat la acea vânătoare, am declarat de câteva ori. Toți cei care au fost la acea vânătoare, și încă împreună cu politicieni – trebuie sancționați, după părerea mea – trebuie dați afară din sistem. Trebuie să fie ca un înger, trebuie găsiți, nu îmi imaginez că în RM nu există așa ceva. Trebuie să fie un om care să prindă curajul, totodată e adevărat că trebuie să existe un mediu politic care să te lase, mediu politic care a existat în România în 2005-2006.

R: Cum calificaţi mersul reformării justiţiei în condiţiile în care până astăzi doar 12 la sută din dosare sunt distribuite magistraţilor prin intermediul sistemului electronic de repartizare aleatorie, iar dosarele de rezonanţă gen Pădurea Domnească, atacurile raider și condamnările la comandă a victimelor acestora, oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa, sunt tergiversate, ori date uitării, niciun judecător sau procuror controversat nu a fost judecat, ci, dimpotrivă, au fost promovați în înalte funcții în sistemul judecătoresc?

MM: Asta nu e ok. Trebuie presiune publică pe CSM.

R: De mai bine de patru ani, pe de o parte partenerii Republicii Moldova – UE, SUA, dar și societatea civilă, insistă pe reforma justiției și a procuraturii. Este arhicunoscut faptul că orice reformă se începe cu demisia capilor instituțiilor, care necesită reforme fundamentale. În Moldova situația e inversă: reformarea instituțiilor e pusă în sarcina conducătorilor controversaţi ai acestor instituții. Credeți că putem ieși din acest cerc vicios, așteptând ca cele mai problematice instituții ale statului să se auto-reformeze?

MM: Perfecțiunea nu poate fi atinsă atât de repede. Ce vreau să spun foarte clar, și ceea ce am făcut în 2005, este că instituțiile judiciare nu trebuie să intre la împărțire politică. Asta am făcut în 2005, dar am făcut-o pentru că am vrut, deci trebuie să existe voință politică, și președintele Băsescu a vrut, și eu am vrut. Trebuie să vrei și să găsești acești oameni, poți să vrei, dar să nu găsești acești oameni foarte curajoși. Și la noi, ați văzut, aceste lucruri se petrec în timp, la noi, la început, judecătorii nu condamnau politicieni. După aia au început să îi condamne cu suspendare. Acum, vedeți cum curg deciziile de condamnare cu închisoare? A durat niște ani până când am ajuns la aceste soluții.

R: Credeți că e posibil ca aceste lucruri să se întâmple și în Republica Moldova?

MM: Sigur că da, dacă nu crezi și nu faci nimic, n-ai nicio șansă. Trebuie să înțelegi că e un drum lung, să îți faci un plan pas cu pas.

R: Consiliul Superior al Magistraturii nu funcționează în componență deplină. Magistrații au reușit să identifice 4 din 6 membri în CSM după organizarea a trei Adunări Generale a Judecătorilor. Unii magistrați susțin că mulți dintre colegii lor și-au pierdut credibilitatea, după ce presa a dezvăluit averile pe care le dețin. Totodată noii membri în CSM, aleși de Parlament sunt rude cu politicienii aflați la guvernare, unul dintre ei are dosar penal și a fost demascat de presă că a mințit cînd a afirmat că nu deține proprietăți și afaceri în România! Ce mecanisme ar trebui să existe pentru curățarea sistemului judecătoresc de persoanele compromise?

MM: D-stră vă referiți la cazuri concrete pe care eu nu le cunosc și nu vreau să le comentez. Mecanismul e cel prevăzut de lege pentru curățarea sistemului, curățare ce înseamnă? Înseamnă sancționare disciplinare care merge până la dat afară din sistem. Mecanismul este în acest moment la Consiliul Superior al Magistraturii, de asta, repet, trebuie pusă presiune pe ei. Nici la noi, ani de zile, CSM, vorbesc despre anii 2005 încoace, nu a sancționat magistrați – și eu făceam sesizări, și lumea făcea sesizări, și nu sancționau magistrați. S-a întâmplat de câteva ori, dar și aici au trebuit niște ani. Dar, la presiune publică, când erau cazuri prezentate la TV și opinia publică era șocată, era supărată, atunci reacționau. De asta spun, că trebuie să vină mult din partea opiniei publice ca presiune asupra acestor sisteme. Să știți că în țările post-comuniste aceste consilii judiciare (CSM în RO și RM) ele nu merg foarte bine, ca să spun frumos, fiindcă dacă ai un sistem nereformat nu îl pui tocmai pe el să se auto-reformeze. Trebuie să vină un factor extern, un agent al schimbării din afara sistemului care să îl reformeze. Câteodată, diverse componente ale CSM au acționat ca o protecție, au protejat magistrații, pentru a-i proteja pe cei care au încălcat legea, pe cei incompetenți. CSM ar trebui imediat să îi verifice. Și atunci eu m-am gândit că soluția e ca în componența acestor comisii, măcar de disciplină, de la CSM să intre oameni aleși aleatoriu, găsim un sistem prin care să facem acest lucru. Fiindcă nu vrei să îl dai politicului, sistemul e ilogic să crezi că se va curăța singur. Și atunci, în aceste comisii de disciplină ar trebui să fie persoane aleatorii.

R: Recent, patru magistraţi, despre care Serviciul de Informații și Securitate a comunicat șefului statului Nicolae Timofti că au fost implicaţi în mai multe acţiuni dubioase, urmau să fie demiși de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceștia însă au fost lăsați să plece onorabil din sistem, fără a fi sancționați, penalizați sau demiși. Mai mult, aceștia au beneficiat de îndemnizații unice și de pensie viageră, în pofida informațiilor privind lipsa de integritate a acestora. De ce credeți că se întâmplă astfel de situații? Cum ar fi trebuit să procedeze CSM? În experiența românească au fost asemenea cazuri. Cum a procedat CSM-ul din România îna astfel de situații?

MM: Asta am pățit și noi. Am avut procurori, sau judecători, care erau cercetați sau arestați și au depus cereri de pensionare – CSM putea să zică Da sau Nu, CSM-ul a acceptat toate aceste cereri de pensionare. Și au ieșit cu o pensie foarte mare, după care au fost condamnați dar au rămas cu pensia. Deci, aici trebuie, când deja ai astfel de situație, suspenzi acest judecător. Dacă CSM-ul nu face acest lucru, atunci i-o pui în lege – îl obligi să facă asta.

Și aici e o problemă. Se angajează Guvernul să facă reforma Justiției, dar cele mai mari puteri sunt în mâna CSM-ului, CSM-ul nu are niciun angajament politic și nu poate fi tras la răspundere la alegeri. Cred că lucrurile trebuie rezolvate prin a da CSM-ului atribuții strict de carieră, de organizare a instanțelor. Ai o răspundere față de public, justiția e un serviciu public.

R: În perioada 2010-2012 R.Moldova a fost cutremurată de așa-numitele „atacuri raider”, prin care proprietățile (bănci, companii de asigurări, hoteluri, întreprinderi, etc.) sunt transferate prin decizii judecătorești secrete, emise peste noapte (despre care proprietarii legali nu cunoșteau nimic, astfel trezindu-se într-o dimineață jefuiți de proprietăți) către comanditarul atacului raider (în cazul Moldovei, în companii offshore). În asemenea conspirații în calitate de complici participă judecătorii, procurorii, deseori și alte instituții ale statului. Ca urmare, raiderul primește bănci și alte active în proprietate, judecătorii și procurorii – mite grase, iar Moldova – noi cazuri la CEDO, cu despăgubiri plătite de întregul popor. Jefuirea organizată prin folosirea organelor statului a devenit un business extra-profitabil, de aceea nimeni nu se mai miră că cei mai bogați oameni din Moldova nu sunt businessmenii de succes, ci judecătorii și procurorii – ei au cele mai luxoase mașini, iahturi, vile și castele. Ce părere aveți despre ideea invitării judecătorilor străini, cel puțin, la nivel de instanță superioară (Curtea Supremă de Justiție) sau organul disciplinar judecătoresc (Consiliul Superior al Magistraturii)?

MM: Dacă CSM-ul nu face, atunci hai să aducem oameni în aceste comisii de disciplină. Ei rămân cu castelele, iar noi vorbim.

Pot fi aduși judecători străini și pot fi aduși un fel de consilieri, la CSM de exemplu, cel puțin în perioada de preaderare. E necesar să vezi cum au făcut alte state, cum fac alții. Poți să iei judecători, procurori din RM să-i duci în alte state ca să vadă cum fac alții. Eu, de exemplu, am adus judecători din Marea Britanie, în momentul în care am spus că în România trebuie unificată practica. Pentru că avem cazuri similare în care judecătorii dădeau soluții foarte diferite sau chiar opuse și asta nu e justiție. În Marea Britanie, SUA sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Curtea de Justiție de la Luxemburg a UE merg pe precedentul judiciar. Adică, se uită la deciziile din urmă, date de alți judecători, în cazuri similare. Și sunt obligați să meargă pe aceiași linie sau dacă dau altă decizie trebuie să o argumenteze. În Marea Britanie există un ghid al pedepselor – dacă infracțiunea se comite în anumite condiții pedeapsă se dă între și între, să nu fie unul care îți dă un an și altul 10 ani pentru același lucru. Și atunci când judecătorii RO au spus – ce înseamnă unificarea practicii? – asta e o altă eroare, pentru că ei au înțeles independența prin a face orice vrea și a nu da socoteală niciodată. Independența ta este dreptul oamenilor de a avea independența justiției nu dreptul tău de a face ce vrei.

Am adus judecători din Marea Britanie și au explicat că trebuie să vadă alte decizii în urma altor judecători, cum au fost pe cazuri la fel sau aproape la fel, și se simt independenți. Ai noștri, între timp s-au mai schimbat, dar nici noi nu am adoptat acea lege de unificare a jurisprudenței.

R: În Republica Moldova sunteți cunoscută ca un adevărat reformator și luptător contra fărădelegilor din sistemul organelor de drept. Având în vedere experiența Dvs din România, dar și în cadrul organismelor UE, vă rugăm să vă împărtășiți gândurile și recomandările pentru situația din R. Moldova, ajunsă după expertiza multor organizații internaționale un stat captiv, semnificând întâi și întâi de toate subjugarea sistemului judecătoresc și cel al procuraturii, subordonarea acestor sisteme oligarhilor, folosirea justiției și procuraturii în scopul protejării crimelor săvârșite de aceștia, atacurilor asupra proprietăților private și ale statului, condamnărilor la comandă ale indezirabililor și ale oponenților acestor oligarhi. Despre aceste fenomene au apărut și articole de răsunet în publicațiile europene. Care sunt recomandările Dvs, reieșind din experiența altor state și, în special, al României? Cum să luptăm cu asta?

MM: Reforma în justiție este cea mai importantă. Când justiția este curată ea va curăța și celelalte sisteme – și cel politic și pe cel al oligarhilor. Primul pas e să curăți justiția. Să fie profesioniști cei din justiție. E cel mai important, pentru că altfel nu ajungi să cureți restul și să scapi de oligarhi. E foarte greu. Până la urmă, eu, după ce am intrat în UE am fost dată afară din Guvern, pentru că ei sunt foarte puternici. Sigur că au rămas instituțiile anticorupție și oamenii și-au văzut de treabă. Totul depinde de voința politică. În Letonia, după ce au intrat în UE, au vrut să îl dea afară pe Procurorul Șef de la Anticorupție. Toți – și opoziția și puterea, dar şi oamenii au ieşit în stradă – s-a numit „Revoluția Umbrelelor Albe”, au ieșit în stradă și nu l-au dat afară. E adevărat, l-au dat afară după un an sau doi, dar nu l-au dat atunci afară. Contează reacția oamenilor. Vreau să vă spun că e greu, dar nu trebuie să vă lăsați. Eu nu m-am lăsat, cu orice risc. Când faci lucruri mari și importante, sunt greu de atins, atunci trebuie să îți iei riscul. Există două categorii de oameni – cei care se adaptează la lumea înconjurătoare și a doua – cei care vor să adapteze lumea înconjurătoare după ei. Progresul e adus întotdeauna de cei din a doua categorie.

R: Dna Macovei, există o percepție aproape univocă, conform căreia UE, atunci când cere reforme, face compromisuri în raport cu demnitarii moldoveni. Ne putem aștepta la o strategie diferită după ce a avut loc parafarea Acordurilor de la Vilnius, prin care se va cere imperativ tragerea la răspundere penală a demnitarilor de prim rang despre care presa a făcut dezvăluiri în repetate rînduri, bazându-se și pe decizii ale Curților de justiție de la Londra, Edinburgh, București, pe marginea cărora instituțiile de drept din Republica Moldova nici măcar nu s-au autosesizat?

MM: În primul rând faceți reforme pentru că populația Republicii Moldova le vrea. Nouă ne-a luat din 2005 ani buni ca să vedem condamnări, de atunci de când a fost o voință politică clară. Ne-a luat vreo 7-8 ani. Nu poți schimba judecătorii și procurorii peste noapte. Totul e ca să se mențină voința politică. UE poate să ceară, și cere asta în toate rezoluțiile, dar aceste lucruri sunt greu de făcut și durează. Am văzut cum în Republica Moldova au fost împărțite instituțiile judiciare ceea ce nu e ok. Au venit și la mine politicieni cu bilețele în care erau împărțite instituțiile judiciare și le-am zis – acolo e ușa! Astea nu intră la împărțire politică, aceste instituții sunt independente. Trebuie de luptat ca demnitarii sau persoanele de stat să fie trase la răspundere.

R: Pe pagina web a Comisiei de la Veneția a fost plasat un proiect de lege privind modificarea sistemului electoral și trecerea la votul mixt. Proiectul de act legislativ nu este înregistrat la Parlament și nu a fost discutat de societatea civilă. Mai mult, în vara anului trecut un proiect similar a fost votat în Parlament, dar apoi a fost abrogat. Care sunt pericolele introducerii votului uninominal într-un an electoral? În opinia dumneavoastră este oportună introducerea votului mixt în condițiile situației din stânga Nistrului? Este pregătită Republica Moldova pentru adoptarea acestui sistem electoral, știind că nu este recomandabil societăților în tranziție?

MM: Votul uninominal e minunat într-o democrație în care lumea înțelege că dacă te-am votat pe tine trebuie să te verific tot timpul ce faci în Parlament și să te trag la răspundere în tot parcursul mandatului, nu doar la alegeri. Uitându-ne, în România nu s-a întâmplat acest lucru, dimpotrivă acum avem un Parlament cu cei mai mulți penali, de când a avut România vreodată în Parlament – cercetați, condamnați. La alegerile locale din 2012, cred că la Slatina, dacă nu mă înșel, candidatul a fost arestat cu două zile înainte de alegeri pentru corupție, dar a câștigat cu 70 la sută alegerile. Și atunci ai momente de derută. De ce oamenii nu vor? Poate că nu toți sunt pregătiți pentru asta, pe de altă parte cum îi pregătești? Doar dacă oamenii văd și învață din experiența altora. Probabil că sistemul mixt practicat în Germania sau în alte părți e mai potrivit. Altfel, e minunat uninominalul. Problema e că lumea nu e foarte activă în a cere celui ales să îi dea socoteala.

E o recomandare a Comisiei de la Veneția – să nu schimbi sistemul electoral cu un an înainte de alegeri. Uneori sunt situații de urgență. Integrarea în UE – e o urgență, cum a fost Vilniusul – și nu îl puteai rata. Nu aș vrea să mă pronunț dacă e bine sau nu să o facă într-un an electoral, mai degrabă cred că nu, dar nu sunt specialist în drept electoral.

R: În aceste condiţii, cetăţenii moldoveni mai pot spera că Acordul de asociere la Uniunea Europeană va fi semnat în acest an? Cît de lung și de cine depinde în definitiv parcursul nostru European pînă la integrarea de facto în marea familie europeană?

MM: Dacă ne uităm la Ucraina – cea mai mare presiune a venit după parafare și până la semnare, ca să înțeleagă toată lumea – ai un moment al parafării – adică un moment de principiu al Acordului de Asociere cu UE, și apoi vine momentul semnării între UE și RM. Dacă ne uităm la Ucraina, presiunea cea mai mare dinspre Federația Rusă a venit după ce a parafat Acordul de Asociere cu UE și înainte de a-l semna, pentru că semnarea e cea care produce efecte juridice – după semnare – vine ratificarea de către Parlamentul RM și intră în vigoare provizoriu, inclusiv tratatul de liber schimb – care aduce bani, beneficii economice și vizibile. În mod logic, presiunile asupra RM vor crește dinspre Federaţia Rusă mult mai mult decât au fost până la parafare, adică amenințările că o să înghețați la iarnă, cu Transnistria, și altele – vor crește înainte de semnare, dar trebuie să rezistați pentru că acesta e drumul care aduce prosperitate și drepturi pentru oameni. Cum a zis un coleg din Parlamentul UE – UE vine și cu bani dar și cu valori și cu drepturi pentru oameni. Vor veni presiuni, aici sunt presiunile mari. Am văzut ce s-a întâmplat cu Ucraina – e aici o slăbiciune a UE. Președintele Băsescu a spus Federației Ruse – lăsați RM în pace să își urmeze drumul ei.

R: Cât de lung e și de cine depinde parcursul european al Republicii Moldova?

MM: Pașii procedurali – acum trebuie să fie semnat acest acord de asociere cât mai repede, sunt tot felul de proceduri de traducere, de verificare a traducerii tratatului, proceduri etc. Aceste proceduri trebuie reduse la minim. În opinia mea – înainte de vara acestui an. Și personal fac eforturi pentru reducerea acestei perioade și știu că și Guvernul Leancă face eforturi pentru a reduce acest termen. Trebuie semnat cât mai repede, trebuie rezistat presiunilor FR, mi se pare că ei – este foarte vizibil, ei nu umblă cu diplomație și mănuși – sunt foarte direcți și duri în intervențiile lor. Vedem ce se întâmplă și în Ucraina, ca atare cred că prea multe mănuși nici noi nu trebuie să avem în această relație. Doi – vizele – cu vizele Parlamentul European va veni cu o rezoluție în acest sens – cu aprobarea – cu Da, – călătoriți fără vize în UE, dar nu numai atât – eu fac foarte mari eforturi să fie în februarie, sau cel târziu în martie. De exemplu, la comisia de afaceri externe, tocmai ca să scurtăm timpul am făcut o procedură prin care practic am trimis o scrisoare semnată de președintele Comisiei de Afaceri Externe – Elmar Brok – semnată de raportorul Parlamentului UE pentru RM și de mine ca președinte al comitetului de cooperare cu RM prin care am spus că Comisia de Afaceri externe recomandă ridicare vizelor către comisia LIBE, cea juridică, cea care trebuie să voteze pe acest raport. Deci, am scurtat procedura aici, se poate – toată lumea era de acord. Acum a rămas votul, raportul, din comisia LIBE, cea care votează pentru liberalizarea vizelor. După care vine votul în plen. În Parlamentul European eu nu văd probleme că nu ar vrea cineva, problema este să ne grăbim.

R: Efectiv când credeți că ar putea călători cetățenii RM în UE fără vize?

MM: Foarte curând, înainte de vară. Deja, în decembrie toți ambasadorii statelor membre de la Bruxelles, cei responsabili de vize au spus Da – toți, din toate statele membre, a rămas formal să zică Da. Eu zic că aprilie, mai, iunie – va fi o realitate.

R: Doamna Monica Macovei, la începutul acestui an, guvernarea pretins democratică a atentat la libertatea de expresie și pluralismul de opinie, încercînd să închidă, practic, cîteva instituții media, inclusiv postul nostru TV, prin excluderea din rețelele de cablu. Doar datorită protestelor celor circa 300 de angajați ai stației noastre și ai sutelor de mii de telespectatori precum și intervenția domnului Pirkka Tapiola, Jose Manuel Barosso şi, în mod special, a dlui Stefan Fule, au contribuit decisiv la oprirea acestor crase ilegalități. Pe de altă parte, rămînem în continuare îngrijoraţi pentru viitorul nostru, dat fiind caracterul sistemic (organic) al atacurilor de ordin penal, administrativ și civil asupra Jurnal TV, iniţiate cu condamnarea la comandă politică a patronului Victor Ţopa, în lipsa dosarului de pe masa instanței, în lipsa apărătorului ales, secondate de măsuri discriminatorii ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului și acționarea noastră în instanțele aservite și captive pentru daune inventate de zeci de milioane de lei. Cum e posibil ca o putere care se proclamă proeuropeană să atenteze în asemenea hal la libertatea de exprimare și la pluralismul de opinie?

MM: Știți cum doamnă, această Guvernare v-a adus pe calea spre UE – să călătoriți în câteva luni fără vize, face eforturi să semneze Acordul de Asociere. Sigur că sunt probleme în Guvernare, sunt probleme în unele partide, dar nu vreau să intru în ele, hai să vedem mersul european – primul pe care îl are pe bune RM în atâția ani de zile.

Sigur, CCA, trebuia să intervină, că ăsta e rolul lui. Să știți că atunci când e vorba de presă și justiție – e tot mai greu, pentru că libertatea presei, da libertatea – avem și presă ocupată de oligarhi, cum avem și în RO, este cea pe care vor să o țină unii în mână. Eu sunt total de partea voastră, trebuie lăsate posturile TV, presa, să funcționeze, dar repet, să fie liberă. Și noi avem televiziuni care fac campanii total mincinoase, o să vă dau exemplul unui judecător. S-a pornit o campanie împotriva lui, la postul TV Antena 3 – care este în proprietatea fiicei lui Voiculescu, care e judecat acum pentru spălare de bani și altele, s-a pornit o campanie în care s-a arătat zile întregi o poză în care acest judecător ținea în brațe de la spate o tânără – judecătorul a spus – este fiica mea din prima căsătorie. Acum omul e recăsătorit. Acest post a continuat să dea aceste imagini și să spună că este amanta lui. Ca să nu mai spun că după aia tatăl judecătorului a murit. Și eu am susținut necondiționat libertatea presei în 90, crezând că dacă nu va fi nicio lege de reglementare jurnaliștii vor fi onești, crezând că vor spune faptelor pe nume. Dar nu e așa. După aia au venit oligarhii și i-au ocupat. E mai grav acum decât era în anii 90.

Să știți că atacuri împotriva justiției și asupra posturilor TV vor fi întotdeauna. Condiția democrației este ca în fiece zi după ce ai câștigat-o să te lupți să o păstrezi. Dacă nu lupți pentru democrație după ce ai câștigat-o, te trezești a II-a zi în dictatură. Trebuie să fiți vigilenți pentru că aceste atacuri vor fi mereu. Cum spuneau americanii – e o decizie a Curții Supreme Americane – cel mai mare dușman al democrației e un popor inert. Asta de vreme ce în SUA e democrație – trebuie să fii vigilent.

R: Cum comentați declarațiile unor membri CSM de a reintroduce pedeapsa penală pentru jurnaliști?

MM: Eu sunt împotriva pedepsei penale. Am propus prin lege, și am modificat în 2006 – am scos insulta și calomnia din codul penal. Dar trebuie să vă spun că au fost reintroduse acum în codul penal, pentru că a venit o decizie acum a Curții Constituționale care zice că nu e bine că le-am abrogat. În România, după ce le-am scos în 2006, acum le avem înapoi în codul penal. Eu sunt împotriva acestui lucru. Repet, aș vrea, aici e ca și cu justiția – nu ajunge să le dai garanțiile prin lege, la fel am crezut și cu presa – odată ce le dai independența, putere etc se va autoregla. A funcționat foarte puțin timp această autoreglare, acum nu mai funcționează deloc, cum nu se autoreglează nici justiția prin CSM.

R: Directorul liceului teoretic cu predare în limba română ˝Lucian Blaga˝ din Tiraspol, Ion Iovcev, contabilul, dar și șoferul au fost reținuți recent de securitatea tiraspoleană, fiind bănuiţi de contrabandă, deși aduceau banii pentru salarizarea cadrelor didactice. Cum calificați aceste provocări ale forțelor separatiste transnistrene? Totodată, serviciul de informații al separatiștilor a făcut o solicitare într-o formă ultimativă autorităților de la Chișinău ca să retragă poliția moldovenească de pe teritoriul orașului Tighina (Bender). Ce măsuri ar trebui să ia Chișinăul ca să nu admită escaladarea tensiunilor dintre Tiraspol și Chișinău. În ce măsură Uniunea Europeană poate interveni pentru asigurarea stabilității în regiune?

MM: Cu curaj și știind că ele vor veni și se vor amplifica. Presiunile față de cele opt școli cu predare în limba română cresc și vor fi din ce în ce mai mari și vor fi și mai mari după parafarea Acordului cu UE, și cred că aici va fi o foarte mare bătălie pe care o duce FR prin regimul de la Tiraspol. L-am văzut pe directorul liceului L. Blaga la mai multe posturi românești – foarte curajos, iar eu l-am mai văzut și cu altă ocazie – sunt oameni foarte puternici, printre cei mai puternici oameni care i-am cunoscut în viață. Facem orice și nu lăsăm să moară limba strămoșească aici, limba română. Trebuie ajutați. Lumea face și îi ajută. La fel au intervenit pentru deblocare conturilor. Lumea ajută, ei sunt puternici, dar nu trebuie să îi lași singuri. E o luptă unde trebuie să simtă că lumea de afară e cu ei.

R: Ce măsuri ar trebui să ia Chișinăul pentru a preveni escaladarea tensiunilor în regiune?

MM: Depinde de ce discută Chișinăul cu Tiraspolul, dar cheia și răspunsul este la Federaţia Rusă. Asta cred și ca atare acolo e cheia și acolo trebuie rezolvată și problema.

R: Pe final, ce recomandări ați avea pentru Republica Moldova în anul în care parcursul european este foarte important?

MM: E o perioadă vitală, sunt perioade în istoria unei țări în care în câteva luni se decide soarta, și asta sunt cele câteva luni până la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Presiunile vor crește, trebuie rezistență împotriva presiunilor Federaţiei Ruse, prin orice formă ar veni. Sigur, Guvernul de la Chișinău trebuie să se țină tare, Președintele, am văzut, a răspuns foarte frumos și curajos. Și UE este lângă RM și România tot este. E o perioadă grea, și trebuie să rezistăm cu toții – cu UE – care vrea RM, e foarte simplu. Noi vrem să extindem zona de democrație, de drepturi – vrem să le extindem pe o zonă tot mai mare. După ce s-a întâmplat cu Ucraina e și mai greu acum pentru RM, dar cu atât mai mult vrem să fie RM în UE. Să fim puternici, să nu cedăm, tot ce e important nu vine ușor. Să nu ne lăsăm.

sursa: jurnal.md 

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri