11.2 C
Chișinău
luni, 29 noiembrie, 2021

Justiția română versus chixul moldovenesc (5), de Vasile NĂSTASE

Must read

Comentarii recente

vasile-214x165(Acest serial este „dedicat”, în exclusivitate, celor doi tîlhari de lux, Filat și Plahotniuc, dar și slugilor sale docile, care, în curînd, vor avea soarta “omologilor” de peste Prut).

Am crezut, la un moment dat, că materialul în care arătăm cu  cîtă tenacitate are loc reforma justiției din România prin izbăvirea de procurori și judecători corupți, prin condamnarea acestora la ani grei de pușcărie, ar fi unul prea stufos. Posibil, avînd însă discuții private cu mai multe persoane a căror părere contează, dar și un feedback încurajator, am decis să vin în continuare cu noi dezvăluiri pentru a elucida parcursul reformelor reale de dincolo de Prut. Spre deosebire de ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, și anume că șefii corupți din justiție sunt protejați politic, deși cel puțin presa liberă i-a deconspirat cu averi de milioane, obținute în baza unor clare acte de corupție, în România procesul de decriminalizare a justiției a obținut un caracter consistent și irevocabil. Observați că spre deosebire de presa de la noi, cea din România se implică masiv în procesele de mediatizare a corupției, punînd întreg arsenalul în serviciul comunității, vizînd nu doar concepții și idei, ci, în primul rînd, persoane publice decidente atît din domeniul politic, cît și din cel de drept, fără ca cineva să o probozească că este o presă haiducească, de gherilă, sau nu mai știu cum și-o doresc unii indivizi angajați cu solde grase în slujba Contrabandistului sau a Păpușarului. Uneori îți vine să te crucești cu cîtă seninătate se vorbește despre faptul că presa noastră este liberă. Pe dracu! Cinci – zece procente, nu mai mult. Drept exemplu ne servește modul în care televiziunile au reflectat declarația de interes public a lui Abdulaye Seck, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova. Pe 7 octombrie, cînd abia a fost emisă declarația înaltului oficial internațional, scriam pe o rețea de socializare: ”Tîlharii de lux au fost deconspirați de Banca Mondială. Nu mai există niciun dubiu, Banca Poporului a fost jefuită, ziua în amiaza mare, de aceste canalii politico-criminale, după care plînge, în hohote, pușcăria! Priviți știrile de astăzi ale televiziunilor dependente de oligarhie. Nu vor spune nimic, tăcerea și lașitatea, iată politica lor editorială!” Și într-adevăr, instituțiile de presă controlate de cei doi tîlhari de lux au luat apă în gură. Nicio televiziune oligarhică nu a deschis gura despre declarația DE INTERES PUBLIC a reprezentantului Băncii Mondiale în R. Moldova privind jaful de la BEM. A tăcut criminal si televiziunea “bublică”, plătită din banii contribuabililor. Doar Jurnal TV și PROTV și-au făcut datoria. Se va sesiza oare “autoritatea” audiovizuală pentru a sancționa această conspirație ticăloșită la adresa democrației și a statului de drept prin tăinuirea, de cetățeni, a unor informații de interes public? Nu, nu se va sesiza, cred, însă, că e dreptul nostru, al consumatorilor de programe, să le cerem socoteală!

Apropo de justiția oligarhică moldovenească, să facem o mică paranteză pentru a descifra, la cald, niște declarații de bravadă ale ministrului Justiției, care, împreună cu mimanții reformei, se tot roiesc în jurul unui rahat de corupție, și, obligați să pună mîna pe el, adică pe ea, își tot feresc mîinile albicioase, se vaicără că nu au lopeți, hîrlețe și alte instrumente pentru a-l eradica, se tot rotesc, ca niște muște de gunoi, iar obiectivul rămîne intact…

Ministrul Poveștilor

Priveam acum două zile știrea de mai jos și îmi imaginam cum se țineau de burtă judecătorii Păpușarului. Rîdeau de cădeau stelele, cică Oleg Efrim le-ar fi declarat … război. Într-adevăr, o mai “bună” comedie nu am privit în ultimul timp. S-o“vizionăm” păstrîndu-ne, intact, simțul umorului!

Război judecătorilor cu averi  ilicite

Judecătorii care şi-au agonisit averile în mod ilicit vor fi pedepsiţi penal, iar candidaţii la postul de magistrat sau procuror vor fi testaţi cu poligraful. Sunt câteva dintre metodele prin care Ministerul Justiţiei îşi propune să lupte cu corupţia din sistem. Oleg Efrim afirmă că mai mult de jumătate din acţiunile prevăzute în strategia de reformă au fost realizate. La capitolul restanţe rămâne, însă, pachetul de legi anticorupţie, care nu le-a căzut cu tronc multor justiţiari.
Ministrul Justiţiei a punctat realizările înregistrate din anul 2012, atunci când s-a dat startul strategiei de reformare a sectorului. Printre acestea se numără adoptarea mai multor legi, renovarea instanţelor din ţară, dar şi a penitenciarelor, crearea Comisiei Naţionale de Integritate şi scăderea numărului de condamnări a Moldovei la CEDO. Cele mai mari probleme pe care le invocă ministrul pentru implementarea reformelor sunt lipsa de bani, dar şi de personal calificat. Oleg Efrim a mai menţionat că printre priorităţile sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului se numără adoptarea setului de legi privind reformarea Procuraturii şi a proiectului privind majorarea salariilor. Presa a scris despre casele de lux ale mai multor judecători care au lucrat toată viaţa la stat. Printre aceştia este fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, care a acaparat ilegal un teren municipal şi deţine o casă evaluată de experţi la un milion de dolari. Un alt magistrat cu imagine controversată, preşedintele judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, s-a plâns CSM-ului că nu-i ajung bani, dar locuieşte într-un castel estimat de experţi la 4 milioane de lei. Şi Ion Druţă, proaspăt numit la Curtea Supermă de Justiţie, deţine o casă evaluată de experţi la 4 milioane, deşi a declarat venituri mai mici de 200 de mii de lei în ultimii doi ani. Judecătoarea Nelea Budăi, care a fost suspectată de ServiciuI de Informaţii şi Securitate de falsuri şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor, fapt confirmat la CEDO,  locuieşte într-o casă evaluată de experţi la peste 5 milioane de lei. Propunerile privind înăsprirea sancţiunilor pentru magistraţi nu le convin justiţiarilor.

Sursa: Jurnal TV

Viitorul sună bine! Cu siguranță, la paștele cailor  dreptatea va cădea cu hîrzobul din cerul patriei! Ce altceva putem deduce din declarațiile domnului Efrim? Că avem realizări! Că nu e totul pus la punct, dar că avem cu ce ne mîndri. Numai Comisia Națională de Integritate, ce minune minunată pe capul nostru! Ați văzut pe cineva dintre bandiții și hoții mari chemați să dea socoteală pentru dosirea averilor în off-shore-uri și conturi secrete? N-ați văzut! Ați văzut să se sperie vreun judecător, procuror sau politician de această lege strîmbă, pe care umblă CNI-ul, cu capul plecat, s-o modifice, că chipurile nu are pîrghii? Nu, n-ați văzut. Pentru că totul a fost o înscenare, totul a fost pregătit pentru a închide gura europenilor, adică, vezi colea, avem lege. Că nu funcționează, că e voit proastă, că e păstorită de corupți, ce mai contează! Efrim se laudă cu adoptarea mai multor legi. Păi care legi, cele de pe hîrtie? Conform acestor legi a fost tras la răspundere vreun judecător raider, vreun hoțoman de la guvern sau parlament, de la ministere și departamente, cei care jefuiesc statul zi de zi? Nu, nimeni n-a pățit nimic. Indivizii aceștia ne mint în continuare cu realizările lor stahanoviste. Adevărata reformă a sistemului corupt și capturat va începe odată cu condamnarea hoților din justiție și a stăpînilor săi politici. Un deputat se lamenta, public, de unde să luăm alți judecători? Avem, doamnă, judecători foarte buni în raioane, și unii chiar la Chișinău, avem tineri cu studii în străinătate pentru care drumul spre sistem a fost blocat de feciorașii netrebnici și nepoții vîrcolacilor în robe negre de torționari și criminali. Că doar nu vorbim de eliminarea tuturor. Am discutat recent cu niște judecători din raion, am văzut ce haine poartă, modeste și foarte modeste, ce gîndesc despre canaliile care-i conduc și mi-am dat seama că acești oameni, aduși la Chișinău, într-o altă guvernare, corectă și democrată, sunt capabili să facă ordine, să elimine corupția din sistem. Și o vor face-o cu niște salarii decente, nu cu șantajul pe care-l practică alde Poalelungi.

După ce că au furat de nu mai știu cum îi cheamă, nu mai știu ce să facă cu banii ascunși pe unde pot, să le mai și dăm salarii șantagiste. Pașol vidma na turbincu! Nu voi, ci  judecătorii onești, care nu fac parte din oligarhie trebuie să fie decent remunerați. Iar cei 20-30 de criminali în mantii cernite trebuie să-și găsească locul meritat la Brănești sau la Cricova, alături de patronii săi politici. Introducerea testului cu poligraful e o idee, dar cine va fi insul sau inșii care vor manipula aparatul? Poalelungi, Pleșca, Damir, Candu? Poate Chetraru și Zumbreanu? Cine va aproba testul? Exact ca în cazul cu naționalizarea averilor ilicite. Cine va da verdictul, cine va semna decizia de judecată? Poalelungi, Pleșca, Druță, Melniciuc? La ei vă gîndiți, domnule ministru, nu? Păi acolo e toată nădejdea reformei?

Înțeleg de unde vin aceste inițiative heirupiste ale unor guvernanți mărunți de genul ministrului justiției. Sunt presați de funcționarii europeni, presați și ei, la rîndul lor, de opinia publică și presa liberă de la noi, care le pune pe tavă cazuri grave de corupție, crime de care n-a auzit nici Parisul, așa că nu au ce face, o dau cu reușite legislative, concepții, reforma procuraturii. Ce fariseism, ce fariseism, domnule Efrim! Sincer vorbind, știu că sunteți un ministru, cum să zic, fără portofoliu, ca să fiu elegant. Adică sunteți un ministru al Poveștilor, nu un ministru al Justiției, pentru că justiția, de fapt, e în mîinile altcuiva. Și acel altcineva tace ca motanul cu capul în ulciorul cu smîntînă. Își face poftele, nu discută despre reforme și concepții, nu se laudă cu “realizări”. El dirijează justiția prin intermediul judecătorilor corupți și tot cu ajutorul și complicitatea lor își face mendrele. El, Plahotniuc, este adevăratul ministru al justiției, domnule Efrim! Spuneți povestea în continuare, că iată, vine moș Ene pe la gene!

Înainte de a închide parantezele acestei digresiuni deloc lirice, țin cu tot dinadinsul să urmăriți declarația unui avocat străin care a dat piept cu justiția lui Poalelungi , Pleșca și Druță. A unui străin, de data aceasta  de nivelul nostru, care a dat cu fruntea în peretele de beton al nemerniciei. Să citim, așadar, ce spune pe o rețea de socializare avocatul Denean Raaytz, un străin care practică, sărmanul,  meseria apărării în Republica Moldova. Să-i auzim păsul.

O justiție incompetentă la fel ca și judecătorii

http://cabinetavocaturaraaytz.weebly.com/1/post/2013/03/o-justitie-incompetenta-la-fel-ca-si-judecatorii.html

Nu de multe ori mi s-a dat să văd cazuri de incompetență a judecătorilor sau o familie întreagă băgată tam nesam în justiție . Cunosc o persoană care badea uncheșul este judecător la Curtea de Apel și junele de nepot este  avocat.  Dar ce avocat? Cel puțin dacă  eu judecam aici, cu tot cu badea unchesul îl băgam la pîrnaie pentru sfidarea Curții .
De una zi am făcut o cerere de dare în judecată la judecătoria Botanica, și  aflu cu stupoare ca domnul judecător nu poate judeca  cauza că este…  incompetent . M-am dus la domnul președinte al judecătoriei și m-a lăsat mască . M-am prezentat și i-am zis cine sînt și… stupoare, cică a dat telefon în Canada și m-a verificat la Colegiul Magistraților. Domnule Druță, înainte de a face verificări pe cont propriu ar trebui să vă revizuiți puțin  atitudinea, inclusiv la ceea ce se întîmplă în  instituția statului pe care o conduceți. Secretara dvs este incompatibilă cu serviciul pe care îl face, domnule Druță!  Sau vă place să-și etaleze sînii? Iar unii judecători din subordinea dvs sunt incompatibili, cu lucrul judecat nu corespund, iar dumneavoastră la fel, m-am săturat să dau sfaturi juridice la toți nemernicii de judecători . Pe un act care scrie conform cu originalul, se mai pune și o ștampilă umedă cum îi ziceți sau timbru sec că așa orice cioban de la tarla poate veni și să scrie o încheiere. Problema este că pe încheierea pe care mi-a fost trimisă nu existau elementele esențiale  și scrisul arată ca a unui copil de clasa I-a.  Și stau și mă întreb: oare asta-i toată justiția formată din analfabeți și căzuți în cap?”

Domnule avocat Denean Raaytz, veniți să bem o cafea, să vă spun ce e cu adevărata justiție moldoivănească!

În episodul de astăzi vom încheia exemplificarea modului în care realmente se implementează, pas cu pas, reformele justiției din România, cum au fost și sunt pedepsiți corupții de peste Prut, spre deosebire flagrantă de corupții protejați de păpușarii moldoivănești, stăpînii instituțiilor captive ale statului, inclusiv cele media, cei care ne mint obraynic că doar cu ei vom ajunge în Uniunea Europeană!

Judecătoarea Gabriela Bîrsan de la instanţa supremă, audiată la DNA

Judecătoarea Gabriela Bîrsan – fosta preşedintă a Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi – s-a prezentat, ieri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii îi vor prezenta probele din dosarul în care este învinuită de trafic de influenţă, informează surse judiciare.
În 10 noiembrie 2011, DNA informa că judecătoarele Gabriela Bîrsan (preşedintă atunci a Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, între timp revocată din funcţie – n.r.) şi Iuliana Puşoiu, de la ICCJ, ar fi primit bijuterii şi alte foloase în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Secţia de contencios administrative şi fiscal.”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bîrsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Iuliana Puşoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal (pensionată în aprilie 2012 – n.r.), în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul Bucureşti, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi Gabriel Chiriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă”, preciza DNA. Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010 – mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Claudia Gherbovan Silinescu şi Gabriel Chiriac, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris – Franţa. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Toate actele de urmărire penală în cazul judecătoarei Gabriela Bîrsan au fost refăcute de procurorii anticorupţie, ca urmare a deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a admis ridicarea imunităţii de care beneficiază magistrata care este căsătorită cu judecătorul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) Corneliu Bîrsan. Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, că decizia CEDO precizează că în cazul Gabrielei Bîrsan ridicarea imunităţii nu se aplică retroactiv, astfel că percheziţia efectuată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la domiciliul judecătoarei este nulă. Astfel, în cazul Bîrsan toate actele de urmărire penală au fost refăcute, procurorii folosind alte mijloace de probă în acest caz. În urma constituirii acestui dosar, judecătorul Corneliu Bîrsan nu a mai intrat să judece cauze privind România. În dosarul de la DNA mai sunt vizaţi judecătoarea Corina Corbu, de la Secţia de contencios a ICCJ (o apropiată a familiei Bîrsan), şi judecătorul Anton Pandrea, fostul şef al Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (între timp pensionat n.r.).Corbu şi Pandrea sunt acuzaţi de favorizarea infractorului. Judecătorul Anton Pandrea i-ar fi comunicat Corinei Corbu faptul că s-a emis mandat de interceptare în cazul judecătoarelor Gabriela Bîrsan şi Iuliana Puşoiu, la solicitarea DNA.

Procesul judecătorilor condamnaţi pentru luare de mită

Bogdan Diaconescu şi Laurenţiu Anghel, au fost condamnaţi anul trecut pe data de 14 septembrie la 4 ani şi 6 luni de închisoare respectiv 4 ani de închisoare cu executare. Sentinţa dată de Curtea de Apel Cluj nu a fost definitivă, iar procesul s-a mutat la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Magistraţii de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie au amânat procesul pentru data de 26 septembrie. Judecătorii Diaconescu şi Anghel sunt acuzaţi că au luat mită de la un deţinut căruia i-au promis că îl vor ajuta să primească o pedeapsă mai mică. Alături de magistraţi au mai fost arestaţi şi doi avocaţi. Ciucă şi Militaru au fost condamnaţi şi ei la un an de închisoare. Anghel şi Diaconescu sunt cunoscuţi pentru sentinţele controversate pe care le-au dat. Printre persoanele favorizate se numără Leo de la Strehaia, Ionuţ Cristian Dinu, fiul poliţistului Dinu, membrii clanului Pară. Bogdan Diaconesu a fost acuzat că l-a ajutat pe ucigaşul cu Ferrari din Timişoara să scape de arest. Laurenţiu Anghel a avut un singur lucru de făcut: să intervină pe lângă prietenul lui, magistratul Bogdan Diaconescu, care se ocupa de cazul Stănăgoi, pentru a-i reduce din pedeapsă. Diaconescu nu a recunoscut absolut nimic în faţa instanţei şi a declarat că este nevinovat. Judecătorul Laurenţiu Anghel a spus că nu a cerut niciodată bani de la mine, iar totul a fost o înscenare „Am primit patru ani pe nedrept. Cum am spus şi la proces eu pe avocatul Militaru nici măcar nu îl cunosc. Cum puteam să mă duc eu la el şi să îi cer bani pentru a favoriza un deţinut? Până la urmă unul dintre denunţători a fost condamnat la închisoare. Asta cred că spune multe. Dacă eu şi Bogdan Diaconescu am fi intervenit în dosar aşa cum s-a spus, acum nu era liber?“, a spus Anghel. Procurorii DNA relatau în 2010 că au găsit 20.000 de euro în casa lui Laurenţiu Anghel, bani proveniţi din mită.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri