7.2 C
Chișinău
marți, septembrie 21, 2021

Glasul Națiunii, martie 1992. DECLARAȚIA DE UNIRE A BASARABIEI CU ROMÂNIA

Must read

Comentarii recente

UnireaÎn anul 1992 se făceau 74 de ani de la Marea Unire. Prima pagină a ziarului „Glasul națiunii” avea un titlu strigător – „Martie cheamă Unirea!”. Pe partea stîngă a paginii era publicată Declarația Sfatului Țării de Unire a Republicii Democratice Moldovenești cu România.
Unirea Basarabiei cu România a stimulat un elan de bucurie și însuflețire înălțătoare, care a ținut minute întregi, pecetluind poate pentru totdeauna fericirea Basarabiei întoarsă la sînul mamei sale.

Realizarea României Mari, prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acţiunii românilor în conjunctura favorabilă de la sfârşitul Primului Război Mondial când dispăreau de pe harta Europei Imperiul Ţarist şi cel Austro-Ungar.

Unirea cu Regatul României a acestor teritorii a fost posibilă în contextul afirmării pe plan internaţional a principiului autodeterminării şi a celui al naţionalităţilor. Aplicarea acestor principii de către romani s-a realizat diferenţiat de la o provincie la alta în etape gândite realist şi realizate treptat de la autonomie la independenţa naţională şi apoi la unirea cu România.

Actul Unirii, s-a redactat și votat unanimitate pe 26 martie 1918 în ședința Blocului moldovenesc, sub povața lui Constantin Stere, iar pe 27 martie 1918 s-a îndeplinit Unirea. Președintele Inculeț a pronunțat voturile. În rezultat: pentru unire – 86 de voturi, abțineri – 36 de voturi, contra- 3 voturi, absenți – 13. De menționat că deputații din fracțiunea țărănească pentru abținere, Cocîrlă și Stavri au votat Unirea. Cel din urmă și-a exprimat credința în aceste frumoase cuvinte: „Votez pentru unirea cu țăranii plugari din România”.

Pentru Basarabia, această zi este considerată ziua dreptății celei mari. Atunci istoria a reparat nelegiuirea săvîrșită la 12 mai 1812, cînd trupul Moldovei a fost frînt în două și partea ei dintre Prut și Nistru a fost dată pe mîini străine, care au căutat să o sugrume.

DECLARAȚIA DE UNIRE A BASARABIEI CU ROMÂNIA

(Adoptată de Sfatul Țării la 27 martie 1918)

ÎN NUMELE POPORULUI BASARABIEI, SFATUL ȚĂRII DECLARĂ: Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), în hotărîrile ei dintre Prut, Nistru și Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului, ca noroadele  singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Această Unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Țării actual rămîne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cerințele  norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaște de Guvernul Român.
  2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, real, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.
  3. Competența Sfatului Țării este : a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor; c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern.
  4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămîne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul Român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei.
  6. Restructurarea drepturilor minorităților din Basarabia.
  7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați în sînul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, zemstve și Parlament, se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.
  10.  Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție.
  11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vreme de tulburări ale prefacerilor din urmă, sînt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituției, în care vor intra proporțional cu populația  și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal , egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururi și pentru totdeauna!

Președintele Sfatului Țării

I. INCULEȚ

Secretarul Sfatului Țării

I. BUZDUGAN

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri