3 C
Chișinău
miercuri, 1 decembrie, 2021

(FOTO) Descoperire arheologică în Chișinău! Au fost găsite urmele unei clădiri istorice, reședința mitropolitului Bănulescu-Bodoni

Must read

Comentarii recente

Urmele unei clădiri istorice importante, care ar fi casa lui Toader Săbău și care între 1942-1944 a fost sediul Muzeului Bisericesc organizat de Paul Mihail, în care a locuit mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni la începutul secolului XIX, au fost descoperite în Chișinău, de o echipă de arheologi condusă de istoricul Sergiu Musteață.

Săpăturile arheologice au început pe locul unde sa aflat prima biserică din Chișinău, actualul bulevard Grigore Vieru, la inițiativa asociațiai „Monumentum”, condusă de avocatul Iulian Rusanovschi. Inițiativa a fost susținută și de către Pretura Sectorului Râșcani a Primăriei Chișinău.

Pe 5 noiembrie 2021, în cadrul săpăturilor, a fost descoperit subsolul fostului Muzeu Bisericesc, organizat de preotul Paul Mihail, unde anterior locuise Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni.

Potrivit unor surse bibliografice, Muzeul Bisericesc a inclus colecţie de obiecte, icoane şi tipărituri ce evocă trecutul biseri­cesc al Moldovei şi al ortodoxiei. A fost înfiinţat în 1906 din iniţiativa Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti, inau­gurată la Chişinău în aprilie 1904. Din 1912 a fost situat în patru camere ale Casei Eparhiale. A funcționat în baza unui statut aprobat de Sfântul Sinod. Colecţiile erau constituite din donaţiile oferite de Casa Arhierească, de bisericile vechi, de mănăstiri, de persoane particulare. În martie 1912 o comisie împuternicită de Se­rafim, episcopul Chişinăului şi Hotinului, a expediat tuturor bisericilor o circulară prin care solicita obiecte ce ţin de domeniul arheologiei şi istoriei pentru muzeul nou-fondat.

Academia Română a donat colecţia Documente Hurmuzache, printre donatorii particulari numărându-se arhiman­driţii Visarion Puiu şi T.Donos, protoiereii Constantin Popovici, N.Crocos şi Serghie Bejan, părintele Nicodim Petrovici, familiile Suruceanu, Petronici, Curdinovschi, Sofronovici, profesorii Constantin Tomescu, Iosif Parhomovici.

Muzeul a întrunit mai multe secţii şi o bibliotecă. Co­lecţiile erau constituite din veşminte bisericeşti, icoane, cruci, vase bisericeşti, manuscrise şi documente vechi, tipă­rituri, fotografii, decoraţii, hărţi, monede vechi. Din veşmintele bisericeşti deosebit de preţioase erau odăjdiile folosite de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, donate muzeului de Casa Arhierească, antimisele româneşti, ruseşti şi greceşti, sacoul arhieresc pe care sunt ţesute chi­purile sfinţilor ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur.

O mare valoare artistică o avea epitaful grecesc din sec.XVII lucrat în fir, precum şi epitafele moldoveneşti de la 1792, 1804, 1818. Cele mai multe dintre Sfintele Vase păstrate în muzeu (potire, cutii pentru Sf.Daruri etc.) erau confecţionate din lemn, cositor, fier şi aramă. Icoanele, peste 50 la număr, erau româneşti, ruseşti, lipo­veneşti, bulgăreşti, greceşti, lucrate în diferite stiluri. Crucile erau lucrate în bună parte în lemn, metal sau chi­paros, garnisite cu sidef sau argint. Cea mai reprezentativă fiind crucea de chiparos cu cele 12 praznice domneşti care datează din sec. XV. Muzeul dispunea de o bibliotecă ale cărei colecţii întru­neau numeroase manuscrise şi tipărituri româneşti şi slavo­ne, cărţi despre arta şi istoria bisericească, foi volante, mani­feste, ucazuri etc. Rariţăţi bibliografice constituiau manuscri­sele Evanghelia de la Arhanghelsk (1092), Evanghelia din

Ostromirov (1057), Triodul lui Neofit, tipăriturile Biblia (1688), Biblia de la Petersburg (1819), Cazania mitropo­litului Varlaam (1643), Vieţile Sfinţilor a mitropolitului Dosoftei, Evanghelia de la Râmnic (1784), Octoih (1763), Liturghierul de la Bucureşti.

În anii 1923-1924 profesorul V.Curdinovschi alcă­tuia „Catalogul cărţilor vechi bisericeşti şi al obiectelor vechi”. Lucrările membrilor şi colaboratorilor muzeului prof. C.N. Tomescu, N.Popovschi, I.Parhomovici, V.Curdinovschi, C.Bobulescu, L.T.Boga, T.Inculeţ erau tipărite în revista So­cietăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti în 24 volume.

În perioada interbelică muzeul era vizitat de profesori şi oameni de ştiinţă din Ţară: Nicolae Iorga (octombrie 1919), O.Tafrali, A.Lepădatu, Ion Nistor, C.Giurescu. În 1925 a fost vizitat de regele Ferdinand I şi regina Maria, în acelaşi an acordându-i-se Medalia de Aur (directorului acestuia L.Parhomovici – Medalia de Argint) la Expoziţia generală şi Târgul de mostre din Chişinău.

În 1940 muzeul a fost evacuat în România, iar la 1942 se redeschidea în clădirea Mitropoliei vechi (construită la 1792), fostă reşedinţă a mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni.

După 1944 a fost devastat, soarta exponatelor nefiind cu­noscută. În anii ’60 clădirea vechii Mitropolii a fost demolată.

Menționm că, pe 3 septembrie 2016 Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost canonizat la Mănăstirea Căpriana. Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost primul conducător al Bisericii Ortodoxe din Basarabia, iar pe parcursul celor 9 ani cât a fost la cârma acesteia au fost construite 200 de biserici, primul seminar teologic, tipografii, dar și clădirea actualei Mitropolii a Moldovei. Tot atunci a fost restaurată Mănăstirea Căpriana, acolo unde a şi fost înmormântat.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri