Fostul comandant al lagărului de muncă de la Cernavodă, dat pe mâna justiţiei

Fostul comandant al lagărului de muncă de la Cernavodă, căpitanul în rezervă Florian Cormoş, este acuzat că a omorât 115 oameni, a anunţat preşedintele IICCMER.

115 deţinuţi au murit în cele patru luni în care Cormoş a condus lagărul de muncă, în perioada decembrie 1952 – aprilie 1953.

Cormoş este acuzat de genocid.

Sesizarea IICCMER a fost transmisă Parchetului instanţei supreme.

”Nu am nimic pe conştiinţă. Dacă ar fi să mai încep o dată activitatea, tot acolo m-aş duce”, spunea Cormoş, în 2007, într-un interviu pentru EVZ.

„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a anunţat preşedintele IICCMER, Andrei Muraru, conform Mediafax.

Florian Cormoş s-a născut pe 8 martie 1927 în localitatea Şisterea din judeţul Bihor. La 14 ani a ajuns în Ungaria, fiind eliberat în 1945 de armata română, care l-a adus în ţară. Cormoş a terminat, la 22 de ani, “Şcoala de educatori” a Ministerului de Interne. Ulterior a fost încadrat la Direcţia Generală a Penitenciarelor, iar din 1950 până în 1954 a ocupat funcţii de conducere şi execuţie în cadrul lagărelor de muncă de la şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră.

Regimul de teroare impus de Cormoş nu a fost privit cu ochi buni de regimul comunist. Pentru că numărul deceselor era extrem de mare, Ministerul de Interne s-a autosesizat şi l-a anchetat, iar justiţia l-a condamnat la moarte.

Ulterior, pedeapsa a fost transformată în muncă silnică pe viaţă, dar a fost aministita după patru ani de închisoare.

Acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

Sursa: romanialibera.ro

(180 accesari)