15.5 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 23, 2021

Deutsche Welle: De la „poveste de succes” la „stat capturat” e o singură guvernare – a oligarhilor

Must read

Comentarii recente

Jagland,Un material publicistic despre Moldova, apărut în „New York Times”, semnat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a generat reacţii din partea politicienilor şi discuţii aprinse în societatea moldovenească. Materialul este despre corupţia din Moldova.

Fostul premier al Norvegiei a scris că „Moldova este un stat pe marginea prăpastiei” şi riscă să devină „următoarea criză de securitate a Europei, cu potenţiale consecinţe dincolo de frontierele ei”. Thorbjorn Jagland a remarcat în articolul său că după 2009, când puterea a fost preluată de forţele pro-europene (de la Partidul Comuniştilor) s-au înregistrat progrese: „au semnat un Acord de Asociere pentru a aprofunda legăturile politice cu Bruxelles-ul şi pentru a integra treptat Moldova în piaţa comună europeană; exporturile au crescut, economia a crescut, ca rezultat al implementării unor reforme, cum ar fi îmbunătăţirea drepturilor omului, cetăţenilor moldoveni fiindu-le asigurat dreptul de a călători fără vize în UE”.

Vine o iarnă grea pentru săracii din Moldova

Totuşi, potrivit secretarul general al Consiliului Europei, astăzi, tabloul moldovenesc nu este nici pe departe unul optimist: „În ultimii şase ani s-a făcut foarte puţin pentru dezvoltarea economiei ţării şi instituţiilor statului. Corupţia rămâne endemică şi statul continuă să deservească nişte oligarhi, în timp ce veniturile foarte mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. (…) În timp ce mulţi continuă să aştepte o soluţie de la Bruxelles, alţii cred că prosperitatea se află în Uniunea Eurasiatică, condusă de Rusia. Ceea ce uneşte ambele tabere este resentimentul pronunţat faţă de elitele corupte”, scrie Jagland.

El s-a referit şi la dispariţia miliardului de dolari la sfârşitul anului trecut: „Puţini cred că indivizii responsabili vor fi traşi la răspundere sau că banii vor fi returnaţi. Valoarea monedei naţionale, leul, a scăzut, ratele dobânzilor au explodat şi o recesiune se conturează. Finanţarea externă a fost suspendată, fiind necesare acţiuni concrete pentru a combate corupţia şi a aduce în ordine sectorul financiar-bancar. Dacă autorităţile nu vor lua acţiunile necesare pentru a restabili ajutorul extern, rapid, ţara se va confrunta cu turbulenţe economice de nedescris. Programele sociale pentru cei săraci vor fi oprite chiar înainte de lunile grele de iarnă”, avertizează secretarul general al Consiliului Europei.

Valeriu Streleţ: „Deja am făcut un pas înapoi de la marginea prăpastiei”

Replica proaspăt învestitului premier moldovean nu a întârziat. Valeriu Streleţ a dat asigurări că „Republica Moldova a făcut deja un pas înapoi de la marginea prăpastiei”: ”Noi deja am început să recuperăm întârzierile înregistrate în procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE şi să corectăm derapajele ţinându-ne strict de prevederile programului nostru de guvernare”, a reacţionat premierul.

Pe de altă parte Thorbjorn Jagland atenţionează guvernarea de la Chişinău asupra unui pericol despre care nu s-a mai vorbit până acum. El susţine că noul guvern de la Chişinău trebuie să acţioneze rapid pentru dezrădăcinarea corupţiei din cadrul instituţiilor de stat, subliniind că, „în pofida rolului Rusiei în conflictul din Ucraina, la baza crizei ucrainene a stat dezamăgirea populaţiei faţă de elitele politice corupte”. (…) „Moldova, de asemenea, trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Pe lângă măsurile urgente, necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupţi din instituţiile publice. (…) Va trebui să pună în aplicare agenţiile anticorupţie-cheie – Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate şi Procuratura Generală. Acestea trebuie să fie instituţii independente”. În plus, în opinia secretarului general al Consiliului Europei, „sunt necesare restricţii solide privind finanţarea partidelor pentru a slăbi pătrunderea banilor mari în politică. Ar trebui distrus, prin lege, monopolul în mass-media, iar jurnaliştilor care critică să le fie asigurată protecţia”, scrie oficialul european. În opinia sa, „eliberată de corupţie, Moldova poate fi transformată, dar mai întâi, acest stat capturat trebuie să fie redat cetăţenilor”.

Moldova, un produs perisabil, temporar congelat, ce urmează a fi reciclat

Ex-premierul moldovean Ion Sturza a comentat semnalele de alarmă lansate în articolul său de către secretarul general al Consiliului Europei. Potrivit lui, acum „nimeni nu va mai tolera o Moldova ca problemă de securitate în centrul Europei”. El se adresează oligarhilor care au preluat puterea: „Riscaţi să fiţi dur penalizaţi, pentru că aţi încălcat „regulile de circulaţie” ale lumii civilizate”.

„Dacă înainte multe ni se iertau, acum indulgenţa partenerilor s-a epuizat. Practic, toate finanţările importante au fost sistate, suspendate sau îngheţate. Reluarea lor este deja condiţionată. Fie jucăm noi după regulile lor, adică cele civilizate, fie vom fi lăsaţi să ne descurcăm de capul nostru. Iar cum e de capul nostru deja ştim”, a comentat, după apariţia articolului în „New York Times”, analistul economic Victor Ciobanu. În opinia sa, comentariul semnat de Thorbjorn Jagland seamănă cu un ultim avertisment şi arată că partenerii de dezvoltare încep să perceapă Moldova nu ca pe o „poveste de succes”, ci ca pe „o ţară care generează pericole prin găuri negre financiare, crimă organizată, trafic de persoane şi migraţie necontrolată”.

Ideea este continuată de analistul politic Petru Bogatu, într-un comentariu apărut în „Ziarul Naţional”. Potrivit lui, „temperatura dialogului Chişinăului cu partenerii de dezvoltare a scăzut sub zero grade”: “Ceea ce presa internaţională a numit cândva „poveste de succes” s-a dovedit a fi un produs perisabil care deja miroase urât, alterându-se văzând cu ochii. Cum însă nu poate fi nici cedat, nici aruncat la gunoi, acesta este supus acţiunii frigului pentru a-l conserva şi apoi a-l recicla”, scrie metaforic Bogatu. El crede că demersul „foarte acid” al secretarului general al Consiliului Europei vine să demonstreze că „Occidentul pune o presiune fără precedent pe autorităţile de la Chişinău pentru a le determina să se dezmeticească, să înceteze să blufeze cu jumătăţile de măsură, cu imitarea reformelor şi jocul la două capete”.

James Pettit: Contractele investitorilor lipsite de valoare în instanţele moldoveneşti

Ca dovadă în plus poate servi şi ultima declaraţie a ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, care a avertizat că potenţialii investitori sunt descurajaţi de corupţia din Republica Moldova. „Sunt exemple de refuz a investitorilor din Statele Unite, dar şi din alte ţări, care au fost descurajaţi de nivelul de corupţie din Republica Moldova. Mulţi investitori au descoperit că contractele prin intermediul cărora colaborează nu pot fi protejate prin intermediul instanţelor de judecată”, a spus ambasadorul Pettit, atenţionând că lupta cu corupţia în Republica Moldova decurge prea lent, iar asta afectează şi economia ţării şi descurajează populaţia.

Moldovenii fug de ţara lor!

Conform datelor oficiale, numai în 2015, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a acceptat, prin decret, renunţarea la cetăţenia moldovenească de către 144 de persoane. În 85 de cazuri, solicitanţii au indicat că sunt stabiliţi în Germania. Deşi anterior s-a scris că cetăţenia moldovenească a devenit foarte atractivă pentru ucraineni, după ce Moldova a obţinut regim liberalizat de vize cu UE, în 19 cazuri persoane stabilite în Ucraina au preferat să renunţe la cetăţenia moldovenească. Din cei 24 de străini care au primit cetăţenie moldovenească în 2015, cei mai mulţi provin din Kazahstan, Uzbekistan, Armenia, Rusia, Siria şi Congo.

Sursa:Deutsche Welle

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri