1.7 C
Chișinău
joi, 2 decembrie, 2021

Găgăuzia: cu paşaportul românesc în buzunar şi cu gândul la Rusia

Must read

Comentarii recente

img_2949În corpul Republicii Moldova există o regiune autonomă, aşa-numita Autonomie Găgăuză. Un fel de stat în stat, creat pe criterii etnice în urmă cu 20 de ani. Aici, timpul s-a oprit în loc. În plus, guvernul de la Chişinău nu are un cuvânt prea mare de spus la nivel local. Mai mult decât atât. Recent, găgăuzii au organizat referendum şi au cerut într-o proporţie de 98,9%, să fie independenţi şi ca Republica Moldova să adere la Uniunea vamală creată de Rusia cu Belarus şi Kazahstan. E doar un rezultat fictiv sau chiar asta vor oamenii din această zonă? Şi mai ales cum e primită în aceste condiţii vestea ridicării vizelor în această enclavă? Un reportaj din Găgăuzia de Eliza Frâncu şi Valeria Viţu.

Drumul spre Autonomia Găgăuză e pustiu. Timp de o oră şi jumătate abia dacă vezi o maşină, două. La Chişinău ni s-a tot spus că oamenii din Găgăuzia nu vorbesc cu jurnaliştii şi se feresc mai mult decât orice să vorbească în română.

Sunt circa 160.000 de oameni cu totul în Găgăuzia. Pe o palmă de pământ, cam de opt ori cât Bucureştiul. E un neam de origina turcă, obligat acum câteva secole să se convertească la creştinism. În fapt, se consideră rusofoni şi cer ca totul, de la educaţie până la chestiunile administrative regionale să se desfăşoare în limba rusă. Cum se explică acest paradox, l-am întrebat pe Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice.

„Nu doar băştinaşii moldoveni, români au cunoscut rusificarea masivă în perioada sovietică. S-a întâmplat şi cu ucrainenii, dar şi cu conaţionalii noştri găgăuzi. Noi am realizat un sondaj acum doi ani în această regiune autonomă. La întrebarea: În ce limbă doriţi să studieze copiii dumneavoastră?, majoritatea (cam 80%) au zis că „în limba rusă”. Cred că e un semnal îngrijorător, pentru că au trecut 20 de ani de când această etnie a obţinut un statut de autonomie având drept scop promovarea culturii. Nu s-a realizat mare lucru în acest sens. Ce s-a întâmplat a fost că această autonomie s-a autosegregat de restul ţării şi în felul ăsta avem o insulă.”

Ajungem în centrul capitalei găgăuze, Comrat. Mult beton, blocuri tip cutii de chibrit, multe maşini vechi, de fabricaţie sovietică, drumuri proaste, oameni îmbrăcaţi tern. Prin contrast, cateva biserici strălucitoare, cu acoperişuri colorate, în stil rusesc. La radio, demonstrativ, un cântec în găgăuză, care seamănă cu limba turcă, dar şi cu bulgara.

img_2951Guvernul regional, străjuit de Lenin

Suntem în faţa clădirii Consiliului local. Cam singurul loc din oraş unde mai vezi oarecare mişcare pe o vreme cu ploaie şi vânt. În faţa clădirii, o statuie de dimensiuni impresionante a lui Vladimir Lenin. Aici, Uniunea Sovietică nu a murit.

Oamenii care trec prin centru refuză să ne răspundă când îi întrebăm în română. Acceptă cu greu doar când aud limba rusă şi când află că suntem de la „Franţozskaia Radio”. Cum e văzută de aici Uniunea Europeană şi călătoria fără vize de care se vor bucura moldovenii de pe 28 aprilie?

Pensionară, 69 de ani, Comrat: ”Vreau să ajungem în Uniunea Vamală. Ce ne poate oferi Vestul? Europa ne va da și ne va lua de 10 ori mai mult de la nepoții noștri. Vreau să trăim bine cu rușii. Rusia ne ajută și în continuare o va face, dacă nu vom adera la Uniunea Europeană. Până acum am trăit fără Uniunea Europeană și a fost bine. Dacă am trăi cu rușii, am avea facturi la gaz mai mici”.

Lilia, 53 de ani, contabilă în orașul Comrat:”Ne dorim ca R.Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus pentru că vom avea relații economice mai bune. Personal, vreau să fim mai aproape de Rusia, dar să trăim în R.Moldova, o țară suverană, dar cu relații economice bune cu Rusia. Cei care au avut bani, au călătorit și până acum. Oamenii de la noi vor să muncească”.

Șomeră, 50 de ani, Comrat: ”Europa nu este în stilul nostru. Nu știm nimic despre Europa, vrem în Uniunea Vamală”.

Ivan,55 de ani, Comrat: ”Copiii noștri vor merge să muncească în Uniunea Vamală. Salariile vor fi mai bune. Aici la noi cu o mie de lei nu ai ce face. Cine vrea să plece în Europa, să plece. Poate pentru unii e bună decizia de a scoate vizele”.

Valeriu Iliev 45 de ani: ”Noi suntem ruși. Aici e fost pământ rusesc, Basarabia, dacă știți. Istoric suntem legați de ruși. Uniunea Europeană are nevoie de forțe ieftine de muncă, dar în Rusia moldovenii sunt plătiți bine. În străinătate ești nimeni. Moldovenii noștri în Europa iau salarii mizere”.

Mergem apoi să vorbim cu cel mai important oficial local de aici. Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal. Îl găsim la biroul său, sub trei icoane. Ne lasă, strategic, să aşteptăm câteva secunde în picioare, apoi ne invită să luăm loc. Interviul are loc, evident, în limba rusă.

Îl întrebăm cum va fi primită ridicarea vizelor de către Uniune în autonomie.

”Europenii au întârziat 10 ani cu decizia de a anula vizele pentru cetățenii moldoveni. Jumătate dintre locuitorii Găgăuziei au deja pașapoarte românești și bulgărești și pot merge liber în Europa. Anularea vizelor deja nu mai interesează pe nimeni”, spune Mihail Formuzal.

Informaţia că jumătate din găgăuzi ar avea paşapoarte româneşti şi bulgăreşti nu a fost confirmată oficial de autorităţile de la Chişinău. Vicepremierul Eugen Carpov a explicat pentru RFI că nu există statistici exacte în acest sens. În schimb, Eugen Tomac, fostul şef al Departamentului pentru românii de pretutindeni, actual deputat al opoziţiei, aflat şi el la Chişinău, ne-a confirmat exactitatea informaţiei.

img_2983Başcanul vrea referendum la nivel naţional dacă se pune problema aderării la UE

Cu toate că referendumul de independenta e ilegal conform legislaţiei moldovene, başcanul Mihail Formuzal consideră că a fost o mişcare oportună şi că Uniunea Europeană nu are nimic de oferit Găgăuziei.

”Noi am desfășurat referendumul în Găgăuzia în strictă conformitate cu legea. Și dacă Procuratura Generală a intentat dosar penal, nu are decât. În timpul guvernării comuniste eram persecutați și acum în timpul democraților, la fel. Nu vedem nici o diferență. Ce au interzis comuniștii, interzic acum și democrații. Sub lozinci pro-europene și democratice, PCRM-ul și-a dorit centralizarea puterii, acum și actuala guvernare. Noi ne-am săturat deja. Dacă locuim într-o țară democratică, ce opreşte astăzi Chișinăul să desfășoare un referendum similar celui din Găgăuzia? Dacă cetățenii vor spune că își doresc aderarea la Uniunea Europeană, noi, minoritățile etnice ne vom supune majorității și mergem în Uniunea Europeană. De ce nu îl organizează? Pentru că îl vor pierde. Și toți înțeleg acum că nu poate fi vorba de semnarea Acordului de Asociere pentru că în scurt timp va fi restricționat accesul produselor noastre pe piața rusească. Franța, de exemplu, dacă poate cumpăra vinul nostru, produsele noastre, cu plăcere vindem tot și mergem în UE”.

În cele din urmă, autonomia acordată pe criterii etnice s-a dovedit a fi o greşeală, după cum ne explică analistul politic Oazu Nantoi: ” La noi s-a comis o gafă fundamentală când s-a creat autonomie pe criterii etnice şi acum Federaţia Rusă utilizează această autonomie ca instrument de şantaj în raport cu Republica Moldova. ”

Găgăuzia: o regiune săracă, dar autonomă, cu locuitori de neam turcesc convertiţi la creştinism, care vorbesc ruseşte. Cu paşapoarte româneşti, dar cu gândul la independenţă şi la Uniunea Vamală Rusia-Belarus. O înlănţuire de paradoxuri care arată complexitatea situaţiei de peste Prut.

sursa: rfi.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri