14.2 C
Chișinău
duminică, septembrie 26, 2021

Experții trag semnale de alarmă. Riscăm să rămânem fără păduri.

Must read

Comentarii recente

Paduri Arenda (11)Situația  a scăpat de sub control: furtul pădurilor este de neoprit. Ecologiștii cer conducerii statului să intervină pentru a opri mafia pădurilor. În iulie anul trecut, Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova a expediat un apel președintelui Nicolae Timofti, premierului Iurie Leancă și președintelui Parlamentului Igor Corman. Demnitarii însă nu au reacționat, iar distrugerile continuă. Acum câteva zile, mai mulți experți au semnat un alt apel adresat de data aceasta doar premierului Iurie Leancă. Vom vedea dacă de această dată, oficialul va reacționa și va interveni.

În continuare vă propunem un material publicat în Revista Natura, februarie 2014, autor:  Simion Selişteanu. De asemenea, mai jos găsiți Apelul adresat prim-ministrului Iurie Leancă.

Arendarea pădurilor: un furt de mari proporţii din averea poporului

Căsăpite sistematic, din ce în ce mai rare, din ce în ce mai secătuite de şansa regenerării, pădurile Moldovei nu mai pot hrăni azi decât pofta de înavuţire a unui grup restrâns de pretinşi oameni de afaceri. Ei sunt cei care se străduie, prin „arendarea” pădurilor să definitiveze crima începută în 1812, prin secerarea fără milă a bătrânilor codri dintre Prut şi Nistru. Codrii Tighinei au dispărut, la fel ca şi cei care îmbrăcau nordul R. Moldova de azi. Cei ai Tigheciului, care acopereau cândva sudul Basarabiei s-au restrâns la un petec de pădure între satele Lărguţa şi Capaclia, din raionul Cantemir de azi. Din Codrii Orheiului şi ai Lăpuşnei nu a mai rămas decât amintirea măreţiei de odinioară.

Mergând cu maşina pe şoselele R. Moldova, un necunoscător ar putea fi păcălit uşor că falnicii codrii ai Basarabiei încă există, că mai este posibilă refacerea lor. La fel de lesne poate fi amăgit şi cel care are timp să creadă mincinoasele statistici oficiale întocmite exact de cei care au ordonat, sau executat, ciopârţirea resturilor de păduri. Dar cine are elementara curiozitate să meargă câteva sute de metri în spatele arborilor „afişaţi” la şosea, va descoperi imaginea apocaliptică a hectarelor răşluite fără nici o noimă pe înţelesul oamenilor normali. Văzută de sus, imaginea R. Moldova arată exact precum capul unui bolnav de cancer supus chimioterapiei: câteva smocuri de pădure risipite peste un teritoriu din ce în ce mai gol, mai sărac, mai trist.

Oamenii aduşi în pragul sărăciei au migrat spre ţări cu o autentică economie durabilă, acolo unde evaziunea este un accident, nu o regulă. Dar păsările şi animalele, văduvite de siguranţa pe care le-o ofereau pădurile, ele unde să plece? Se sting pur şi simplu… Îi pasă cuiva într-adevăr ce vom lăsa generaţiilor de după noi? Păduri de vile tip castel, pajişti de betoane lipsite de fertilitate? În prezent, Fondul forestier național al R. Moldova constituie 12,7% din teritoriu. Dar şi din acest procent, numai 5% sunt păduri sănătoase, capabile să asigure regenerarea genetică.

Radiografia unui atentat la securitatea naţională

Dezastrul a început în 1812. Înaintea ocupării Basarabiei de către Imperiul Ţarist, pădurile acopereau peste 35% din teritoriu. După numai un secol, ele nu mai reprezentau decât 6%. Cei 22 de ani de administraţie românască ce au urmat nu au reuşit să şteargă urmele măcelului. Apoi, viziunea sovietică şi-a spus iar cuvântul, R. Moldova ajungând în scurt timp cea mai despădurită rebublică din fosta URSS şi chiar şi din Europa.

De abia în 1990, primul Parlament al R. Moldova a reconsiderat pădurile ca pe  o problemă de interes naţional. Prin Constituţia din 1994, ele au devenit un bun al poporului – ATENŢIE! –, fără drept de privatizare. Dar tot atunci a început şi lupta cu mafia de sorginte comunistă, obişnuită să secătuiască acest pământ, pentru orice câştig al lor personal, dar şi cu orice risc pentru securitatea mediului şi a populaţiei.

Apogeul acestei lupte a fost atins în perioada dictaturii lui Voronin, când au apărut structuri de crimă organizată, specializate în stoarcerea de câştiguri ilicite din bogăţiile naturale ale ţării. Anatol Popuşoi a „reuşit” performanţa de a prăbuşi prestigiul branşei silvicultorilor, reducând la tăcere profesioniştii. În funcţii de decizie au fost promovaţi indivizi lipsiţi de pregătirea profesională corespunzătoare, aleşi doar pe criteriul apartenenţei la partidul comunist şi al obedienţei faţă de stăpânii politici. Scopul a fost cel de a crea o reţea de colectare la negru a banilor.

Astfel, conform dezvăluirilor făcute de „Natura” şi „Ziarul de gardă” , anual, la centru, se aduceau zeci de milioane de lei. Evident că şi cei care „colectau” îşi luau partea. Beneficiari ai jafului au fost şi mai mulţi demnitari care, în schimbul diferitelor foloase, asigurau derularea nestingherită a crimei. Sistemul creat atunci a corupt atât de mult structurile de protecţie a pădurilor, încât el funcţionează şi azi. În 2009, regimul politic s-a schimbat „la vârf”, dar pofta de averi ilicite a rămas nealterată.

Paduri Arenda (35)Toate aceste crime, oricât de grave, poate ar mai fi putut fi reparate. Dar autorii lor, presimţind pierderea puterii, şi-au luat măsuri pentru a se asigura că în urma lor nu va mai rămânea nimic. Astfel, tumora profitorilor a reuşit să elaboreze cea mai perfidă schemă de adjudecare a întregului Fond Forestier Naţional, prin ocolirea sfidătoare a însăşi Constituţiei R. Moldova. În vremea lui Vasile Tarlev, au promovat, prin Hotărârea de Guvern 187/2008, un Regulament privind arenda fondului forestier, prin care au promovat privatizarea pădurilor – altfel ilegală – camuflând-o sub numele de „arendă pe 49 de ani”. Nici măcar nu s-au obosit să îşi ascundă intenţiile. Anatol Popuşoi îndemna „afaceriştii” de ocazie: „luaţi în arendă cât mai multe păduri, că pe urmă o să le privatizaţi!”. Cazul pădurii „Ţiganca”, de lângă Trebujeni, cu implicarea ex-preşedintelui Voronin, vorbeşte de la sine despre nivelul corupţiei. În scurt timp, din Fondul Forestier Naţional, sub masca arendei, au fost înstrăinate peste 11.500 de hectare. Şi asta chiar contrar propriului lor Regulament, care afişa, de faţadă, atât interzicerea construcţiilor capitale şi a gardurilor, cât şi unele măsuri de protecţie a patrimoniului silvic.

La vânătoare de responsabili

În prezent, toate pădurile din preajma capitalei, a orașelor, a centrelor raionale, a drumurilor internaționale sunt date în arendă. De regulă, terenurile mari sunt revândute de trei-patru ori unor diferiţi cumpărători, la prețuri ce ajung să depășească de sute de ori costul inițial de arendă. Cele mai mari suprafeţe de pădure au fost date în arendă de către întreprinderile silvice Chişinău – peste 3000 ha, Orhei –peste 2,7 mii ha, Tighina – peste o mie ha, Bălţi – peste 700 ha, Străşeni – peste 700 ha. Nu mai reluăm acum toate dezvăluirile făcute în presă despre aceste abuzuri incalificabile. „Ziarul de gardă”, „Natura”, „Literatura şi arta”, postul de radio „Vocea Basarabiei” au semnalat cu lux de detalii crimele comise contra pădurilor. Acestea au revoltat populaţia şi, nu o dată, au generat proteste. Degeaba! Tupeul şi goana după averi au orbit şi au asurzit responsabilii. Şi ar fi atât de simplu ca ei să audă şi ca vinovaţii să şi plătească! Dar cine sunt aceştia? După tăcerea care domneşte în jurul subiectului, se pare că avem o crimă (pe care toată lumea o vede) fără autori, deşi toată lumea îi ştie. În cazul decimării Fondului Forestier Naţional, este valabilă vorba bătrânească „nu ştie bărbatul ce ştie tot satul!”.

Paduri Arenda (103)Oficial, responsabilii de administrarea, gestionarea și paza pădurilor de stat ar fi cele 16 întreprinderi silvice, 4 silvio-cinegetice şi cele 80 de ocoale silvice cu 1082 de pădurari. În realitate, prin adoptarea Regulamentului-drujbă strecurat de guvernarea comunistă, suprafaţa privatizată ilegal a crescut dramatic şi incontrolabil. După „Poieniţa veselă”, în mai multe dumbrăvi încep să se vadă printre copacii tot mai răriţi, palatele „arendaşilor”. Culmea este că responsabilii de dezastru sunt exact aceiaşi cu cei numiţi să apere destinul pădurii din R. Moldova, mai exact responsabilii din Agenţia „Moldsilva”, care au dat pădurile statului în „arendă”, dar se fac a nu vedea cum sunt batjocorite contractele semnate şi ştampilate de ei. Responsabilii mai sus de „Moldsilva” ori nu cunosc că se înstrăinează pădurile statului, ori stau la rând să „arendeze” pentru totdeauna parcele din Fondul Forestier Naţional. Oricum, se observă o complicitate în ofensiva asupra pădurilor poporului. Unii prin acţiuni directe, alţii prin inactivitate. Ceilalţi – parlamentari, oficiali guvernamentali, judecători ş.a. – sunt complici, de asemenea, prin acţiuni directe, sau prin atitudine pasivă. Doar abrogarea imediată a Regulamentului lui Voronin-Tarlev ar spulbera suspiciunile de complicitate a guvernanţilor actuali.

Simion Selişteanu

APEL

Pentru salvarea Fondului Forestier Naţional 

                                                                                         Prim-ministrului, dlui Iurie Leancă

Stimate domnule Prim ministru,

Prin prezentul demers, subsemnații, reprezentanți ai oamenilor de știință, ai profesioniștilor din silvicultură, precum și ai societății civile din R. Moldova, vă supunem atenției prezentul Apel pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din Fondul Forestier Național.

Revenim în faţa dumneavoastră cu această problemă de maxim interes public, deoarece în urma analizării evoluţiei situaţiei pădurilor din R. Moldova în ultimele trei decenii, constatăm o continuă degradare a acestora, în pofida tuturor eforturilor de redresare depuse de comunitatea ecologistă, științifică şi profesională.

Astfel, în ciuda faptului că în 1990, primul Parlament al R.Moldova a plasat pădurile în categoria problemelor de interes naţional, iar prin Constituţia din 1994 ele au devenit un bun al poporului, fără drept de privatizare, în prezent au fost nu doar reluate, ci chiar accentuate, tentativele de ocolire a legii fundamentale şi a altora, în scopul de a elimina prin exploatări necontrolate şi puţinele păduri rămase. În spatele acestor acţiuni iresponsabile se află un grup de pretinşi oameni de afaceri – în realitate, un grup de interese conectat la economia subterană – ale căror acţiuni reprezintă un foarte periculos atentat la securitatea naţională. Afirmăm aceasta pentru că, la nivelul macroeconomic, atunci când reprezentanţii acestor grupuri oferă sute de mii de euro, bani la negru, pentru a arenda suprafeţe considerabile de pădure ( a se vedea materialele publicate în „Ziarul de Gardă”, revista „Natura” etc.), este evident că vor face tot posibilul de a-şi recupera în cel mai scurt timp aceste sume, plus profitul scontat. Odată înfipt acest virus al corupţiei, efectele se propagă în lanţ, la toate eşaloanele factorilor de decizie, generând aşteptări financiare enorme în raport şi cu legile, dar şi cu posibilităţile unui Fond Forestier din ce în ce mai redus. Efectele imediate sunt o evaziune fiscală de proporţii produsă în detrimentul consolidării bugetului public naţional şi întărirea economiei subterane. Pe termen mediu şi lung, efectul este degradarea stării de sănătate a întregii populaţii, prin degradarea calităţii mediului şi prin afectarea celorlalte componente ale ecosistemelor naţionale.

Domnule Prim ministru,

Surprinzător şi alarmant este că autorităţile publice centrale continuă să rămână pasive, deşi ceea ce semnalăm şi acum a mai făcut obiectul unor demersuri anterioare. Astfel, vă reamintim că anul trecut, în data de 11 noiembrie, Consiliului Suprem de Securitate a dezbătut mai multe probleme care ţin de asigurarea securităţii ecologice a R. Moldova (http://presedinte.md/rom/css-comunicate-de-presa/consiliul-suprem-de-securitate-a-luat-in-dezbatere-asigurarea-securitatii-ecologice). Discuţiile de atunci au avut loc în baza rapoartelor prezentate de Gheorghe Șalaru, ministrul Mediului,  de Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova şi de Ion Guceac, secretar științific general al Academiei de Științe a Moldovei. Vă reamintim că acea şedinţă s-a încheiat prin adoptarea Deciziei Consiliului Suprem de Securitate nr. 01/1-02-06. Cu toate acestea, până acum nu s-a pus nimic concret în practică, Regulamentul de dare în arendă nu a fost abrogat, iar dezastrul din Fondul Forestier Naţional continuă.

Nu o să reluăm aici argumentaţia deja ştiută, de ordin istoric. Rezumând, doar reamintim că măcelul pădurilor basarabene a început în secolul XIX şi a continuat în perioada sovieto-comunistă, când R.Moldova a ajuns să deţină cel mai mic procent de împădurire din fosta URSS şi Europa. Apogeul a fost atins în perioada dictaturii lui Voronin, când au apărut reţele şi clanuri organizate pentru a stoarce câştiguri ilicite din bogăţiile naturale ale ţării. Este vorba despre crearea unei reţele de colectare la negru a banilor, reţea care continuă şi azi să acţioneze. În lipsa unei voinţe manifestată ferm de actualele autorităţi de a destructura această reţea, Constituţia şi toate legile în vigoare au fost încălcate prin promovarea prin Hotărâre de Guvern (V.Tarlev) a unui Regulament situat în mod sfidător mai presus de legea fundamentală a statului. Acest Regulament camuflează privatizarea sub numele de „arendă pe 49 de ani”. În scurt timp, din Fondul Forestier Naţional, sub masca arendei, au fost înstrăinate peste 11.500 de hectare, pe care au apărut case, vile şi castele private.

Stimate domnule Prim ministru,

Împreună cu alţi oameni de bună credinţă am crezut şi noi că după aprilie 2009 se va face dreptate şi pădurilor noastre, şi silvicultorilor oneşti. Au trecut mai bine de 4 ani de când a fost destituit An. Popuşoi, unul din artizanii acelui fatal Regulament, dar modelul construit de el în Fondul Forestier Naţional, din păcate, nu a fost demolat. Dimpotrivă, schemele moştenite au cunoscut o modernizare şi diversificare, atrăgând în activităţi distructive, frauduloase, zeci şi sute de persoane. Situaţia reală este deja intolerabil de gravă, iar tergiversarea abrogării acestui Regulament poate crea suspiciuni de complicitate în rândul populaţiei care şi aşa este revoltată de înstrăinarea pădurilor statului.

De aceea, pentru a pune în practică Decizia Consiliului Suprem de Securitate, din 11 noiembrie 2013, considerăm că este imperios necesară adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

1.Anularea, prin abrogare, a Regulamentului privind arenda fondului forestier (HG nr.187 din  20.02.2008), Regulament prin care se produce de fapt, contrar Constituţiei,  privatizarea pădurilor;

2. Formarea unei comisii guvernamentale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, organizaţiilor ecologice şi academice, care să facă pe teren o evaluare a tuturor contractelor de arendă şi a respectării prevederilor contractuale;

3. Crearea unui grup de experţi independenţi pentru evaluarea stării reale din Fondul Forestier Naţional şi pentru reformarea Agenţiei „Moldsilva”.

Domnule Prim ministru, în numele generaţiilor de azi, dar şi ale celor ce vor urma, vă rugăm, în conformitate cu prevederile Constituţiei, să determinaţi restiturea pădurilor poporului căruia îi aparţin de drept!

Cu respect,

Semnatari:

Alexei Palancean, doctor, inginer silvic, academician ASAS

Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă a R.Moldova

Andrei Dumbrăveanu, conf. universitar, doctor, preşedintele ONG-ului „Ave Natura”

Vasile Mahu, inginer silvic, ex-director general Agenţia „Moldsilva”

Mihai Cimpoi, academician

Andrei Timuş, Om Emerit din R.Moldova, Laureat al Premiului de Stat, membru corespondent

Leonid Voloşciuc, doctor habilitat

Vasile Bahnaru, doctor habilitat

Gheorghe Postolache, doctor habilitat, profesor

Valentin Codreanu, doctor habilitat, profesor cercetător

Ana Ştefîrţa, doctor habilitat, profesor cercetător

Ion Comanici, doctor habilitat, profesor universitar

Valentina Ţîmbalî, doctor, şef de laborator, AŞM

Lilia Chisnicean, doctor, şef de laborator, AŞM

Nina Ciorchina, doctor, şef de laborator, AŞM

Tatiana Sârbu, doctor, şef de laborator, AŞM

Victor Juc, doctor habilitat, profesor cercetător, AŞM

Alexandru Buruian, doctor habilitat în drept, profesor universitar

Victor Moraru, doctor habilitat, profesor universitar

Vasile Spinei, ex-deputat în Parlamentul R.Moldova, preşedintele Centrului „Acces Info”, profesor universitar

Eugen Alexandrov, doctor, secretar ştiinţific al Institutului de Botanică, AŞM

InaVoineac, doctor în biologie

Alexandru Mîrza, doctorand-cercetător ştiinţific

Vasile Bucaţel, doctor, şef de laborator, AŞM

Ion Roşca, doctor în biologie

Iurie Caraman, doctor cercetător conferenţiar, AŞM

Serafim Isac, doctor conferenţiar universitar, USM

Iosif Cobzac, doctor în sociologie

Gheorghe Călcâi, doctor în filologie

Angela Mocanu, doctor în sociologie, AŞM

Tatiana Maimescu, lab.superior, AŞM

Valeriu Mândru, AŞM

Ion Rusandu, doctor în filosofie

Tudor Osoianu, doctor în drept

PantelimonVarzari, doctor în filologie, AŞM

Violeta Tipa, doctor

Dumitru Olărescu, doctor în studiul artelor, Maestru emerit în arte, Vicepreşedinte al Uniunii Cineaştilor

Galaction Verebceanu, doctor,AŞM

Mariana Marcu, drd. lector

Petru Bogatu, jurnalist, scriitor, lector superior, USM

Vasile Andrieş, doctor în ştiinţe politice, lector superior, USM

Valentin Dorogan, doctor în filologie, conferenţiar, director al Departamentului Comunicare şi Teoria Informării, USM

Nicolai Garagulea, inginer

Angela Chiriac, şef laborator, lector, USM

Olga Bîrlădeanu, metodist, USM

Dumitru Dodu, doctor conferenţiar, USM

Valentin Arapu, lector, USM

Andrei Corobcean, lector, USM

Gheorghe Palade, doctor conferenţiar, USM

Ion Eremia, doctor habilitat, profesor universitar, USM

Ion Niculiţă, doctor habilitat, profesor universitar

Sergiu Matveev, doctor conferenţiar, USM

Rodica Ursu doctor, conferenţiar universitar, USM

Igor Bercu, lector superior universitar

Dumitru Ţurcanu, doctor, conferenţiar universitar

Victor Mocanu, doctor conferenţiar cercetător

 Chişinău,  3 februarie 2014

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri