8.3 C
Chișinău
luni, septembrie 20, 2021

Guvernarea tergiversează intenţionat trecerea la televiziunea digitală

Must read

Comentarii recente

start_920971Reformele în audiovizual întîrzie, deoarece există influenţă politică. Mai mult decît atît, liderii de opinie invitaţi la emisiunea “Ora Expertizei” considera că guvernarea nu este interesată de trecerea la televiziunea digitală.

Corina Fusu, deputat liberal: Pentru a trece la sistemul digital avem nevoie de noi reglementări, de construcţia acestor multiplexuri. Odată cu 2015, cînd vom trece la acest sistem vom avea în jur de 80 de frecvenţe cu acoperire naţională, aşa încît va trebui să depunem eforturi pentru a acoperi acest spaţiu. Un capitol aparte în noul Cod al Audiovizualului este transparenţa proprietăţii audiovizualului. În ceea ce priveşte acordarea licenţelor, fiecare pretendent trebuie să prezinte în mod obligatoriu actele privind proprietarul instituţiei, persoană fizică sau juridică, care deţine măcar 20% din acţiuni.  De asemenea să depună un document care demonstrează sursele de finanţare, lista cu persoane care deţin capitalul social. În ceea ce priveşte plasarea publicităţii, există mai multe directive ale Uniunii Europene, care vin cu reguli absolut stricte – cum poţi să plasezi publicitatea, ce tip de publicitate şi în ce emisiuni. Există o diferenţă la plasarea publicităţii la posturile private şi cel public. Ultima noutate este modernizarea Companiei Publice, care pînă la etapa actuală a dovedit că nu ştie să folosească corect banii de la bugetul public, deşi recunosc că este un buget auster şi minimalizat. Altă inovaţie este să oferim mai multă autonomie financiară Consiliului Audiovizual, cît şi Companiei  „Teleradio Moldova” prin diversificarea surselor de finanţare şi prin adoptatea unui buget pentru CCA pe o perioadă de 5 ani, aşa încît, dacă se schimbă guvernarea nu poate să modifice bugetul, iar mandatul la CCA este de 7 ani, tot din considerentul de a ieşi de sub influenţa politicului, iar la Consiliul de Observatori va fi de 6 ani, ceea ce depăşeşte cu 2 ani mandatul Parlamentului.

Vasile Năstase, preşedintele Asociaţiei „APOLLO”:  Situaţia în audiovizual nu este doar gravă, ea este dramatică, pentru că noi nu avem propriu – zis un audiovizual autohton. Noi avem acum un audiovizual bazat pe principiul retransmiterii produselor străine, care de obicei sunt din Federaţia Rusă şi poluează spaţiul ideologic al Republicii Moldova. Noi nu putem vorbi de nişte televiziuni care se dezvoltă în sosul lor propriu. Noul Cod al Audiovizualului trebuie să pornească tocmai de la aceste principii. La fel ca în România, unde există posibilitatea de a alege operatorul de măsurare a audienţei prin licitatie, trebuie făcut şi în Republica Moldova. Din păcate acest lucru nu este reglementat deocamdată. În noul Cod va fi inclus şi un articol referitor la piraterie.

Ce înseamnă digitalizare? Ca să fie clar, asta înseamnă calitate. Telespectatorii vor avea o calitate mai bună a radiodifuzorilor. Digitalizare înseamnă eliberarea corupţiei din repartizarea acestor frecvenţe electrice – terestre, care au existat pînă acum.  PDM şi PLDM nu îşi doresc această digitalizare. Intrăm în alegeri, iar ei vor să meargă cu ceea ce au, cu atît mai mult că deţin 90 la sută din audiovizual. În momentul în care se face această digitalizare apare multiplexul – primul, al doilea, al treilea şi atunci va apărea rezonanţa opiniei publice. Oamenii se vor revolta exact ca şi cum s-a întîmplat cu celelalte frecvenţe, care sunt ale lui Plahotniuc.

Angela Aramă, co-autor al actualului Cod alAudiovizualului: Înainte de a trece la digitalizare trebuie să ne gîndim ce digitalizăm. Cea mai mare problemă la noi este volumul de producţie autohtonă. Din păcate, suntem într-un an electoral şi nu se aude nimic, nu se prevede nimic în ceea ce priveşte digitalizarea. Sunt foarte sceptică că la acea dată vom ajunge să punem în funcţiune acele multiplexe. E clar că guvernanţii nu-şi doresc această digitalizare.

Timofei Ambros, ex-ministru al Tehnologiilor Informaţionale: La drept vorbind, televiziunile noastre care transmit şi prin eter, şi prin cablu, nu promovează ideile noastre naţionale, chiar şi politice. Un exemplu: vorbim de ajustarea justiţiei noastre la cea europeană. Ce avem noi la canalele de televiziune? Pe Prime, TV7, Canal 3 avem emisiuni de lungă durată, care ne arată cum se desfăşoară justiţia în Rusia. Asta vrem să-i învăţăm pe cetăţenii noştri? În legătură cu aceasta, trebuie elaborată o politică a audiovizualului în Republica Moldova. Nu putem să înregistrăm un post de televiziune din Cipru sau din altă parte şi el să ne transmită tot ceea ce îi dă prin cap.

Parlamentul a ratificat decizia privind trecerea la televiziunea digitală încă în 2008, dar Guvernul trebuia să pună sarcina fiecărei organizaţii care se ocupă cu procedura digitalizării, dar nu s-a făcut.Vă imaginaţi că ţara noastră nu va executa un proiect european şi riscăm în primul rînd să fim bruiaţi. Vă imaginaţi cum se vor uita ţările europene la noi, cu atît mai mult că acest proiect costă milioane de euro.  Transnistria a trecut de trei ani la televiziunea digitală, iar noi cu modulele respective în aparatele televiziunilor nu putem  recepţiona. Mai mult ca atît, partea tehnică îi revine Ministerului Informaţiilor şi Tehnologiilor Informaţionale. Ei au elaborat cîteva programe de tranziţie, dar ultimele sunt prevăzute nu prea bine, deoarece nu s-a ţinut cont că trebuie să asigure cetăţenii cu televiziune.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri