Dodon, pasibil de anchetă în SUA; Liderul PSRM ar putea fi inclus în rezoluţia Congresului american pentru legăturile cu oligarhul Plahotniuc

Se strânge laţul pentru oligarhia din Republica Moldova. Liderul PSRM, Igor Dodon, ar putea figura în lista oamenilor oligarhului Vladimir Plahotniuc, în cadrul anchetei organelor federale din Statele Unite.

Vorbim despre un şir de demnitari şi funcţionari din RM, în frunte cu Plahotniuc, care urmează să fie incluşi în lista SUA cu sancţiuni internaţionale, blocarea fondurilor, îngheţarea activelor, precum şi interdicţia de a călători în SUA.

Lista se conţine în rezoluţia din Congresul SUA cu privire la situaţia din Republica Moldova. Documentul a fost introdus în Camera Reprezentanţilor la sfârşitul lunii septembrie 2016, la solicitarea lui Andrei Năstase, de către congresmanul Randy Weber (republican din Texas) şi congresmanul Trent Franks (republican din Arizona). Oficialii americani au propus crearea unui document similar cu lista Magnitsky şi pentru Vladimir Plahotniuc.

Astfel, Dodon ar putea umple rândurile în aşa-zisa „lista Plahotniuc”, care se completează cu nume mari din politica moldovenească. Asta în lumina ultimelor dezvăluiri privind legăturile candidatului PSRM la preşedinţie cu cel mai controversat şi dubios personaj din istoria RM, care controlează toate instituţiile statului şi care a transformat politica din RM într-o tablă de şah.

În ultimele săptămâni au ieşit la iveală dovezi grave despre relaţiile dintre cei doi. O investigaţie RISE Moldova a dezvăluit că Dodon a „beneficiat” de o serie de zboruri private şi secrete cu o aeronavă a companiei Nobil Air, controlată de Plahotniuc. Punctul de pornire şi sosire a fost Aeroportul Internaţional din Odesa, de unde Dodon a zburat de patru ori cu aeronava Learjet 60-255.

Totodată, s-au conturat informaţiile precum că Igor Dodon a primit 3 milioane de euro de la oligarhul Plahotniuc pentru a vota preşedintele alianţei de guvernare, Nicolae Timofti, în 2012. După ce acest lucru a fost afirmat, de-a lungul anilor, de foştii colegi de partid ai lui Dodon, recent şi fostul preşedinte comunist Voronin a spus-o public, într-o conferinţă de presă, că „Dodon a trădat PCRM pentru 3 milioane de euro”.

Nu mai puţin importante sunt legăturile dintre cei doi în perioada în care Igor Dodon era ministru al Economiei şi a favorizat îmbogăţirea ilicită a oligarhului Vladimir Plahotniuc. În 2008, Dodon l-a ajutat pe Plahotniuc să pună mâna pe hotelul „Codru” la un preţ de nimic, prejudiciind statul cu peste 160 de milioane de lei. Totodată, Dodon a favorizat instituirea monopolului controlat de Plahotniuc în mai multe domenii, precum importul de carne şi peşte, exportul de vin şi exportul metalelor.

Demn de interesul anchetatorilor este şi condiţiile misteriosului credit luat de Dodon de la banca lui Plahotniuc în anul 2013. Acesta a fost luat la o rată a dobânzii de 8% anual, care a rămas intactă, deşi oamenii simpli nu beneficiau de asemenea favoruri. Într-o emisiunie, Dodon a recunoscut că a primit acel credit datorită „relaţiei personale bune” cu cei de la conducerea băncii. Misterul acestui credit mai constă şi în faptul că rata dobânzii a rămas intactă de-a lungul anilor pentru Dodon, deşi ea a fost mărită de câteva ori. Iarăşi, este interesant pentru ce merite deosebite banca îl favorizează pe Igor Dodon în propriul dezavantaj.

Despre urmele cu iz penal din biografia lui Igor Dodon a scris şi Ziarul de Gardă zilele trecute. Încă în 2010, Cur­tea de Con­tu­ri depis­ta că, în urma unei indi­ca­ţii sem­na­te de Igor Dodon, pe atun­ci prim-vicepremier şi minis­tru al Eco­no­mi­ei, buge­tul de stat a fost pre­ju­di­ci­at cu apro­xi­ma­tiv 95 de mili­oa­ne de lei. În 2013, după mai mul­te plân­ge­ri pena­le adre­sa­te de Minis­te­rul Finan­ţe­lor, Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă a dis­pus însă neîn­ce­pe­rea urmă­rii pena­le pe nume­le lui Dodon. „Sunt sigur că insti­tu­ţi­i­le n-au inter­ve­nit prompt şi nu au fina­li­zat acest caz din cau­za anu­mi­tor înţe­le­ge­ri, pe care Dodon le-a avut cu guver­na­rea, pen­tru a i se opri dosa­rul în orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii. Abu­zul este evi­dent. Este con­fir­mat şi de une­le insti­tu­ţii de stat”, susţine fostul ministru al Finanţelor, Vea­ce­slav Negru­ţa, cel care a cerut pedep­si­rea lui Dodon şi recu­pe­ra­rea bani­lor.

Amintim că din lista demnitarilor şi funcţionarilor din RM pe al căror nume urmează să fie aplicate sancţiuni internaţionale cu blocarea fondurilor şi îngheţarea activelor, precum şi cu interdicţia de a călători în SUA, dacă se va dovedi că aceştia au fost implicaţi în fraudele bancare şi spălările de bani, fac parte: prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie din Moldova, Mihai Poalelungi, procurorul general interimar Eduard Harunjen, directorul general al Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, ministrul de Interne, Alexandru Jizdan, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, şi oamenii din anturajul lui Plahotniuc, Serghei Iaralov şi Dorin Damir.

În cazul în care va fi inclus în această listă,  Dodon va fi interzis pe teritoriul SUA. Or, liderul PSRM mai şi este la un pas de a fi declarat persona non-grata în Ucraina, după ce deputaţii din Rada Supremă de la Kiev au solicitat Serviciului de Securitate din Ucraina declararea liderului PSRM, Igor Dodon, persoană indizerabilă în spaţiul ucrainean. Solicitarea a venit după ce Dodon a declarat că peninsula Crimeea ar aparţine Federaţiei Ruse, fapt care, în viziunea legislatorilor, atentează la integritatea teritorială şi inviolabilitatea Ucrainei.

Publicăm mai jos rezoluţia despre Republica Moldova în Congresul SUA 

Recunoscând importanţa relaţiei Statele Unite ale Americii cu Republica Moldova şi încurajarea sprijinului Statelor Unite pentru eforturile de combatere a corupţiei şi consolidarea instituţiilor democratice.

Dl. Weber  (congresmanul republican Randy Weber din Texas), a prezentat următoarea rezoluţie, care a fost înaintată Comisiei pentru Afaceri Externe, dar şi comitetelor privind Serviciile Financiare şi Sistemul Judiciar, pentru o perioadă care urmează să fie stabilită ulterior de către Preşedinte.

Casa Reprezentaţilor a decis:

(1) invită Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Uniunea Europeană pentru a se asigura că alegerile prezidenţiale care vor avea loc în RM pe 30 octombrie vor fi libere şi corecte;

(6) se stabileşte prin legislaţie, fie prin intermediul autorităţii conferite în temeiul Proclamaţiei prezidenţiale 7750, o listă similară cu cea creată prin Legea Magnitsky, în privinţa lui Vladimir Plahotniuc şi a altor oficiali guvernamentali în cazul în care se constată că au fost implicaţi în infracţiunile menţionate mai sus.

(104 accesari)