1.7 C
Chișinău
joi, 2 decembrie, 2021

Justiția română versus chixul moldovenesc (3), de Vasile NĂSTASE

Must read

Comentarii recente

vasile-214x165(Acest serial este „dedicat”, în exclusivitate, celor doi tîlhari de lux, Filat și Plahotniuc, dar și slugilor sale docile, care, în curînd, vor avea soarta “omologilor” de peste Prut).

În episodul precedent am vorbit cu lux de amănunte cum a fost curățată justiția română de procurori și judecători corupți, prin condamnarea acestora la ani grei de pușcărie. Remarcăm că spre deosebire de ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, și anume că criminalii din justiție sunt protejați politic, deși cel puțin presa i-a deconspirat cu averi de milioane, obținute în baza unor clare acte de corupție, în România procesul de decriminalizare a justiției a obținut un caracter consistent și irevocabil. Nu afirmăm și nu susținem că justiția română este un etalon, este impecabilă. Nici pe departe! Să nu uităm că vorbim de năravuri balcanice, împletite cu elemente ale unui început de capitalism rapace, în care o anume parte de magistrați nu au rezistat și nici nu rezistă ispitelor de a se îmbogăți peste noapte. Observați însă, că mulți dintre aceștia, fie că au fost condamnați cu executare, fie că au primit pedepse mai blînde, cu suspendare, nu au comis fapte de corupție mai grave decît le comit zilnic, oamenii lui Plahotniuc. Dimpotrivă, cum să pui pe cîntar crima comisă de judecătorii raider, care au devalizat bănci și întreprinderi de sute de milioane de euro cu niște șpăgi, comparativ ridicole, luate de magistrații români. Trebuie să înțelegem că mai devreme sau mai tîrziu, toate faptele abjecte comise de infractorii în mantii negre vor fi penalizate de lege! Oricît ar fi încercat unii politicieni să se opună reformei sistemului de drept din România, sub stricta monitorizare a Uniunii Europene, a partenerilor de dezvoltare ai României, a reprezentanțelor diplomatice, în special din SUA și Marea Britanie, treptat, treptat instituțiile statului au început a-și face datoria. Vom continua, în episodul de astăzi să venim cu exemple concrete și probe ce confirmă caracterul ireversibil și plenar al reformei reale a justiției, spre deosebire de starea de fapt din Republica Moldova, unde instituțiile captive ale statului se află la cheremul celor doi tîlhari de lux, prin intermediul indivizilor incluși în lista Magniţki, varianta moldovenească.

Un judecător, un procuror, un ofițer SRI și 5 polițiști, condamnați pentru corupţie, în iunie.

Un judecător, un procuror, acţionarul şi vicepreşedintele consiliului de administraţie al unui club de fotbal, un ofiţer SRI şi cinci ofiţeri de Poliţie sunt printre cele 62 de persoane condamnate definitiv, în iunie, în dosarele de corupţie în care au fost trimişi în judecată de procurorii DNA.

Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în dosarele de corupţie au rămas definitive, în iunie, 26 de hotărâri judecătoreşti, prin care au fost condamnaţi 62 de inculpaţi.

Printre cei condamnaţi definitiv în luna iunie se numără un judecător (fost vicepreşedinte al unei curţi de apel), un procuror, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor, conducerea unei direcţii judeţene de protecţie a copilului, acţionarul şi vicepreşedintele consiliului de administraţie al unui club de fotbal, şeful unui serviciu judeţean de metrologie legală, un director al unei companii de stat, un şef serviciu finanţe publice, cinci ofiţeri de poliţie, un ofiţer SRI, un avocat, un notar, un medic şef al unui centru medical MAI, un vameş, doi agenţi de poliţie de frontieră, un inspector de muncă, trei consilieri locali şi şase administratori de societăţi comerciale. Aceştia au primit pedepse cuprinse între cinci luni de închisoare cu suspendare şi şase ani de închisoare cu executare.

Toţi ceilalţi inculpaţi din dosarul „Valiza” au primit pedepse cu suspendare: Victor Piţurcă – un an cu suspendare pentru favorizarea infractorului, Alina Ciul şi Radu Marino – câte un an şi jumătate cu suspendare, iar Teia Sponte – doi ani cu suspendare.

Cătălin Nicolae Şerban, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, a fost condamnat definitiv, pe 18 iunie, de instanţa supremă la cinci ani de închisoare în dosarul în care era judecat pentru că a cerut 60.000 de euro, din care a primit 50.000 de euro, pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a două dosare civile privind privatizarea societăţii Moldomin. În acelaşi caz au fost condamnaţi şi Adrian Dan Rus, reprezentant al Mineco AG în România la data comiterii faptelor, la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru cumpărare de influenţă şi Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar în cadrul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa, la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru complicitate la trafic de influenţă.

Fostul procuror Maximilian Bălăşescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu au primit câte patru ani cu executare, potrivit deciziei prin care instanţa supremă a menţinut, pe 17 iunie, pedepsele dispuse de Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit rechizitoriului, în luna ianuarie 2012, fostul magistrat Maximilian Bălăşescu, cu ajutorul lui Cristian Ene şi Marian Simirianu, a pretins de la un denunţător, cu titlu de mită, o sumă de bani. În 31 ianuarie, Ene a fost prins în flagrant luând de la denunţător, în numele procurorului, 90.000 de lei şi 80.000 de euro, ca primă tranşă a sumei totale pretinse, preciza DNA.

Avocata Lileana Cremeniţchi din Baroul Iaşi a fost condamnată definitiv de instanţa supremă, pe 19 iunie, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că a cerut bani de la un om de afaceri spre a interveni pe lângă judecătorii Curţii de Apel Iaşi, în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile. În acelaşi dosar a fost condamnaţi şi omul de afaceri Gheorghe Apopi, care a primit trei ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă, iar directorii Nicolae Hogaş şi Dragoş Dascălu, câte doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru cumpărare de influenţă.

Pe 7 iunie, Einan Aifer, maior în cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) la data comiterii faptelor, a primit trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru trafic de influenţă. Maiorul a fost acuzată că în perioada 2009-2010 a luat 6.100 de euro de la un bărbat, căruia i-a spus că poate interveni pentru angajarea lui într-o unitate SRI din Bucureşti şi a soţiei acestuia în Parlament.

sursa: Money.ro

Băsescu l-a eliberat din funcție pe judecătorul Cătălin Șerban, condamnat la 5 ani de închisoare

Președintele Traian Băsescu a semnat, miercuri, decretul privind eliberarea din funcție a lui Nicolae-Cătălin Şerban, judecător la Curtea de Apel Timişoara – ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni, informează Administrația Prezidențială.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus președintelui Traian Băsescu eliberarea din funcţie a judecătorului Cătălin Şerban, fost vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, după ce acesta a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă.  Pe 18 iunie 2013, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă, iar soţia magistratului, Ramona Mihaela Şerban, notar public, a fost condamnată la trei ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Cătălin Șerban a fost trimis în judecată de DNA, în 4 aprilie 2012, fiind acuzat că a pretins de la doi cetățeni sârbi suma de 60.000 euro. Potrivit procurorilor, Cătălin Şerban a pretins şi primit banii lăsând impresia că are influenţă asupra magistraţilor care judecau două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi că îi poate determina să respingă căile de atac formulate.

Procurorii au arătat în rechizitoriul trimis instanţei că, în data de 14 martie 2012, Cătălin Șerban a primit suma de 50.000 euro prin intermediul soției sale și a altor inculpați din dosar. Suma de 50.000 de euro a fost găsită în 15 martie 2012,  la cabinetul notarial al soției sale, în urma efectuării unei percheziții.

Judecătoarea ICCJ Maria David a fost condamnată, marţi, de instanţa supremă la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de trafic de influenţă, după ce ar fi primit de la un om de afaceri peste 200.000 de euro pentru a interveni la colegi magistraţi, informează Mediafax.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a condamnat-o pe judecătoarea Maria David la câte patru ani de închisoare pentru ambele fapte de corupţie imputate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), respectiv pentru cea din noiembrie 2009 şi pentru cea din februarie 2012, când a fost organizat şi flagrantul.

Instanţa a mai stabilit ca Maria David să nu îşi poată exercita unele drepturi civile timp de doi ani după executarea pedepsei de patru ani de închisoare.

Judecătorii ICCJ au mai obligat-o pe Maria David să îi restituie cei 200.000 de euro lui Petru Blanda, bani pretinşi acestuia în schimbul promisiunii că îi va rezolva unele dosare aflate la instanţe.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.

Judecătoarea Maria David a fost trimisă în judecată în 21 martie, în stare de arest preventiv, pentru două fapte de trafic de influenţă, Petru Blanda fiind denunţătorul din acest dosar.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada noiembrie-decembrie 2009, judecătoarea Maria David ar fi pretins şi primit de la omul de afaceri Petru Blanda 200.000 de euro, promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti învestiţi cu soluţionarea unei acţiuni de contestaţie în anulare şi îi va determina să adopte o soluţie favorabilă.

Prin această contestaţie, Blanda dorea anularea unei decizii penale a Curţii de Apel Ploieşti prin care fusese condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare în regim de detenţie pentru evaziune fiscală. În 10 decembrie 2009, această acţiune a fost admisă în principiu, iar în 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondată contestaţia în anulare.

Ulterior, împotriva aceleiaşi decizii de condamnare, Petru Blanda a formulat şi o cerere de revizuire, care în 15 noiembrie 2011 a fost respinsă de Judecătoria Târgovişte.

În acest context, în perioada ianuarie – februarie 2012, judecătoarea David a primit de la Blanda, în mai multe tranşe, suma totală de 4.000 de euro şi 3.800 de lei, şi a mai pretins încă 110.000 de euro, promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă judecători din cadrul Curţii de Apel Ploieşti învestiţi cu soluţionarea recursului împotriva sentinţei Judecătoriei Târgovişte, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre favorabilă acestuia. În 27 februarie, Curtea de Apel Ploieşti a respins şi acest recurs.

Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurător pe două imobile ale Mariei David.

În 28 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători a încuviinţat percheziţia la imobilele deţinute de Maria David, reţinerea şi arestarea preventivă a judecătoarei.

O zi mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis un mandat de arestare preventivă pe numele Mariei David, care ulterior a rămas definitiv după ce un complet de cinci judecători de la aceeaşi instanţă a respins contestaţia acesteia împotriva deciziei de arestare.

Surse judiciare susţin că judecătoarea David ar fi avut o relaţie foarte apropiată cu omul de afaceri, pe care îl cunoştea din timpul facultăţii, iar denunţarea ei de către Blanda a fost un teribl şoc pentru magistrată.

David a fost judecător în Târgovişte, apoi a promovat la Curtea de Apel Ploieşti, iar din 2009 a fost magistrat la instanţa supremă.”

Ce să zici, comentariile dvs., nu sunt deloc de prisos!

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri