2.7 C
Chișinău
miercuri, 1 decembrie, 2021

Iniţiativă în România: Numărul aleşilor în Parlament, redus de la 588 – la 300 şi vacanţe mai mici pentru deputaţi şi senatori; „Costul parlamentarilor devine insuportabil pentru populaţie”

Must read

Comentarii recente

parlament romNumărul aleşilor din Parlamentul României trebuie să fie redus în jumătate, afirmă fostul candidat al Uniunii Salvaţi Bucureştiul la Primăria Sectorului 1, Bucureşti, Clotilde Armand.

„SUA au 535 parlamentari la o populaţie de peste 300 milioane locuitori, în timp ce România are 588 de parlamentari pentru numai 20 milioane de locuitori”, afirmă ex-candidatul USB.

Potrivit ei, în Parlament trebuie să fie cel mult 200 de deputaţi şi 100 de senatori. „În ideea că nu schimbăm acum structura bicamerală, cerem limitarea numărului de parlamentari la maxim 300, din care 100 pentru Senat şi 200 pentru Camera Deputaţilor. Propunem câte doi senatori şi 4 deputaţi pentru fiecare judeţ, sector al Bucureştiului şi Diaspora. Cerem ca parlamentarii să muncească efectiv 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână şi să nu aibă decât maxim 5 săptămâni de vacanţă pe an, la fel ca restul angajaţilor”, a precizat Clotilde Armand, pe pagina sa de Facebook.

„Un Parlament mai mare nu aduce beneficii. Numărul şi costul parlamentarilor devine de nesuportat pentru populaţia României. În România post-1990, procesul legislativ a fost în fapt preluat de Guvern, care legiferează prin Ordonanţe de Urgenţă, fenomen necunoscut în SUA. Între 2003-2014 au fost emise 1548 ordonanţe de urgenţă, în medie 145 OUG pe an, sau o situaţie de urgenţă la fiecare 2,5 zile. Numărul de parlamentari, salariile parlamentarilor, bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului, pensiile şi avantajele materiale ale parlamentarilor cresc metastazic de la un an la altul. Prin aceste măsuri propuse, vrem să evităm hei-rupismul permanent, vrem ca procesul legislativ să se desfăşoare în Parlament cu o viziune pe termen lung, iar ordonanţele de urgenţă să nu mai fie folosite decât în cazuri cu adevărat excepţionale”, a mai scris Clotilde Armand.

Amintim că o iniţiativă similară a eşuat în Republica Moldova. La unul dintre protestele Platformei Civice Demnitate şi Adevăr în toamna anului 2015, manifestanţii au votat o proclamaţie care conţinea mai multe revendicări – reducerea numărului deputaţilor de la 101 – la 71, alegerea şi demiterea şefului statului prin vot direct de către popor şi limitarea imunităţii parlamentare. În scurt timp, membrii Platformei DA au format un grup de iniţiativă şi au început colectarea semnăturilor din toată ţara pentru iniţierea unui referendum la care oamenii să decidă asupra celor trei chestiuni.

Timp de trei luni, membrii grupului de iniţiativă au mers din localitate în localitate, din poartă în poartă, şi au colectat peste 400 de mii de semnături, mult peste cât cerea legea, în situaţia în care era nevoie de 360 de mii de semnături.

Pe 30 martie 2016 însă Comisia Electorală Centrală a respins demersul pentru care au semnat peste 400 de mii de oameni. Şeful instituţiei a motivat că nu a fost respectată condiţia să fie cel puţin 20 de mii de semnături din jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, în prezent – raioane, iar în momentul votării acestei prevederi – judeţe. Hotărârea CEC a fost anulată de Curtea de Apel Chişinău, mai exact de judecătoarea Domnica Manole, iar autoritatea electorală a fost obligată să iniţieze plebiscitul. În urma recursului comisiei, la sfârşitul lunii aprilie Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârea magistratei Domnica Manole şi a menţinut-o pe cea a CEC.

La aproape două luni distanţă, Consiliul Superior al Magistraturii a decis s-o lipsească pe Domnica Manole de imunitate şi să admită ca aceasta să fie cercetată penal. S-a întâmplat la cererea procurorului general interimar, Eduard Harunjen, care a invocat că magistrata ar fi pronunţat cu bună ştiinţă o hotărâre contrară legii.

La rândul său, Domnica Manole a declarat cu lacrimi în ochi că a acţionat în strictă conformitate cu legea şi că de fapt ar fi vorba despre o răzbunare pentru criticile expuse de ea anterior sistemului judecătoresc pe parcursul activităţii. Cazul a stârnit reacţii la cel mai înalt nivel. „Aceste evoluţii nu risipesc îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă în justiţie”, a atenţionat UE. „Nu trebuie să existe nici măcar aparenţa intimidării şi amestecului politic”, a reacţionat şi Ambasada SUA. „Niciun judecător nu poate soluţiona corespunzător în condiţii de teamă”, a fost mesajul Forumului Judecătorilor din România. Totodată, mai mulţi judecători din RM, precum şi experţi juridici, reprezentanţi ai societăţii civile, s-au solidarizat cu Domnica Manole, calificând cazul drept un atac asupra magistratei pentru criticile făcute de ea anterior la adresa sistemului.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri