protest 23 octombrie 2015 presedintieÎn prima săptămână de muncă în funcţia de şef al statului, Igor Dodon a semnat iniţiativa legislativă prin care cere Parlamentului să abroge legea care a transformat în datorie publică jaful din sistemul financiar-bancar.

O iniţiativă legislativă însă NU este suficientă pentru a elibera contribuabilii de povara miliardului furat, iar Igor Dodon trebuie să folosească toate pârghiile pe care le are la îndemână, inclusiv mobilizarea populaţiei la proteste, dacă îşi doreşte cu adevărat să obţină un rezultat. Astfel comentează analiştii politici, experţii anticorupţie, dar şi reprezentanţii societăţii civile iniţiativa semnată de Igor Dodon.

Vicepreşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, afirmă că este crucial ca tot instrumentarul şefului statului să fie folosit şi ca încercarea de a scoate de pe umerii oamenilor povara banilor furaţi să nu se limiteze doar la o iniţiativă legislativă şi atât.

„Lista priorităţilor PPDA se deschide cu problema miliardului. Noi categoric pledăm pentru anularea legii miliardului, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi recuperarea cât mai rapidă a mijloacelor financiare. Săptămâna trecută am înaintat câteva revendicări pentru preşedintele validat şi noi considerăm că acestea trebuie să fie iniţiativele primordiale ale noului preşedinte, nu demagogia geopolitică. Urmează să vedem ca această iniţiativă să ajungă la Parlament, sperăm că este foarte bine pregătită, că nu se va face de ochii lumii şi nu se rezumă doar la iniţiativă. Sperăm că va fi folosit întregul instrumentar al şefului statului pentru a soluţiona această problemă şi nu va fi aruncată această iniţiativă fără ca se urmărească dacă va fi sau nu votată, să nu fie doar praf în ochi”, susţine Alexandru Slusari.

Vicepreşedintele PPDA a mai declarat, pentru Jurnal, că Igor Dodon trebuie să înainteze cât mai repede iniţiativa în Parlament şi cu prima ocazie să convoace aşa-numita majoritate parlamentară, şefii fracţiunilor.

„Trebuie să pună întrebarea foarte tranşant, că aceasta este voinţa poporului. Poporul nu poate plăti pentru ceea ce a fost furat tot de la popor. Asta e alogic, antisocial şi e important ca preşedintele să facă acest pas. Să nu se ascundă, să nu se gândească că dacă a înaintat această iniţiativă s-a spălat pe mâini. Noi vom fi foarte exigenţi şi nu vom permite acest lucru. Iniţiativa trebuie promovată cu insistenţă, cu toate pârghiile posibile legale şi este important că în cel mai scurt timp ca această lege să fie anulată. Noi nu o dată am menţionat cum trebuie rezolvată problema: suspendarea garanţiilor de stat din partea guvernelor Leancă, Gaburici, tragerea la răspundere a celor care au elaborat acest proiect de lege, scoaterea datoriei extrabilanţ la Banca Naţională. Doi ani să ne ocupăm intensiv cu recuperarea banilor, recuperăm sumele furate şi doar dacă mai rămâne o mică parte nerecuperată atunci revenim la problema adoptării sau neadoptării a astfel de legi. Dar, la moment, categoric această lege trebuie să fie cât mai rapid anulată”, a menţionat Alexandru Slusari.

Totodată, Alexandru Slusari a mai spus că membrii Platformei Demnitate şi Adevăr vor continua să fie insistenţi şi să vegheze toate acţiunile ce ţin de această lege antipopulară şi antisocială.

„Presiunea, insistenţa, protestul – sunt armele principale ale Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr. Exact prin aceste metode în 2015, prin proteste organizate de Platforma DA, am oprit punerea pe umerii cetăţenilor a încă 7,5 miliarde de lei pe care era gata Guvernul Gaburici să emită garanţii de stat, suplimentar la acele 15 şi jumătate de miliarde de lei. Atunci anume Platforma DA, prin proteste, a oprit acest dezmăţ şi Gaburici a preferat să-şi dea demisia decât totuşi să facă acest lucru”, a punctat Slusari.

Şi fostul ambasador al RM la ONU şi la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, spune că Igor Dodon trebuie să fie gata să purceadă la acţiuni ca să-şi îndeplinească promisiunea făcută în campania prezidenţială.

„Asta a fost una dintre promisiunile sale electorale. El era obligat să iasă cu o astfel de iniţiativă. Nimeni nu-i naiv şi-nţelege că Parlamentul, Guvernul, de bunăvoie n-o să abroge această lege. Dar dacă el a iniţiat această iniţiativă, trebuie să aibă un algoritm clar de acţiuni ulterioare care vor duce la un rezultat. Aşa pur şi simplu n-o să meargă, chipurile a înaintat iniţiativa legislativă şi şi-a îndeplinit o promisiune. Or, promisiunea a fost de a anula această lege. El trebuie să fie gata să purceadă la acţiuni care vor impune puterea să accepte anularea acestei legi”, a declarat Alexei Tulbure, pentru Jurnal.

La rândul său, jurnalistul Vasile Năstase, membru al Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, a punctat: „NU este suficient doar să faci o iniţiativă legislativă care este necesară şi oportună. Este important să foloseşti toate instrumentele politice, populare, legale, pentru a obţine acest lucru. În primul rând, este nevoie de voinţă politică. Dacă această guvernare care a reacţionat într-un mod hilar la iniţiativa legislativă nu va da curs acesteia, cred că este important ca preşedintele Dodon, opoziţia, toţi care vor cu adevărat ca această ţară să fie scoasă din captivitate, să întreprindă toate măsurile necesare pentru a obliga guvernarea ilegitimă să rezolve această problemă.”

Şi alţi lideri de opinie spun că Igor Dodon trebuie să întreprindă mai multe măsuri în direcţia investigării jafului bancar. „Noi sigur că înţelegem că nu este pur şi simplu vorba despre scoaterea poverii de pe umerii cetăţenilor, pentru că este aproape imposibil, dar dorim ca şi BNM, care a admis acest furt, să fie cât mai interesată în recuperarea acestor bunuri. Noi aşteptăm mult mai multe de la domnul Dodon, să cearcă investigaţie internaţională a furtului bancar, să ceară organelor de drept pornirea urmăririi penale asupra factorilor de decizie care au admis furtul bancar”, a menţionat directorul Transparency International Moldova, Lilia Caraşciuc.

În opinia altor experţi, cel mai eficient instrument pentru a obţine rezultate rămâne totuşi presiunea populară.

„Acesta, după mine, şi va fi testul – cât de departe este gata să meargă Dodon în această confruntare cu majoritatea parlamentară care a prădat acest miliard şi l-a pus pe umerii cetăţenilor. Dacă Dodon va merge pe ideea referendumului, ieşirii directe în popor, asta va fi o confirmare că el este gata să lupte cu această majoritate. Cred şi mi se pare evident că doar această iniţiativă nu va avea nicio finalitate din simplu motiv că este în contradictoriu cu toată logica actualei majorităţi guvernamentale care a purces la toată schema asta cu furtul miliardului ca să-l plaseze pe umerii cetăţenilor”, a menţionat comentatorul politic Victor Ciobanu.

„În opinia mea, există pârghii pentru a soluţiona această problemă de a depăşi această problemă care este creată de actuala guvernare, problema respectivă poate fi depăşită printr-o mobilizare totală a întregii populaţii care este nemulţumită faţă de astfel de măsuri ale guvernării. Igor Dodon în loc să purceadă la această mobilizare totală a populaţiei a purces la o iniţiativă. Nu ştiu ce mai poate face Dodon în situaţia actuală, după ce pe parcursul mai multor ani a dovedit întregii societăţi că lucrează mână în mână cu cei care se află la Guvernare”, a declarat, la rândul său, fostul deputat Alexandru Petkov.

Anterior, reprezentanţii Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr l-au îndemnat pe Igor Dodon să apeleze la toate mijloacele posibile pentru a promova această iniţiativă legislativă. Acum o săptămână, membrii formaţiunii i-au prezentat lui Igor Dodon o listă de solicitări şi au cerut să fie realizate în primele 10 zile de mandat. În caz contrar, reprezentanţii Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr au precizat că vor apela la toate instrumentele de care dispun pentru a anula iniţiativele care au provocat controverse în societate, inclusiv protestul.

Reprezentanţii serviciului de presă al lui Igor Dodon nu au răspuns la telefon pentru a oferi o reacţie.

Menţionăm că, anterior, mai multe instituţii internaţionale, precum Banca Mondială, FMI, dar şi ambasadori acreditaţi la Chişinău au cerut investigarea fraudei bancare şi deferirea vinovaţilor justiţiei. Totodată, mai mulţi lideri de opinie au spus că ancheta este tergiversată la nesfârşit pentru a pierde urma beneficiarilor şi a banilor.

Dispariţia unui miliard de dolari din băncile moldoveneşti a dus la blocarea finanţării externe, iar oficialii europeni au criticat guvernarea de la Chişinău pentru modul în care decurge ancheta. Şeful Delegaţiei UE, Pirkka Tapiola, le-a cerut autorităţilor să-şi suflece mânecile şi să se apuce în sfârşit de lucru. Şi fostul reprezentant special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Mizsei, a sugerat că anchetatorii încearcă să-i protejeze pe adevăraţii vinovaţi de jaful bancar. Jaful de miliarde din sistemul bancar al Republicii Moldova a ajuns să fie discutat şi în Congresul Statelor Unite ale Americii. În luna septembrie, parlamentarii republicani Randy Weber şi Trent Franks au prezentat o rezoluţie în acest sens în Camera Reprezentanţilor, la solicitarea liderului Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase.

Sursa:jurnal.md

(14 accesari)