Dreptul de a şti adevărul sau Cine e vinovat de dezastrul de la Banca de Economii a Moldovei?, de Ion PREAȘCA

Nu acuz pe nimeni, dar, ca orice cetăţean, mă întreb şi îi întreb pe guvernanţi: Cine se face vinovat de dezastrul de la Banca de Economii şi pierderea acestei instituţii financiare?

După cum decurge ancheta iniţiată contra unor manageri de la bancă, mai avem de aşteptat până vom primi nişte răspunsuri. Totuşi, unele le putem deduce şi fără procurori sau judecători.

Primul vinovat care îmi vine în minte este proprietarul, adică Guvernul. Cine a reprezentat interesele Guvernului la bancă? Desigur, managerul acestei respectabile instituţii – Grigore Gacichevici, care a administrat Banca de Economii din 2004 şi până în iunie 2012. A încasat câte un milion de lei pe an doar din salariu, a asigurat până în 2011 şi ceva venituri băncii, dar mai puţin acţionarilor.

E adevărat că a fost numit de comunişti, însă a rămas prin diverse şiretlicuri în funcţie şi pe timpul liberalilor şi democraţilor. Dacă nu era bun, putea fi demis, precum Eugen Baleca de la Franzeluţa, şi nu s-ar fi plimbat în anii 2010-2011 în delegaţii oficiale cu premierul de atunci Vlad Filat pe la Ierusalim, Helsinki, Stockholm, Bucureşti etc. Să presupunem că Gacichevici era în căutarea unui cumpărător pentru bancă sau că se interesa de nişte noi produse bancare? Un răspuns ar putea să ne ofere doar anchetatorii, dar, după cum decurg lucrurile, vinovat pentru pierderile de peste 300 de milioane de lei de la Banca de Economii va fi declarat, mai degrabă, paznicul.

Al doilea nume pe lista vinovaţilor ar putea să fie cel al fostului ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa. Anume subordonaţii săi au reprezentat şi au apărat (posibil să fi procedat invers) în anii 2010-2012 interesele statului la Banca de Economii. Cineva mi-a zis că Negruţa este „un intelectual de rasă“ şi nu se bagă în astfel de afaceri.

Într-adevăr, el nu a votat la şedinţele Consiliului acordarea creditelor de zeci de milioane de lei unor firme care n-aveau cum să le returneze. Au făcut-o însă persoanele pe care le-a împuternicit. Mă întreb atunci: poate că e vinovat consilierul lui, Veaceslav Mămăligă, care a fost preşedintele Consiliului Băncii de Economii în ultimii ani?  În condiţiile în care managerul general încasa un milion de lei pe an, iar reprezentantul acţionarului majoritar doar 20.000, despre ce fel de responsabilitate poate fi insa vorba? De fapt, Gacichevici nici nu asculta de Consiliu sau de reprezentanţii statului, ci de altcineva.

În listă ar trebui să mai încapă vice-ministrul Finanţelor Victor Barbăneagră, un profesionist în domeniul contabilităţii şi al auditului (altfel raiderii nu ar fi apelat la el). Barbăneagră a apărut la şedinţele Adunării generale a acţionarilor în calitate de reprezentant al statului, atunci când se luau decizii cardinale pentru soarta Băncii de Economii. Acestea au dus însă, mai degrabă, la agravarea situaţiei.

Am putea vorbi şi despre cele două doamne de la Finanţe, dar ele chiar nu au decis nimic, doar au încasat şi mai încasează încă bani pentru simpla lor prezenţă în Consiliul Băncii. Responsabil ar putea fi şi Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale, pentru simplul fapt că a vorbit prea puţin în public despre situaţia dezastruoasă de la Banca de Economii. Probabil, Drăguţanu spera că acţionarul, adică Guvernul (nu zic numele şefului, să nu spună că am ceva împotriva lui) se va dumiri şi va lua măsuri.

Probabil, nu este vinovat nici Tudor Copaci, fostul director al Agenţiei Proprietăţii Publice, instituţie care era obligată să aibă grijă de integritatea averii de stat.

Şi nici Victor Bodiu, şeful Cancelariei de Stat, care a fost o scurtă perioadă preşedintele Consiliului Băncii de Economii.

Dacă vom continua aşa, s-ar putea să constatăm că nimeni nu e vinovat, dar statul a rămas fără bani şi a pierdut controlul asupra băncii.

sursa: adevarul.ro/moldova

(326 accesari)