11.2 C
Chișinău
luni, 29 noiembrie, 2021

Justiția română versus chixul moldovenesc (8), de Vasile NĂSTASE

Must read

Comentarii recente

vasile-214x165(Acest serial este „dedicat”, în exclusivitate, celor doi tîlhari de lux, Filat și Plahotniuc, dar și slugilor sale docile, care, în curînd, vor avea soarta “omologilor” de peste Prut).

Prin informațiile de mai jos, selectate drept dovadă a unei reforme reale a justiției române vom continua să ne convingem de faptul că aceasta și-a luat rolul în serios, că nu se joacă de-a țurca, condamnînd granguri, oameni care altădată erau intangibili și infailibili, pentru care nici gîndul că va veni timpul cînd vor trebui să schimbe luxul abundent și totuși iluzoriu pe niște celule de pușcărie. Cît erau de mari, cît erau de tari, ca filații și plahotniucii “noștri”, crezînd că banul rezolvă totul. Nu, hoților, nu tîlharilor, nu banul rezolvă totul! Legea e cuvîntul care vă va răpune ca pe-o trestie de salcie, iar pînă atunci însuși cuvîntul îmbrăcat în straiele adevărului vă va atinge, biciuitor ca agheasma pe ucigă-l Crucea! În procesul de documentare a acestui serial, evident că am apelat și la „serviciile” „sfîntului” Google, cum se exprimă, cu o anume plasticitate, navigatorii pe net. Surprinzător, cerîndu-i motorului de căutare niște “condamnări de rezonanță”, am descoperit o chestie care pur și simplu m-a șocat. În chiar prima opțiune a rezultatelor obținute, la rubrica Anti-Corruption Student Network in South East Europe, găsesc un material excepțional al postului de radio Europa Liberă în care se dă o relatare de la Clubul de Presă al Asociației pentru Politica Externă, dedicat forumului UE-Moldova, la care a luat cuvîntul și Corneliu Gurin, actualul Procuror general al Republicii Moldova, pe atunci reprezentant al societății civile. Se întîmpla ieri dimineață, lucru care poate fi ușor demonstrat de orice operator IT. Lucram la episodul cu numărul opt, și totuși, după ce am citit declarațiile lui Gurin, aveam impresia că într-un fel, m-am inspirat, ca să nu zic că l-am plagiat pe viitorul șef al procuraturii. Pentru că ceea ce a declarat dînsul anul trecut, în cadrul forumului în chestiune, reprezintă spiritul, ideea și filosofia acestui serial.

29.10.2012 Corupția – principalul obstacol în calea reformelor

Corupția este principalul obstacol în realizarea reformelor proeuropene pe care și le-a asumat Republica Moldova. Este concluzia sonorizată astăzi la Clubul de Presă al Asociației pentru Politica Externă, dedicat forumului UE-Moldova care a avut loc acum o săptămînă la Berlin. În opinia experților, numirea, deși întîrziată, a șefilor instituțiilor responsabile pentru combaterea corupției – a Consiliului Național Anticorupție și Comisia Națională de Integritate, dar și a șefului Serviciului de Informații și Securitate, ar fi un semnal pozitiv transmis UE, care așteaptă rezultate concrete. Relatează, Alla Ceapai:

Instrumentarea unor dosare de rezonanță și condamnarea unor funcționari corupți ar fi de natură să probeze reformarea efectivă a instituțiilor disputate în culise, consideră expertul de la ADEPT, Corneliu Gurin:

Asta înseamnă lucruri foarte interesante, lucruri foarte dureroase pentru clasa politică, în primul rînd. Asta înseamnă că trebuie să existe dosare de rezonanță în privința unor demnitari. Asta înseamnă că trebuie judecătorii să înceapă a condamna propriii colegi, alți reprezentanți ai organelor de drept. Asta înseamnă că trebuie să se înceapă într-adevăr verificarea declarațiilor de averi și venituri, începînd de la funcția supremă în stat, de la președintele țării, și terminînd cu ultimul funcționar din primărie. CNI trebuie să înceapă a aplica sancțiuni. Dacă nu,  asta înseamnă că nu avem oameni care fură în țara asta, ori că nu se dorește a schimba situația.

Cel puțin așa a fost probată lupta cu corupția în România și Bulgaria, înaintea aderării la UE, spune Corneliu Gurin:

De la Bulgaria și România s-a cerut anume aceasta – dosare de rezonanță, s-au cerut dosare de corupție la nivel înalt. Și chiar dacă demnitarii noștri încearcă să spună că noi nu avem corupție la nivel înalt, nu există țară care nu are asemenea corupție și Moldova nu se poate deosebi. Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupție la nivel înalt. Pentru a demonstra voința de luptă cu corupția, trebuie să existe aceste dosare și nu doar dosare, dar trebuie să existe condamnări. În opinia lui Corneliu Gurin, guvernarea, tărăgănînd să numească șefii celor trei instituții SIS, CNA și CNI și-a dat cu stîngul în dreptul și asta pentru că mai bine de jumătate de an lupta cu corupția a fost blocată, în timp ce unii demnitari ar fi abuzat că nu pot fi trași la răspundere pentru veniturile și averile nedeclarate. Cît despre depolitizarea acestor instituții, asupra cărora insistau politicienii, expertul Corneliu Gurin spune că acest lucru va fi testat odată cu numirea vice-directorilor și a colegiilor acestor instituții:

Lupta pentru acești funcționari care urmează, lupta pentru acest Colegiu, lupta pentru vice-directori… Vor ieși la suprafață mai multe lucruri: cine rămîne în funcție, în ce funcție rămîne, ce schimbări vor avea loc. Și atunci se va vedea unde au fost acele persoane pînă acum, dacă au avut legătură cu anumiți politicieni sau sunt promovați de anumiți politicieni și dacă acea înțelegere care a avut loc săptămîna trecută în Parlament s-a expus doar pe verticală în jos. Dacă a fost la nivelul de vîrf și au partajat funcțiile, atunci am putea fi fericiți, dar grijă mi-i că lucrurile au mers mult mai adînc. Mai mulți experți tratează cu prudență elanul pe care vor să-l inducă politicienii că odată cu numirea șefilor celor trei instituții va demara și reformarea acestora, din moment ce în proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor nu sunt prevăzute surse pentru CNI și nici surse suplimentare pentru reforma SIS și CNA.

Nici pentru reforma justiției, în special pentru reformarea Procuraturii generale, nu sunt alocate mijloace bănești convingătoare, notează experții. Cît privește reforma MAI promisă de noua conducere a acestuia, experții opinează că adevăratele roade  vor apărea abia atunci cînd cetățeanul se va convinge că polițistul îi apără drepturile și nu este unealta oarbă a statului, stare de lucruri lesne de cuantificat dacă există dorință.

sursa: www.europalibera.org

Domnule Gurin, acum sunteți Procuror general, și toată lumea așteaptă să faceți ceea ce ați vorbit atunci cînd nu aveați pîrghii, și anume:” De la Bulgaria și România s-a cerut anume aceasta – dosare de rezonanță, s-au cerut dosare de corupție la nivel înalt. Și chiar dacă demnitarii noștri încearcă să spună că noi nu avem corupție la nivel înalt, nu există țară care nu are asemenea corupție și Moldova nu se poate deosebi. Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupție la nivel înalt. Pentru a demonstra voința de luptă cu corupția, trebuie să existe aceste dosare și nu doar dosare, dar trebuie să existe condamnări. Asta înseamnă lucruri foarte interesante, lucruri foarte dureroase pentru clasa politică, în primul rînd. Asta înseamnă că trebuie să existe dosare de rezonanță în privința unor demnitari. Asta înseamnă că trebuie judecătorii să înceapă a condamna proprii colegi, alți reprezentanți ai organelor de drept.”

România, domnule Gurin, are dosare de rezonanță, condamnări spectaculoase, pe care le redăm mai jos. Noi cînd le vom avea? Acum cine să le aplice? Societatea civilă?

Ioan Avram Mureșan este primul fost ministru condamnat la închisoare cu executare. Instanţa a hotărât, la 28 mai 2012, o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru fostul ministru al Agriculturii. Mureşan este acuzat de deturnare de fonduri, faptă petrecută în 1999, când ocupa funcţia de ministru al Agriculturii.  Curtea Supremă a decis că Ioan Avram Mureşan a creat un prejudiciu de 30 de miliarde de lei vechi ministerului pe care îl conducea, el folosind în alte scopuri, banii acordaţi Guvernului României de Guvernul SUA.

Procurorii au descoperit că Mureşan, în mai 1999, noiembrie 1999 şi aprilie 2000, a întocmit mai multe rapoarte pentru scoaterea din rezerva de stat sub formă de împrumut a cantităţii de 5.000 de tone ulei, beneficiar fiind SC Sun Oil SRL Râmnicul de Jos – judeţul Constanţa.

Mureşan a mai fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi în dosarul „Caltaboşul”, pentru mituirea unui alt ministru, Decebal Traian Remeş.

Şi Decebal Traian Remeș, fost ministru al Agriculturii, a fost, de asemenea, condamnat cu executare, în dosarul „Caltaboşul„. Hotărârea a fost luată de instanţă, în februarie 2012. Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Decebal Traian Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ar fi acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan.

În schimbul acestei mite, Remeş trebuia să ceară funcţionarilor care se ocupau de licitaţii din cadrul Inspectoratului Silvic să favorizeze firma SC Construct Europromt SRL Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Gheorghe Ciorbă) în câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare.

Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. Sentința nu e definitivă.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în forma calificată și 3 ani interzicerea unor drepturi. Fratele acestuia, Lucian Fenechiu, a fost condamnat și el la 5 ani de închisoare cu executare și 3 ani interzicerea unor drepturi. Sentința nu e definitivă. Judecătorii din completul Înaltei Curți care au dat sentința sunt Francesca Vasile, Iulian Dragomir și Mirela Sorina Popescu. În același dosar, Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004 a fost condamnat la 6 ani de închisoare și cinci ani interzicerea unor drepturi. Ion Marghidan, director general al SISEE Moldova în perioada 2004-2005, a fost condamnat la 6 ani de închisoare și cinci ani pedeapsă complementară interzicerea unor drepturi. Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a fost condamnat la 7 ani de închisoare și cinci ani interzicerea unor drepturi. Inculpații au fost condamnați la plata unor despăgubiri, în solidar, de 6.327.390 lei.

În acest dosar au fost trimiși în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice deputatul PNL Relu Fenechiu, care la data comiterii faptelor avea calitatea de acționar și/sau administrator la firmele SC Fene Grup SA, SC La Rocca SRL Iași, SC Tehnorom SRL Iași, Lucian Fenechiu, în calitate de acționar și/sau administrator la aceleași firme, și Mihai Bogdan Damian, asociat unic și administrator la SC Europlus SRL Iași și acționar al SC Fene Grup SA. Procurorii au reținut în rechizitoriul întocmit că în perioada 2002 – 2005 SISEE Moldova a realizat achiziții de la cele patru firme menționate fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi, fabricate în anii 1970 – 1980. Cea mai mare parte din aceste produse au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind, în final, achiziții de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau. În vederea reparării pagubei cauzate, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținînd celor șase inculpați.

Cătălin Voicu, 7 ani de închisoare cu executare. Vezi pedepsele lui Costiniu, Locic și Cășuneanu.

Fostul senator PSD, Cătălin Voicu, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă. Alături de el au mai fost condamnați: omul de afaceri Marius Locic – 4 ani cu executare, judecătorul Florin Costiniu – 4 ani de închisoare cu suspendare și omul de afaceri Costel Cășuneanu – 4 ani de închisoare cu suspendare.

Deputatul Mircea Muntean nu mai este membru PDL după ce a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

„Vă informăm că deputatul Mircea Muntean și-a pierdut calitatea de membru al PDL ca urmare a unei condamnări penale în prima instanță. Potrivit statutului Partidului Democrat Liberal, articolul 20 litera e, și codului de etică al PDL, orice condamnare penală conduce automat la pierderea calității de membru de partid”, se arată într-un comunicat remis de PDL pentru ziare.com. Deputatul PDL Mircea Muntean, fost primar al municipiului Deva în perioada 1996 – 2012, a fost condamnat de Înalta Curte de casație și Justiție la patru ani de închisoare cu suspendare pentru săvîrșirea infracțiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacții ilegale de terenuri cu un traficant de mașini de lux.

Fostul „baron” PSD, Nicolae Mischie, a fost condamnat la 13 iunie, la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

El este acuzat că, în 2003,  în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie. Mocanu s-a autodenunţat la DNA în anul 2004.

Nicolae Mischie are, în prezent, o sentinţă definitivă şi irevocabilă, de un an de închisoare cu suspendare, care a fost contopită atât la Tribunalul Gorj, cât şi la Curtea de Apel Timişoara cu pedeapsa de patru ani de închisoare. Pedeapsa respectivă i-a fost dată lui Mischie într-un alt dosar, în care acesta a fost judecat pentru că ar fi introdus în ţară o armă de vânătoare pe care nu a declarat-o la vamă, după o vizită oficială făcută în Elveţia, în 1997.

La 27 ianuarie 2012, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, Constantin Conţac, a fost condamnat pentru fapte de corupţie, la trei ani de închisoare cu suspendare şi retragerea dreptului de a candida la alegerile din 2012. El este acuzat că s-a folosit de funcţia sa pentru a atribui licitaţii unor firme la care era acţionar.

La 8 martie, 2012, Radu Bica, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj, condamnat la 5 ani de închisoare. Radu Bica a fost reţinut de procurorii DNA la sfârşitul lunii octombrie, după ce primise 43.000 de lei şi îi lăsase în apartamentul unde locuia, aflat în proprietatea patronului de la firma Fany. Bica a susţinut că banii reprezentau un împrumut din partea Aspaziei Droniuc, care deţine o firmă agent de asigurare.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri