19.6 C
Chișinău
joi, octombrie 21, 2021

Fina lui Avornic şi o judecătoare din lista neagră a justiţiei din RM, promovate la Curtea de Apel

Must read

Comentarii recente

simciuc si fina lui avornicŞi din nou rudele din justiţia moldovenească sunt avansate în funcţii. Fina de cununie a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Avornic, dar şi o controversată judecătoare de la instanţa sectorului Buiucani din capitală au fost promovate la Curtea de Apel.

După ce la sfârşitul anului trecut CSM le-a propus şefului statului spre avansare la Curtea de Apel Chişinău, astăzi Nicolae Timofti a semnat decretul de numire în funcţie.

Fina lui Avornic, Veronica Negru, a fost anterior magistrat la Judecătoria sectorului Râşcani. Ea a fost promovată în funcţie deşi, în comparaţie cu ceilalţi şapte candidaţi care au participat la concurs, a avut cel mai mic punctaj acordat de Colegiul de Selecţie.

Cât despre Natalia Simciuc, aceasta a fost inclusă în varianta moldovenească a Listei Magnitsky pentru implicare în atacurile raider din sistemul financiar-bancar, comise în perioada 2010 – 2011. Tot Natalia Simciuc l-a condamnat pe omul de afaceri Viorel Ţopa la opt ani de privaţiune de libertate, într-un dosar intentat a doua zi după declaraţiile publice făcute de acesta împotriva elementelor mafiote din structurile de stat, în special împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc. Atunci, avocatul lui Viorel Ţopa a declarat că judecătoarea a acţionat la comanda lui Plahotniuc, acuzaţii pe care Natalia Simciuc nu le-a comentat.

De menţionat că promovarea rudelor în justiţia din RM a devenit deja o dogmă. Anul trecut s-a lăsat cu promovări pentru mai mulţi judecători controversaţi care s-au instalat în fotolii din instanţele superioare din capitală, inclusiv cele două judecătoare numite astăzi la Curtea de Apel.

Un exemplu este magistratul Oleg Sternioală. De la Judecătoria sectorului Buiucani, instanţă în care a fost şef în ultimii şase ani, Sternioală a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. Judecătorul a sărit peste o treaptă, Curtea de Apel, s-a înscris direct la concursul pentru un fotoliu în CSJ. Candidatura sa a fost acceptată de CSM şi propusă Parlamentului, care l-a şi votat în această funcţie. Sternioală este cunoscut pentru relaţiile de prietenie pe care le are cu mai mulţi judecători şi politicieni, pe care i-a invitat la cea de-a doua sa nuntă, care a avut loc în octombrie 2014. Petrecerea s-a dat la unul dintre cele mai luxoase localuri din capitală. Printre nuntaşi s-au numărat ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim, şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, şeful Judecătoriei sectorului Ciocana din capitală, Victor Burduh, Victor Boico şi Ghenadie Plămădeală de la Judecătoria Buiucani, dar şi viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu. Au mai venit şi şeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, dar şi Daniela Guma, fiica lui Valeriu Guma, fost deputat din partea Partidului Democrat, căutat în prezent de Interpol după o condamnare în România pentru acte de corupţie. Invitat a fost şi unul dintre finii de cununie ai oligarhului din Partidul Democrat, Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre Dorin Damir – persoană vizată în dosarul 7 aprilie, într-un episod de mituire a unor tineri în vederea depunerii unor mărturii false.

Numele lui Sternioală a apărut anterior în presă în investigaţii care au vizat atacurile raider produse asupra mai multor structuri financiare din Moldova, iar în 2013, pe când exercita funcţia de preşedinte al Judecătoriei Buiucani, această instanţă a fost desemnată drept codaşă printre judecătoriile din capitală la capitolele calitatea activităţii şi nivelul de disciplină. Totodată, în perioada 2010-2012, aproape jumătate din hotărârile lui Oleg Sternioală, pe cauze civile, au fost anulate de instanţele superioare. Niciuna din aceste circumstanţe nu l-a împiedicat, însă, pe Sternioală să ocupe un fotoliu în instanţa superioară din ţară. Consiliul Superior al Magistraturii l-a considerat demn de funcţia înaltă, l-a înaintat Parlamentului, iar deputaţii l-au votat.

Un alt caz de nemurele în justiţie este şi Maria Cozma, care a devenit judecătoare la vârsta de 27 de ani. Aceasta este, de fapt, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, şi era şefă a secretariatului de la Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei. În toamna lui 2014 a fost promovată la Judecătoria sectorului Ciocana din capitală. Despre Maria Cozma Serviciul de Informaţii şi Securitate a notat că în 2012 avea deschis pe numele său un cont bancar de peste 850 de mii de lei, asta deşi pentru perioada 2011-2012 a declarat un venit de doar 22 de mii de lei. În acelaşi document se sublinia şi faptul că Judecătoria sectorului Râşcani, unde a activat nepoata şefului CSJ înainte să devină judecător, este condusă de finul de cununie al preşedintelui CSJ, Oleg Melniciuc, aspect ce denotă, cităm: „elemente ale conflictului de interese”. Maria Cozma a ajuns renumită şi în presa internaţională, după ce a postat pe reţelele de socializare o poză în costum de baie. Publicaţiile britanice au notat că imaginile în care apare focoasa brunetă nu o vor face să-şi piardă slujba, pentru că este nepoata preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Un alt exemplu care demonstrează că relaţiile de rudenie devin o regulă în justiţia moldovenească este acelaşi Gheorghe Avornic, care, pe lângă fina sa promovată astăzi la Apel, are şi alte rude în sistem. Acesta a fost numit membru al CSM la sfârşitul anului 2013 din rândul profesorilor de drept, iar candidatura sa a provocat cele mai aprinse polemici în legislativ, inclusiv pentru faptul că a candidat la concurs împreună cu fina sa de cununie, Violeta Cojocaru, aleasă şi ea membru în Consiliu. Numele lui Gheorghe Avornic a fost vizat în mai multe scandaluri, fiind acuzat anterior că prin înşelăciune şi-ar fi însuşit o parte dintre proprietăţile unei familii din Bălţi, fapt pentru care a fost pornit un dosar penal. Atunci, Avornic a respins acuzaţiile. După ce a ajuns în CSM, treptat, pe durata anului 2014, colegii săi au votat pentru promovarea a trei rude ale sale.

Maria Negru, avansată la Curtea de Apel Chişinău în toamna lui 2014, este sora lui Gheorghe Avornic. Până nu demult, aceasta a activat în calitate de magistrat la Judecătoria sectorului Centru din capitală. A candidat pentru postul de la Curtea de Apel alături de alţi şase judecători şi a recunoscut atunci că este sora membrului CSM. A negat, însă că ar fi profitat de asta. În acelaşi concurs s-a înscris atunci fina lui Avornic, Veronica Negru. Un alt magistrat din anturajul lui Gheorghe Avornic, Alexandru Negru, este cumnatul Veronicăi Negru. Acesta a absolvit în 2012 Institutul Naţional de Justiţie şi în februarie 2014 a fost desemnat de către CSM şi acceptat de şeful statului în calitate de magistrat la Judecătoria sectorului Buiucani.

Anterior, în 2013, sistemul judiciar şi opinia publică au fost bulversate de promovarea altor doi judecători – Oleg Melniciuc şi Ion Druţă. Oleg Melniciuc este preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani şi finul de cununie al şefului Curţii Supreme de Justiţie. Melniciuc a fost numit în această funcţie contrar voinţei şefului statului, cu voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, unde naşul său de cununie este membru. Numele lui Melniciuc a fost vizat în mai multe scandaluri mediatice. Deşi potrivit declaraţiei de avere pentru 2013, Oleg Melniciuc a avut venituri mai mici de 100 de mii de lei, judecătorul are casă luxoasă în capitală, în valoare de mai multe milioane şi maşină de 17 mii de euro. Mai mult. Pe numele mamei sale, o pensionară în vârstă de 76 de ani, sunt înregistrate trei spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de aproximativ 500 de metri pătraţi şi un teren, toate în capitală. Deşi valoarea averii înregistrate pe numele său în Chişinău se ridică la peste 4 milioane de lei, femeia locuieşte într-o casă modestă într-un sat din nordul Moldovei. Melniciuc a declarat că nu are vreo legătură cu aceste imobile.

Cât despre Ion Druţă, aceasta a fost avansat, prin voturile CSM şi, ulterior, al Parlamentului, de la Judecătoria sectorului Botanica direct la Curtea Supremă de Justiţie. Ca şi colegul său din CSJ, Oleg Sternioală, Druţă a sărit peste o treaptă, cea a Curţii de Apel. Şi numele său a răsunat în mai multe scandaluri mediatice. În prezent, el este cercetat disciplinar după ce a participat de două ori, contrar legii, la judecarea aceluiaşi dosar, în două instanţe diferite. Vorbim despre cauza în care o pretinsă datorie a unei firme letone faţă de un avocat moldovean a fost pusă pe umerii statului printr-o decizie a CSJ. Ulterior, tot CSJ a decis să revizuiască decizia la care a participat Ion Druţă, întrucât s-a atestat „încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice”.

Luate la un loc, aceste promovări sunt calificate de unii reprezentanţi ai societăţii civile ca parte componentă a unei scheme corupte ce funcţionează în justiţie de mai mulţi ani.

Menţionăm că potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, realizat de World Economic Forum, Republica Moldova se clasează pe ultimul loc din 144 de ţări într-un top privind corupţia din sistemul judecătoresc.

Sursa: jurnal.md

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri