9.7 C
Chișinău
luni, 29 noiembrie, 2021

JAMESTOWN: UE refuză să ofere orice legitimitate guvernului controlat de Plahotniuc; Care sunt scenariile pregătite de oligarh pentru prezidenţiale (III)

Must read

Comentarii recente

plaha si ghimpuDeşi puterea sa e aparent adânc înrădăcinată, Guvernul lui Vladimir Plahotniuc are nevoie de o anumită legitimitate externă şi de sprijin financiar urgent. România pare a fi singura salvare în acest moment, comentează o nouă analiză a Fundaţiei Jamestown.

Articolul este partea a treia a unei analize semnate de expertul Vladimir Socor al organizaţiei cu sediul la Washington (prima şi a doua pot fi accesate aici şi aici).

Cunoscutul expert remarcă faptul că Uniunea Europeană refuză să ofere orice formă de legitimitate politică guvernului controlat de Plahotniuc. UE, FMI şi Banca Mondială au suspendat orice sprijin financiar, impun condiţii stricte pentru orice împrumut suplimentar acestui guvern. Unii comentatori politici, apropiaţi acestei guvernări, dau vina pentru această criză pe Delegaţia UE la Chişinău, lansând atacuri murdare în adresa misiunii europene, situaţie de neconceput până acum.

Între timp, Rusia nu acordă o mare importanţă la ceea ce se întâmplă în Moldova în general, şi nici lui Plahotniuc, în particular. El nu are acces la Kremlin, dar nici nu este atacat cu atâta înverşunare de mass-media moscovită.

În ultimele săptămâni, Guvernul de la Chişinău a redeschis mai multe canale diplomatice cu Moscova, care caută o „normalizare”, nu o apropiere. Acest lucru nu va aduce niciun favor economic guvernului şi, în timpul apropiat, nicio formă de acceptare politică a lui Plahotniuc de către Moscova.

Guvernul controlat de Plahotniuc poate cere doar ajutorul României, până la alegerile prezidenţiale din octombrie. El speră să obţină două rezultate pe termen scurt.

În primul rând, să obţină prima tranşă din împrumutul de 150 de milioane de euro, deoarece Moldova încă nu are un buget pentru 2016. Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti au aprobat acest credit oferit cu o dobândă mică, iar acordarea lui este condiţionată cu anumite reforme sectoriale şi măsuri anticorupţie pe care Moldova trebuie să le implementeze.

În al doilea rând, Plahotniuc vrea ca Bucureştiul să îndemne grupurile proeuropene din Moldova să renunţe la nominalizarea unui candidat comun pentru alegerile prezidenţiale din octombrie.

Fără îndoială, Plahotniuc va lansa un candidat controlat (sau mai mulţi) în cursa prezidenţială. Candidatul său însă s-ar putea să fie împiedicat de un candidat comun al partidelor pro-occidentale.

Plahotniuc vrea ca aceste şi alte grupuri să-i susţină candidatul desemnat care, cel mai probabil, ar ajunge în turul doi, împotriva candidatului pro-Rusia, liderul PSRM, Igor Dodon. Un astfel de scenariu l-ar poziţiona pe Plahotniuc, împreună cu resursele sale şi aparatul său politic, drept un protector al Moldovei de influenţa Rusiei.

Totuşi, Plahotniuc pare să ia în considerare şi o înţelegere cu Dodon în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale. O înţelegere separată între cei doi ar marginaliza Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, un alt partid prorusesc important.

Acest scenariu este discutat pe larg în presă şi cercurile politice, mai ales după ultimele cazuri cooperare între Plahotniuc şi Dodon. Un canal de televiziune afiliat PSRM-ului, a obţinut recent o frecvenţă cu acoperire naţională, printr-o decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care este o instituţie controlată de Plahotniuc.

În schimb, fracţiunea PSRM din Parlament a introdus şi a participat la adoptarea unui amendament la legea privind dreptul de proprietate mass-media, care să-i permită lui Plahotniuc să-şi păstreze cele patru posturi TV până în 2021, în loc să limiteze activitatea acestora începând din acest an.

Totodată, majoritatea parlamentară controlată de Plahotniuc este dispusă să numească un socialist în funcţia de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, înaintea alegerilor. În plus, PD-ul lui Plahotniuc şi PSRM, împreună cu transfugii comunişti, au adoptat o declaraţie în Parlament prin care au solicitat restricţii în cooperarea Republicii Moldova cu NATO şi ameninţă să legifereze astfel de restricţii.

În acelaşi timp, Guvernul lui Plahotniuc oferă posibilităţi largi pentru mişcările unioniste să-şi desfăşoare activităţile în Moldova. Pe 27 martie, la Palatul Naţional, aflat în proprietatea guvernului, a avut loc un congres la care au participat circa 1.000 de oameni, eveniment organizat în legătură cu aniversarea a 98-a a Unirii Basarabiei cu România.

Alte grupuri şi iniţiative unioniste sunt în curs de dezvoltare. Unele dintre acestea accentuează creşterea gradului de conştientizare naţional-culturală românească în rândul moldovenilor, în timp ce altele planifică acţiuni politice pentru 2018, anul în care va fi marcat primul centenar al unirii.

Amploarea şi ritmul acestor activităţi sunt fără precedent, dar semnificaţia lor în prezent este mai mul simbolică decât practică. Ceea ce face astfel de dezbateri posibile şi, probabil, inevitabile (chiar şi la nivel teoretic doar) este ruinarea procesului de asociere cu Uniunea Europeană şi sentimentul de responsabilitate tot mai mare al României pentru consolidarea Moldovei.

O politică românească care pune însă accentul în mod disproporţionat pe dimensiunile româneşti din Moldova nu vor fi eficiente. Dimensiunile moldoveneşti (adică, identitatea locală specifică) şi vorbitorii de limbă rusă, de asemenea, trebuie să fie abordaţi.

Recent, România a făcut un început promiţător pentru a ajunge în Găgăuzia. Oraşul Bălţi poate fi următoarea linie. Privind dincolo de aceste enclave, să chemi la o „Moldovă fără Dodon şi Usatîi” nu este realist. Probabil, mulţi dintre alegătorii lor sunt moldoveni vorbitori de limbă română. Aşa cum rolul şi responsabilităţile României cresc în Moldova, va trebui să ajungă la alegătorii care acum susţin partidele pro-Rusia.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri