13.4 C
Chișinău
vineri, octombrie 22, 2021

Expert anticorupție: Independența justiției este vitală pentru RM

Must read

Comentarii recente

start_1172626Laura Ștefan lucrează la ONG-ul „Expert Forum”. A fost implicată în proiecte privind lupta împotriva corupției și în reforma sistemului judiciar, dar și în proiecte care vizează în general integritatea în viața publică. De asemenea, este consultant în regiune pentru Banca Mondială, Comisia Europeană, pentru diverse organisme internaționale care vizează proiecte sau efectuează monitorizări în țările Balcanilor de Vest, Republica Moldova, Ucraina. Este unul dintre cei mai importanţi specialişti anticorupţie din regiune. Din 2005 până în 2007 a ocupat funcția de director în cadrul Ministerului de Justiție al României, fiind responsabilă de politicile anticorupție.

– Ce schimbări a înregistrat România în domeniul justiției în ultimii șapte ani, de când este membru al Uniunii Europene?

Pentru România intrarea în Uniunea Europeană a reprezentat o fereastră de oportunitate, în special, pentru reformiști, pentru cei care vroiau ca vechile practici să fie îndepărtate și să fie înlocuite de domnia legii, așa cum este normal într-un stat de drept, cu o democrație normală.

De când am intrat în Uniunea Europeană, cele mai importante evoluții sunt modificarea Codurilor – Civil, Penal, de Procedură Civilă, de Procedură Penală și în același timp evoluțiile pe care le vedem pe agenda anticorupție, marile procese care ajung, iată, la final și care se soldează cu aceste condamnări definitive. Până mai ieri, aceste persoane păreau intangibile. Părea de neconceput ca în România să vedem un ministru, un parlamentar, un primar condamnat pentru acte de corupție. Iată că astăzi aceste lucruri sunt deja firești și oricine încalcă legea, riscă să ajungă la închisoare.

– Spuneți-ne, vă rog, câte persoane au fost condamnate definitiv?

Sunt peste 10 foști miniștri condamnați definitiv pentru acte de corupție. Avem peste 20 de parlamentari condamnați fie cu executare, fie cu suspendare. Cei mai importanți oameni din fotbalul românesc se află în închisoare pentru fraudele privind transferurile de jucători și pentru neachitarea taxelor. De asemenea, avem primari și președinți ai Consiliilor Județene trimiși în judecată pentru fapte de corupție, funcționari de rang înalt, judecători, procurori, polițiști. Iată un cadru amplu în care s-au desfășurat luptele anticorupție, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Am avut nevoie de procurori curajoși, judecători corecți, care să pună în aplicare ceea ce scrie în legi și să trateze pe toată lumea în mod egal, așa cum este firesc.

– Care este secretul aplicării reformei justiției după standardele europene?

Nu este o rețetă foarte simplă și nici un secret foarte surprinzător. Este vorba de oameni reformiști care au ajuns în funcții de conducere, de legi bune, adoptate sub presiunea aderării la Uniunea Europeană. Să vă spun sincer, nu-mi imaginez că Parlamentul României ar vota o lege care ar permite înființarea Direcției Naționale Anticorupție, structură de Parchet, care se ocupă cu corupția la nivel înalt. Bineînțeles că a fost nevoie de oameni care să-și facă corect meseria.

– Ce-i lipsește Republicii Moldova pentru a pune în practică reforma justiției?

Este nevoie mai întâi de voință politică. Este nevoie ca oamenii din fruntea țării să înțeleagă că pentru modernizare este nevoie de reformarea sectorului judiciar. Independența justiției este vitală. Fără justiție nu avem un stat de drept. Justiția este până la urmă locul unde mergem când totul se prăbușește.

– Fostul vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova a acaparat tot sistemul judiciar, are dublă identitate și nu poate fi tras la răspundere. Evident că în acest caz nu există voință politică.

Până la urmă politicienii sunt condiționați de cerințele poporului, deoarece ei sunt votați în funcție de către noi, cetățenii. O cale sănătoasă este atunci când societatea impune niște presiuni partidelor politice, pentru ca ele să se reformeze. De altfel, fără această interacțiune, speranțele sunt foarte mici în ceea ce privește o schimbare stabilă, o schimbare ireversibilă de practici la nivelul european.

Cred că organizațiile neguvernamentale au un rol foarte important. Ei sunt responsabili de transmiterea într-un limbaj accesibil importanța justiției independente în țară. Până nu reușim să construim la nivel public coerent și simplu această miză a cetățeanului în lupta împotriva corupției, e foarte greu să ne imaginăm că efectele reformei justiției sunt ireversibile. De altfel și în România ne confruntăm cu fragilitatea reformelor și cu lipsa conștiinței publice puternice.

– Ce a acțiuni s-au întreprins în România, astfel ca în final, persoanele corupte au fost trase la răspundere?

Avem o structură anticorupție foarte bine construită, care adună polițiști, procurori și specialiști, subordonați unui singur șef. Am remarcat faptul că problema subordonării este una esențială. Dacă ar exista doi-trei șefi, aceștia ar putea avea interese care nu converg, de aceea este mai bine să avem o singură structură, care să funcționeze sub o singură comandă. Am înființat de asemenea o Agenție Națională de Integritate, care monitorizează și analizează declarațiile de avere ale funcționarilor publici, iar în cazul în care descoperă că aceștia au acumulat o avere nejustificată pe durata mandatului, poate cere instanței confiscarea acestei părți din avere. S-au obținut performanțe și în această direcție. Aceasta este o formă de confiscare civilă, care nu are o condamnare în materie penală. Este suficient să se confirme că pe durata mandatului, averea a crescut în mod inexplicabil. De asemenea, este important să existe niște legi bune, care încriminează totalitatea faptelor de corupție.

Am avut întâmplări în România, când Parlamentul a încercat să elimine din sfera celor care puteau fi trași la răspundere pentru fapte de corupție, parlamentarii, primarii și președinții consiliilor județene. Atunci am văzut o reacție fermă din partea societății civile și a organismelor internaționale, care au solicitat, până la urmă, revenirea la realitate. Am mai văzut o reacție fermă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a atacat respectiva lege la Curtea Constituțională și printr-o decizie unanimă au anulat, practic, modificările făcute în Parlament. Vedem că se poate, dacă ne concentrăm eforturile și dacă vrem. Este important să construim în societățile noastre conștiință civică și să anulăm cumva atitudinea această mioritică.

– Credeți că este corect ca un deputat urmărit de Interpol și condamnat de Curtea de Apel București să-și continue în continuare activitatea în Parlament pentru o perioadă de timp?

Deși nu este o mândrie, pot să vă spun că avem și noi un președinte de Consiliu Județean, care a fost lăsat să meargă la tratament în Statele Unite și ulterior a dispărut. Am avut și cazuri în care funcționarii de rang înalt și-au găsit refugiu peste hotare și au fost aduși forțat înapoi în țară.

– La cât timp după aderarea la Uniunea Europeană s-au făcut simțite efectele reformei în justiție?

Agenda anticorupție și reforma sistemului judiciar a început cu mult înainte de aderare. Semințele au fost plantate prin 2004-2006, iar rezultatele le vedem abia acum. Procesele durează mult în instanțe și practic, ceea ce vedem astăzi, sunt soluții definitive care au fost instrumentate în perioada menționată. Asta este durata medie a dosarelor instrumentate de justiția românească. Este pentru prima dată când justiția se întâlnește cu dosare atât de complexe și este firesc ca reacția judecătorilor să fie cea pe care o vedem. Ceea ce contează până la urmă este că se ajunge la decizii definitive.

– Ce impact au asupra societății aceste decizii definitive?

De menționat este că cetățenii consideră corupția o problemă foarte importantă și sprijină justiția. Este adevărat că oamenii se întâlnesc în fiecare zi cu varii cazuri de corupție de nivel mediu. Totodată, dacă cetățeanul va câștiga încredere în justiția românească, care instrumentează dosare foarte complexe, atunci cred că va avea încrederea să raporteze organelor judiciare, de parchet sau de poliție, atunci când i se cere șpagă, când i se solicită beneficii nejustificate pentru a-și rezolva problemele pe care le are. Trebuie să se înțeleagă că odată cu dispariția ideii de impunitate, crește încrederea cetățenilor în stat și nu poate fi văzut într-o bulă. El există într-un ansamblu.

Sursa: jurnal.md

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri