10.2 C
Chișinău
marți, septembrie 21, 2021

Deutsche Welle: Guvernul Filip îşi înrobeşte cetăţenii – a pus miliardul furat pe spatele amărâţilor

Must read

Comentarii recente

miliardDupă 10 luni, Guvernul condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat pe spatele cetăţenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.

Când a fost învestit în funcţia de prim-ministru, Pavel Filip a promis că va crea o platformă on-line care va arăta în timp real cum este recuperat miliardul de dolari furat din sistemul bancar al ţării. Platforma nu a mai apărut. După 10 luni, Guvernul condus de el a decis să pună miliardul furat pe spatele cetăţenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.

Premierul moldovean Pavel Filip a anunţat luni că Guvernul vrea să semneze memorandumul de împrumut cu FMI în luna octombrie şi că, din lipsă de timp, Guvernul a decis să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru 7 proiecte de lege. Între acestea figurează şi blamatul proiect care prevede convertirea în datorie de stat a creditelor de urgenţă, în mărime de 13,5 miliarde de lei moldoveneşti, transferate de Banca Naţională a Moldovei către trei bănci devalizate prin jaf în 2014 – adică punerea datoriei pe spatele cetăţenilor. Aceştia vor trebui să întoarcă (din buget) banii furaţi, cu complicitatea autorităţilor de supraveghere, în următorii 25 de ani – cu tot cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldoveneşti. Aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova va datora statului din prima zi de viaţă 4000 de lei (182 Euro).

Pavel Filip aţâţă furia oamenilor faţă de FMI, ridicându-i mingea la fileu lui Igor Dodon

Celelalte 6 proiecte vizează modificarea Legii bugetului de stat, a Legii privind asigurările sociale, a Legii privind asigurările medicale şi un proiect care se referă la transparenţa sectorului financiar-bancar în partea ce vizează acţionarii băncilor. Premierul a evitat să ofere detalii despre amendamentele pe care vrea să le opereze prin asumarea răspunderii, precizând doar că urgenţa adoptării documentelor este determinată de condiţiile înaintate de FMI pentru semnarea un nou memorandum şi a dat asigurări că „proiectele vor fi adoptate în formula validată de FMI, iar adoptarea legilor prin asumarea răspunderii Guvernului e coordonată cu Fondul Monetar Internaţional”.

A doua zi, marţi, 27 septembrie, Pavel Filip a venit deja cu proiectele în Parlament. „Acest Guvern a bătut recordurile tuturor guvernelor din ultimii 25 de ani, la capitolul ticăloşie, cinism şi ipocrizie faţă de cetăţenii acestei ţări. Ieri, noaptea târziu, a aprobat şi transmis la „Monitorul Oficial” proiectele de lege… La ora 8.00 dimineaţa a fost convocat Biroul Permanent al Parlamentului, iar la 10.00 premierul deja a venit în plenul Parlamentului… 13 miliarde de lei pe care le-au furat pe parcursul ultimilor ani de la fiecare cetăţean, pe care noi odată le-am întors prin preţuri şi tarife mai mari, astăzi se trec pe spatele cetăţenilor. Şi nu doar 13 miliarde de lei, dar şi 5% anual. Sumar, în 25 de ani, va trebui să întoarcem 21 de miliarde de lei. În plus, au amendat bugetul astăzi – au tăiat două miliarde de lei la capitolul cheltuieli sociale… Au tăiat 200 de mii de lei la agricultură”, a reacţionat liderul opoziţiei pro-ruse, Igor Dodon, candidat la Preşedinţie creditat de sondaje cu cele mai multe şanse. El a anunţat că deputaţii socialişti vor iniţia o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Filip.

Potrivit Constituţiei, după asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, deputaţii au la dispoziţie 72 de ore pentru a depune o moţiune de cenzură.

Moţiune eşuată din start

După socialişti, deputaţii PCRM şi PLDM (ambele fracţiuni parlamentare fărâmiţate, în ianuarie 2016, de PD prin atragerea unor deputaţi în „majoritatea parlamentară”, controlată de PD) la fel au anunţat că vor susţine moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip. În total, cele trei grupuri parlamentare adună cel mult 40 de voturi (din totalul de 101) – insuficient pentru debarcarea Guvernului (minimul necesar fiind de 51 de voturi).

Potrivit proiectului buclucaş, Guvernul va emite obligaţiuni de stat pentru a acoperi creditele acordate celor trei bănci falimentare – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – aceste obligaţiuni urmând a fi transmise Băncii Naţionale pe o perioadă de 25 de ani.

Candu: „Cetăţenii nici nu vor simţi”

La începutul lunii august 2016, preşedintele Parlamentului de la Chişinău îi liniştea pe cetăţeni spunându-le, în cadrul unei conferinţe de presă, că „cetăţenii nici nu vor simţi ce înseamnă această sumă”, găsirea unei soluţii pentru recuperarea banilor din creditele de urgenţă fiind, potrivit lui Candu, „principala precondiţie a FMI pentru deblocarea creditării Moldovei”.

„Guvernarea pune o datorie de peste 13 miliarde de lei pe spatele cetăţenilor – datorie creată regizat, în baza unei hotărâri secrete de guvern, emisă ilegal de Guvern în noiembrie 2014”, a reacţionat ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa. (…) „Ticălos şi dezgustător! Nu este legal şi constituţional! Domnului Filip repetă greşeala lui Leancă şi va intra în istorie ca cel care a înrobit moldovenii pe zeci de ani”, a menţionat ex-premierul moldovean Ion Sturza. (…) „Această povară, în loc să cadă pe umerii hoţilor, va fi dusă şi de generaţiile viitoare. Părinţii, copiii şi nepoţii noştri vor achita nota de plată pentru cei care au furat şi au pus în genunchi această ţară. Nu putem admite o asemenea batjocură la adresa poporului”, a declarat liderul Partidului Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase. El a chemat societatea civilă şi liderii partidelor de opoziţie să contribuie la oprirea dezmăţului: „Vă îndemn să ne convocăm într-o reuniune lărgită pentru a elabora strategia unor acţiuni consolidate”. De asemenea, el i-a cerut şefului statului Nicolae Timofti să facă uz de atribuţiile sale şi să anuleze „orice act al Guvernului care contravine legislaţiei, până la adoptarea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale”, iar prin prisma prevederilor Art.25 lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Năstase i-a cerut preşedintelui să înainteze sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea actelor adoptate de Guvern, prin care se pun pe umerii cetăţenilor banii furaţi din bugetul de stat. (…) Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a menţionat că „prin decizia Guvernului, prin care se aruncă toată datoria pe spatele populaţiei şi aşa sărace, guvernarea a recunoscut că nu vrea să găsească vinovaţii de furtul miliardului şi să recupereze banii de la hoţi”.

Îşi argumentează cinismul

Premierul Pavel Filip a arumentat în faţa deputaţilor: „Este o chestiune de responsabilitate faţă de ţară, cetăţeni şi partenerii externi. Această asumare este pasul care trebuie făcut pentru reluarea finanţării internaţionale şi continuarea asigurării stabilităţii ţării. Legislaţia este coordonată cu partenerii externi şi va reda încrederea în Moldova. Este singura soluţie viabilă în acest moment”, a explicat oficialul. Mai mult, el a încercat să justifice deciziile guvernelor Leancă şi Gaburici (care au garantat creditele oferite de BNM) spunând că acela „a fost un pas necesar pentru a salva oamenii de o criză, pentru a nu suferi din cauza iresponsabilităţii unora”, fără a preciza la cine se referă.

Anterior, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a menţionat că actualul guvern „nu face altceva decât să execute o obligaţie a statului asumată de guvernele precedente”. Potrivit lui, „anul acesta, în 2016 nu va fi nici o plată. Prima plată va fi în 2017, împrumutul urmând a fi achitat timp de 25 de ani, cu o dobândă de 5%”.

După ultima vizită a misiunii FMI în Republica Moldova (15 iulie 2016), Pavel Filip s-a declarat convins că în luna octombrie 2016 Republica Moldova va avea un acord cu fondul. La 20 iulie, Comisia parlamentară pentru economie a respins proiectul legii privind convertirea în datorie de stat a sumei de 13,5 miliarde de lei, acordată de Banca Naţională celor trei bănci devalizate.

Ciudat este faptul că, în luna martie 2016, deşi nici Parlamentul, nici Guvernul nu se pronunţase asupra convertirii creditelor de urgenţă în datorie de stat, Banca Naţională a Moldovei a semnat cu Ministerul Finanţelor un memorandum care prevedea emiterea de obligaţiuni de stat pentru rambursarea creditelor de urgenţă în mărime de 13,5 miliarde de lei acordate băncilor falimentare.

„Notă sterilă”  „Kroll” a găsit 600 milioane

Pe de altă parte, tot marţi, Banca Naţională a Moldovei a anunţat printr-un comunicat că a primit a doua notă informativă despre progresul înregistrat de companiile „Kroll” şi „Steptoe & Johnson” (care se ocupă de investigarea şi recuperarea banilor furaţi) în investigarea fraudei de proporţii din sectorul bancar al Republicii Moldova. Potrivit comunicatului citat, „până la ora actuală, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigaţiei a identificat peste 600 milioane de dolari care au dispărut în perioada 2012-2014 din Moldova. (…) Aceste fonduri au fost disipate în numeroase jurisdicţii străine, iar rezultatele investigaţiei ‘Kroll’ demonstrează că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile şi persoanele fizice aflate în legătură cu ‘Grupul Shor'” (Ilan Shor – principalul suspect în dosarul miliardului furat – n.n).

„Nimic nou. E un fel ‘Kroll 1’ (primul raport al auditorilor americani făcut public anterior de Andrian Candu) într-o formă de extras sumar generalizat. Nu se spune dacă au fost întreprinse careva acţiuni (sechestru, demers către/de către autorităţi). Perioada e aceeaşi – a doua parte 2012 – 2014. Nimic despre până şi după…. Şi de ce a apărut azi această notă sterilă, care nu aduce nimic nou, pe pagina BNM? Ah da, poate doar un val de titluri care rup”, a comentat ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, pe pagina sa de Facebook.

Din pachetul de legi pentru care Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea fac parte următoarele proiecte: Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative – Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare; proiectul de lege privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016; proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, proiectul de lege privind modificarea Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2016.

Vitalie Călugăreanu, DW

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri