13.4 C
Chișinău
vineri, octombrie 22, 2021

Dan Dungaciu, despre eşecul Parteneriatului Estic: De la ambiguitate constructivă la certitudine destructivă

Must read

Comentarii recente

Dan_DungaciuSummitul de la Riga a consemnat un eşec politic al Parteneriatului Estic, proiect din care nu va mai rămâne decât o funcţionalitate administrativă, pentru că există acordurile bilaterale semnate între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, spune analistul Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.

„Declaraţia finală nu va merge mult dincolo de Vilnius, iar dacă problematica condamnării anexării Crimeii se va negocia până în ultima clipă, fără şanse certe de reuşită, este limpede care e atmosfera faţă de Parteneriatul Estic. Acest eşec politic a fost deja marcat de declaraţiile recente ale lui Donald Tusk făcute în calitate de preşedinte al Consiliului European şi în care spune că nu este vorba, şi nici nu a fost vreodată, de perspectiva europeană pentru aceste state. Cu nuanţa importantă că, atunci când era premier, Tusk avea alte păreri sau, cel puţin, încuraja perspectiva europeană a statelor de succes din Parteneriatul Estic. Schimbarea de atitudine a domniei sale reflectă, în mic, eşecul acestei politici europene”, notează expertul.

O altă evidenţă frapantă a acestui eşec major în vecinătatea estică a Uniunii Europene o reprezintă, în opinia lui Dan Dungaciu, elitele locale din statele membre ale Parteneriatului Estic, care au generat o atmosferă socială a dezechilibrelor distructive. „Este şi cinic şi mincinos să auzi astăzi la Chişinău sau în alte părţi despre trădarea Occidentului la Riga sau alte conspiraţii de acest soi. Nu Angela Merkel sau alţi lideri europeni au devalizat băncile de la Chişinău. Nu oficialii de la Bucureşti au vândut aeroportul ruşilor. Nu liderii de la Bruxelles au făcut monstruoasa coaliţie de la Chişinău, dimpotrivă, ei au luptat până în ultima clipă ca şi comuniştii să nu fie, formal sau informal, la guvernare. În pofida tuturor promisiunilor făcute de unii lideri politici de la Chişinău liderilor europeni, aceştia şi-au încălcat, practic, toate promisiunile”, scrie analistul, adăugând că Guvernul Gaburici „nu a implementat, practic, nimic” şi în capitala letonă, „şi nu numai”, elita politică de la Chişinău a cules ceea ce semănat.

Al treilea aspect al eşecului îl constituie şi politicile europene faţă de Europa de Est: „este un eşec strategic. Parteneriatul Estic a eşuat pentru că a plecat de la o premisă greşită. A fost vorba despre o ambiguitate constructivă, respectiv o ambiguitate a mesajelor şi a interpretărilor. Romano Prodi a spus-o clar despre Parteneriatul Estic, ca preşedinte de Comisie că le dăm tot, mai puţin instituţiile, respectiv integrarea. După care promotorii Parteneriatului Estic au tăcut şi nu au mai abordat chestiunea scopului final al acestei politici. Iar după asta, mesajul transmis liderilor proeuropeni din Est a fost că Parteneriatul Estic ar putea să fie un pas spre integrare, cel puţin aşa a fost interpretat acolo de liderii declaraţi proeuropeni şi aşa a fost vândut populaţiilor. Rusia, la rândul ei, căreia i s-a spus, corect, că nu are drept de veto în politicile UE, a perceput însă Parteneriatul Estic ca o ameninţare geopolitică şi strategică, respectiv o tentativă a Vestului de a înghiţi, dintr-o dată, străinătatea ei apropiată, mai ales că promotorii Parteneriatului Estic erau polonezii şi suedezii. Pentru Rusia, ceea ce la Varşovia vroia să fie ambiguitate constructivă a devenit certitudine destructivă. Şi Moscova a reacţionat. Au căzut, pe rând, Armenia, Ucraina, R. Moldova (negocieri postelectorale)”.

Totodată, analistul menţionează că problema de fond a Parteneriatului nu este că „a vrut să aducă spre spaţiul euroatlantic străinătatea apropiată a Rusiei, ci că a făcut asta fără să fie gata să meargă până la capăt sau să îşi asume consecinţele”. Pe scurt, esenţializează sursa, a fost o „chestiune de genul poate ne iese, asta e esenţa ambiguităţii constructive iniţiale”.

„Ei bine, nu a ieşit, s-a încheiat dramatic, iar statele din Parteneriatul Estic se află astăzi într-o stare mai proastă în termenii relaţiei cu spaţiul european decât erau la momentul iniţierii acestei politici”. Ca urmare a acestui eşec strategic, Summit-ul de la Riga „ar trebuie să fie şi punctul de plecare al reconsiderării strategiilor pe Est ale UE”, accentuează preşedintele ISPR.

Sursa: infoprut.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri